Analiza schimburilor comerciale Romania-sua pe anul 2008
Yüklə 465,77 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- I. Evolutia comertului exterior al REGIUNII CALIFORNIA DE SUD in anul 2010 II. OPORTUNITATI DATORATE INITIATIVEI NATIONALE DE EXPORT
| Analiza schimburilor comerciale ale Californiei de Sud pe anul 2010 ANALIZA EVOLUTIEI SI STRUCTURII RELATIILOR COMERCIALE DINTRE REGIUNEA CALIFORNIEI DE SUD SI ALTE STATE IN ANUL 2010 (pe baza datelor de statistica vamala din SUA) C U P R I N S I. Evolutia comertului exterior al REGIUNII CALIFORNIA DE SUD in anul 2010 II. OPORTUNITATI DATORATE INITIATIVEI NATIONALE DE EXPORT III. ALTE DATE STATISTICE DE INTERES PRIVIND COMERTUL PRIN CALIFORNIA DE SUD - Mai 2011 -
Regiunea Californiei de Sud este constituita din 5 districte, respectiv Los Angeles, San Diego, Orange, Riverside si San Bernardino, reprezentand o piata de aproximativ 21 de milioane de consumatori si una dintre cele mai dinamice regiuni, din punct de vedere economic, din SUA. Schimburile comerciale totale realizate doar prin principalele porturi ale acestei regiuni, Los Angeles (San Pedro) - Long Beach, au insumat anul trecut cca 346,9 miliarde $, fiind prognozate sa atinga nivelul de 372,8 miliarde $ pentru acest an, respectiv o crestere de +7,5%. Totalul containerelor tranzitate prin aceste porturi au insumat 14,1 milioane TEU (unitati), urmand a creste cu +5,2% in acest an, la 14,8 milioane TEU. Forta de munca angajata direct si indirect in operatiunile portuare a fost de 506.500 in 2010, fiind asteptata sa creasca cu cca +2,0% in 2011, la 516.600. Principalele variabile care pot afecta intr-o masura sau alta aceste prognoze sunt date de impactul dezastrelor naturale din Japonia (si prelungirea crizei economice din aceasta tara), cresterea preturilor la combustibili, eventuala crestere a cheltuielilor de transport maritim, incetinirea ritmului de lucrari privind imbunatatirea infrastructurii de transport, competitia facuta de catre alte porturi, precum si incertitudinile legate de planurile de extindere, in viitorul apropiat, al Canalului Panama. Oportunitatile care pot avea un impact pozitiv asupra activitatii economice locale sunt date de expansiunea economica la nivel global, cresterea rolului de motor economic global al tarilor asiatice in curs de dezvoltare, cresterea capacitatii portuare, asa-numita Initiativa Nationala de Export (initiativa luata la nivel federal de incurajare a exporturilor americane), precum si intrarea in vigoare, posibil pana la sfarsitul anului in curs, a Acordului de Liber Schimb dintre SUA si Republica Coreea. Anul 2010 a reprezentat o oarecare “surpriza” pentru autoritatile americane locale din punct de vedere al ritmului de revenire al activitatii comerciale internationale, ritm datorat in mare parte cresterii cererii din partea Chinei. Traficul total de containere prin porturile regiunii California de Sud a crescut in 2010 cu +19,3% fata de anul anterior, in timp ce din punct de vedere valoric comertul bilateral a marcat o crestere de +21,8%. Singura dezamagire a fost data de scaderea, de -2,0%, a numarului total de angajati implicati in activitatile legate de comertul international, insa angajatii portuari au avut, totodata, posibilitatea de a reveni la un program de lucru normal/extins (dupa reducerea corespunzatoare din anii precedenti) si, implicit, de imbunatatire a situatiei financiare proprii. Pentru acest an este asteptata o crestere de +8,5% a numarului total de containere tranzitate prin Los Angeles-Long Beach, singurul element cu impact negativ fiind dat de problemele legate de Japonia (in special in acest al doilea trimestru), situatie in care prognoza ar putea fi revizuita “in jos”, insa la un nivel vizand o crestere de minim +5,0%. Valoarea totala a comertului international in primul trimestru al acestui an a marcat o crestere de +16,8%, in special datorita preturilor mai mari ale titeiului, fiind estimata, pana la sfarsitul lui 2011, o crestere a valorii acestui indicator de cca +7,5%. In ceea ce priveste numarul angajatilor in activitati direct legate de comertul international, cifra acestora se asteapta sa atinga nivelul din 2009, respectiv de 516.600. Districtul vamal Los Angeles este principala poarta de intrare/iesire a marfurilor tranzitate prin SUA, inregistrand o crestere de +22,6% a comertului “dus-intors”, pana la nivelul de 346,9 miliarde $. New York, care reprezinta al doilea port vamal din SUA, a inregistrat o crestere similara, de +22,4% anul trcut, pana la nivelul de 326,3 miliarde $. Pe locul trei s-a situat regiunea vamala Detroit, cu o crestere de +27,7% si un total al marfurilor tranzitate de 218,1 miliarde $. -miliarde $ marfuri tranzitate-
Comparativ insa cu alte porturi din lume, Los Angeles/Long Beach nu ocupa decat locul 6 la nivel mondial (la jumatate din volumul inregistrat de Shanghai), fiind de remarcat prezenta in top 5 porturi mondiale a nu mai putin de 3 porturi din China (6 in top 10 si nu mai putin de 9 in top 20!). Contributia porturilor din sudul Californiei este insa de cca 59,3% din totalul tranzitat prin porturile situate pe Coasta de Vest a SUA (unde alte porturi importante sunt reprezentate de San Francisco/Oakland, Tacoma, Portland si Seattle), procent in crestere de la 58,8% inregistrat in 2009. -total containere in milioane TEU-
Desi nu se compara cu volumul de marfuri tranzitat prin districtul Los Angeles, traficul inregistrat de catre aeroportul international Los Angeles (LAX) nu este de neremarcat, fiind in crestere cu +22,8% in 2010 fata de anul anterior si atingand un volum de 1.097.737 tone (dupa o scadere a acestui volum de -7,9% in 2009). Din punct de vedere valoric marfurile importate prin LAX au fost in cuantum total de 40,7 miliarde $, in timp ce exporturile au fost de 37,2 miliarde $. Principalele marfuri care au tranzitat LAX in 2010 (importuri) au fost: calculatoare, periferice, masini, aparate si parti (13,0 miliarde $), aparate electrice, dispozitive sonore, TV si parti (11,8 miliarde $), urmate de grupa perlelor naturale, pietre si metale pretioase (4,0 miliarde $). La export, principalele marfuri care au fost tranzitate prin LAX au fost reprezentate de: aparate electrice, dispozitive sonore, TV si parti (9,7 miliarde $), aparatura optica, fotografica, instrumente medicale si chirurgicale (6,2 miliarde $), urmate de calculatoare, periferice, masini, aparate si parti (6,0 miliarde $) si avioane si parti avioane (5,1 miliarde $). In acelasi timp, comertul cu servicii a marcat o crestere sustinuta, de +16,6% fata de 2009 si de +48,0%, atingand 21,1 miliarde $, fiind remarcat rolul din ce in ce mai important al pietelor internationale pentru productiile cinematografice hollywoodiene (in detrimentul pietei interne, care a fost de numai 10,6 miliarde $). Turismul a inregistrat o revenire usoara, de 800 de mii de innoptari, fata de 15,1 milioane inregistrate in 2009, insa este inca sub nivelul record din anul 2005, de 17,5 milioane. Principalii parteneri de export ai regiunii California de Sud -miliarde $- Principalii parteneri la import ai regiunii California de Sud -miliarde $- Economia mondiala a experimentat in anul precedent masuri de stimulare a cresterii economice “cu doua viteze”, ceea ce a condus la o crestere moderata a economiilor tarilor dezvoltate si la o crestere mai robusta a celor in curs de dezvoltare. China, India si Brazilia au fost, dealtfel, performerele acestei cresteri economice robuste, insa si tarile asiatice dezvoltate (Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong si Singapore) si cele din Asociatia Natiunilor din Sud-Estul Asiei (Indonezia, Vietnam, Tailanda, Malaiezia si Filipine) au avut o pondere insemnata la inregistrarea unei medii de crestere economica la nivel mondial de +5,0% (dupa contractia de -0,6% inregistrata in 2009). In ciuda acestor performante realizate la nivel global in cursul anului trecut, o serie de probleme majore vor continua sa aiba impact asupra perspectivelor de continuare ale acestei cresteri economice, si anume: aspectele legate de deficit si datoriile publice, somajul, sectorul imobiliar, stabilitatea financiara si cererea sectorului privat. Tarile in curs de dezvoltare si cele emergente vor avea, pe langa aspectele de mai sus, si alte probleme particulare de urmarit, precum: fluxurile de capital, eventualitatea “supraincalzirii” economiilor proprii, “bulele” imobiliare, riscurile inflationiste (tinand cont de preturile in continua crestere cu alimentele, titeiul si alte marfuri) si evolutia monedelor nationale.
Desigur, o revenire puternica a importurilor prin districtul Los Angeles va depinde in mod decisiv de continuarea cresterii economice a SUA din cel de-al doilea semestru al acestui an, ultimele prognoze ale Fondului Monetar International (datate aprilie 2011) indicand un ritm de crestere de +2,8% al economiei americane in 2011 (acest lucru va fi in stransa dependenta de politica autoritatilor de la Beijing de aprobare a apreciere a monedei nationale, Renminbi, ceea ce va determina mentinerea ritmului de crestere a exporturilor americane pe piata chineza). Principalii 10 parteneri comerciali ai districtului Los Angeles (LACD) in 2010
*incluzand Hong Kong si Macao
*incluzand Hong Kong si Macao Dupa cum rezulta din tabelele de mai sus, China reprezinta principalul partener comercial al regiunii Los Angeles, cu un volum total al schimburilor comerciale bilaterale cifrat la 190,4 miliarde $ la nivelul anului 2010, nivel in crestere cu +22,6% fata de anul 2009. Total exporturilor chinezesti derulate prin LACD a fost in 2010 de 160,3 miliarde $, in timp ce importurile provenite din SUA au atins nivelul de 30,1 miliarde $, fiind inregistrat un deficit comercial pentru economia locala de -130,2 miliarde $. Dealtfel raportul import/export al Chinei, de 5,3, este de departe cel mai mare intre principalii parteneri comerciali ai SUA, cu toate ca a inregistrat o scadere usoara fata de anul 2009, cand a fost de 5,8. Principalele produse chinezesti livrate prin intermediul LACD, pe anul 2010, au fost echipamentele electrice si parti ale acestora, componentele electronice (36,1 miliarde $ si 22,5% din totalul acestor exporturi), calculatoarele, periferice, aparatura de birotica si parti componente (21,7%), jucarii, jocuri, echipamente sportive si accesorii (7,8%), incaltaminte (5,9%), mobila, accesorii de par, lampi de iluminat (5,7%), confectii si textile, crosetate (4,9%), confectii si textile, necrosetate (4,8%), produse plastice (2,8%), piele, genti de mana si produse asemanatoare (2,3%), vehicule si parti componente (2,3%), fier si produse din otel (2,0%) etc, in timp ce principalele produse americane exportate catre China au fost: calculatoarele, periferice, aparatura de birotica si parti componente (3,9 miliarde $, 13,1%), echipamentele electrice si parti ale acestora, componentele electronice (11,8%), produse plastice (9,9%), vehicule si parti componente (7,0%), bumbac si fire tesute (5,8%), cupru si produse din cupru (5,3%), aparatura optica, fotografica si instrumente chirurgicale (4,6%), aluminiu si produse din aluminiu (3,0%), hartie si produse din hartie (2,9%), piele si produse din piele (2,6%) etc. Majoritatea sectoarelor economiei americane au inregistrat cresteri ale livrarilor pe piata chineza, ca urmare a apetitului in continuare ridicat al acestei economii pentru materii prime si produse de completare, cu exceptia grupei fierului si otelului, care a marcat o scadere de nu mai putin de -15,6% in 2010 (in special deseurile metalice), avand in vedere reorientarea importatorilor chinezi catre furnizorii brazilieni, australieni si din alte tari asiatice. In contrast, piata autovehiculelor si a partilor componente a urcat cu +50,0% in 2010, fiind asteptata in continuare o crestere sustinuta, ca urmare a imbunatatirii nivelului de trai in China si a cresterii puterii de cumparare a populatiei. Economia Chinei a crescut, cum era de asteptat, cu peste +10,0% (+10,3%) si in 2010, urmand trendul ascendent inregistrat in ultimii 20 de ani, insa economistii prevad un ritm de crestere putin mai redus in 2011, de +9,6%, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra indicatorilor comerciali ai regiunii Los Angeles pe anul in curs. Din pacate, va trebui urmarita indeaproape evolutia economiei celui de-al doilea partener economic al districtului vamal LACD, Japonia, care a suferit la inceputul lunii martie de pe urma cutremurului devastator si a tsunami-ului care a provocat distrugeri inca si mai importante economiei japoneze, respectiv: peste 26.000 de victime, pagube estimate intre 200 si 300 miliarde $, pierderea echivalentului PIB a trei prefecturi afectate de distrugeri sau cca 4% din PIB-ul total al tarii (sau aproximativ jumatate din echivalent PIB al districtului Los Angeles), scaderea productiei Toyota cu cca 30-40% (in momentul actual), analizarea efectelor suplimentarii bugetelor pentru reconstructie asupra refacerii economice (cel de-al doilea astfel de buget rectificat urmeaza a fi aprobat in cursul lunii iulie sau august a.c.). In 2010 nu mai putin de 22,6% din totalul schimburilor comerciale bilaterale americano-japoneze s-a derulat prin intermediul porturilor LACD, principalele produse importate fiind ale industriei automobilelor, calculatoarelor, echipamentelor electrice si componentelor electronice. Exporturile japoneze au scazut deja in martie 2011 cu -2,2% fata de aceeasi luna a anului trecut, fiind dealtfel prima scadere in ultimele 16 luni ale acestui indicator, desi in februarie se inregistrase o crestere de +9,9% a acestuia, iar in aprilie 2011 scaderea a fost si mai importanta, de aproape -13,0% fata de 2010, concomitent cu scaderea dramatica a productiei industriale, de -15,3% (in martie, comparatie cu februarie 2011) si a consumului intern cu -8,5% in martie. De asemenea, este analizat efectul reducerii traficului de turisti japonezi asupra regiunii (avand in vedere ca in 2010 nu mai putin de 305.000 turisti japonezi au calatorit la Los Angeles), cu consecinte asupra incasarilor hoteliere si a industriei alimentare).
Yüklə 465,77 Kb. Dostları ilə paylaş:
|