Respectarea țintei de deficit bugetar; atingerea unui nivel de creștere economică mult peste așteptări
Încrederea în economia românească
Încrederea a crescut constant în perioada de guvernare ajungând în luna noiembrie 2016 la nivelul de 105 puncte. Nivelul actual al încrederii populației este cel mai ridicat din octombrie 2008.
Nivelul mediu al indicatorului de încredere în economie pe primele 11 luni din 2016 se situează la 103,7 puncte, cu 0,2 puncte peste perioada corespunzătoare din anul precedent.
În urma eforturilor MFP, România a fost recunoscută de către Comisia Europeană ca țară fără dezechilibre macroeconomice la nivel European;
Deficitul bugetar
Conform datelor definitive, execuția bugetului general consolidat, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015, s-a încheiat cu un deficit cash de 9,6 miliarde lei, respectiv 1,35% din PIB, față de un deficit anual prevăzut de 13,0 miliarde lei.
Execuția bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 1,3 miliardelei, respectiv 0,17% din PIB.
Datoria publică
Datoria publică a României conform metodologiei UE s-a situat la un nivel sustenabil de 36,8% din PIB la sfârșitul lunii septembrie 2016, cu mult sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
Comparativ cu finalul anului 2015, costurile de finanțare ale Trezoreriei Statului s-au situat pe o traiectorie descendentă. Pe parcursul anului 2016 Moody’s și S&P au confirmat menținerea ratingului în categoria „recomandată pentru investiții”, cu perspectivă „stabilă”, în principal pe baza situației solide a finanțelor publice
Creșterea economică
Îmbunătățirea încrederii în economie din prima parte a anului 2016
s-a materializat într-o dinamică accelerată a produsului intern brut în primele 9 luni 2016, respectiv o creștere a produsului intern brut cu 4,9% faţă aceeaşi perioadă din 2015, creșterea fiind cea mai mare după 2010.In cadrul UE28, România se plasează pe primul loc din acest punct de vedere.
Pe partea de cheltuieli, creşterea consumului populaţiei a fost peste cea a FBCF (7,9% faţă de 5,3%), ca urmare a influenţei concomitente a măsurilor de relaxare fiscală (reducerea TVA la 1 iunie 2015 şi 1 ianuarie 2016) şi a majorărilor salariale care au îmbunătăţit puterea de cumpărare a populaţiei. Pentru trimestrul III este de remarcat o diminuare a creşterii consumului ca urmare a începerii eliminării efectelor de bază a acestor măsuri, aceasta ajungând la 6,1%. Consumul guvernamental s-a majorat cu 2,5%.
Cererea internă ridicată a fost acoperită din surse interne, respectiv din producţia internă şi stocuri, acestea din urmă având o contribuţie negativă la creşterea PIB de 1,0 puncte procentuale, precum şi din import, care a condus la o contribuţie a exportului net negativă, de 1,3 puncte procentuale.
Pe latura ofertei interne, serviciile au avut o contribuţie pozitivă majoră la creşterea PIB (3,7 puncte procentuale), a cărei evoluţie a fost favorizată de măsurile de relaxare fiscală. Cele mai importante contribuții au fost ale agriculturii (4,1%), construcțiilor (3,9%) și industriei (1,8%).
Balanța de plăți
Exporturile au însumat în primele 10 luni ale anului 2016 valoarea de 47,8 miliarde euro, înregistrând o creştere cu 4,1% faţă de perioada similară a anului anterior.
Pe zona intracomunitară, exporturile primelor 10 luni ale anului curent au crescut cu 6,1%, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2015
Exporturile extracomunitare s-au redus cu 1,6%. În primele 10 luni ale anului 2016, structura exporturilor a fost dominată în proporţie de aproape 50% de livrările de bunuri din categoria maşinilor şi echipamentelor de transport, în creştere cu 2,9 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (47,1% faţă de 44,2%).
Importurile de bunuri au totalizat, în primele 10 luni al anului 2016, valoarea de 55,7 miliarde euro, înregistrând o majorare cu 6,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015.
Balanţa comercială a României s-a închis astfel, în perioada ianuarie-octombrie 2016, cu un deficit FOB-CIF în valoare de 7,9 miliarde euro.
În primele 9 luni din anul 2016, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a crescut până la valoarea de 2,7 mld. euro, faţă de 1,1 mld. euro, cât s-a înregistrat în perioada similară din anul 2015.
Investiţiile străine directe au totalizat 3,1 mld. euro valoare record în ultimii cinci ani şi s-au situat cu circa 500 mil. euro peste nivelul deficitului de cont curent. ISD sub forma participaţiilor la capital şi a profitului reinvestit au înregistrat o creştere cu 14,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, însumând 2,8 mld. euro.
Veniturile
În primele 10 luni ale anului 2016, câştigul salarial mediu brut pe total economie a fost de 2838 lei, cu 12,9% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2015.
În sectorul bugetar, în primele 10 luni, majorările efective sunt apropiate de prevederile legale: 25,3% în sănătate şi asistenţă socială, 22,2% în învăţământ şi 16,7% în administraţia publică.
În termeni reali, pe total economie, creşterea câştigului salarial a fost de 15,1%. Câştigul salarial real în sectorul bugetar a înregistrat o creştere de 23,6%, iar în sectorul concurenţial de 13,1%.
În cazul pensiei medii de asigurări sociale de stat majorarea acordată s-a regăsit în întregime în dinamica acesteia. În primele 10 luni 2016, pensia medie s-a majorat cu 5,0% ajungând la 930 lei.
Piața muncii
Majorarea câştigului salarial în sectorul concurenţial a fost însoţit de o îmbunătăţire a angajării. Numărul de salariaţi pe total economie s-a majorat în primele 10 luni 2016 cu 3,4% (155.200 de persoane) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2015, datorită creşterii numărului mediu de salariaţi din sectorul concurenţial cu 3,9%.
Numărul locurilor de muncă nou create a fost de 164,8 mii în perioada octombrie 2015 - septembrie 2016 comparativ cu perioada similara, octombrie 2014 - septembrie 2015, când au fost create 155.900 de locuri de muncă (o îmbunătățire de 5,7% față de anul precedent).
Rata şomajului înregistrat a ajuns la sfârşitul lunii octombrie 2016 la 4,76%, de la 4,9% la sfârşitul lunii octombrie 2015, în condiţiile în care numărul şomerilor înregistraţi s-a redus la 417.900 de persoane (-16.700 de persoane).
Rata şomajului ajustat (BIM) a fost în octombrie 2016 de 5,8%, în scădere de la 6,6% în octombrie 2015. Numărul de şomeri în luna octombrie 2016 a fost de 522.500 de persoane în scădere cu 90.500 de persoane
Nivelul de trai
Veniturile şi cheltuielile băneşti lunare pe gospodărie au crescut cu 12% şi respectiv 9,2% în semestrul I 2016 faţă de perioada corespunzătoare din 2015.
În primele 10 luni ale anului 2016 s-a înregistrat o creştere semnificativă a achiziţiilor de bunuri şi servicii de către populaţie, cumpărările de mărfuri ale industriei uşoare crescând cu 27,8% faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent.
Creşterea nivelului de trai este ilustrată şi de creşterea numărului de turişti români în ţară (+10,9%) şi în străinătate (+24,5%). De asemenea, în primele 9 luni ale anului 2016, serviciile prestate populaţiei s-au majorat cu 10% faţă de primele 9 luni din anul 2015. Tot în această perioadă înmatriculările de autoturisme şi-au dublat creşterea la 24,7%.
Mediul de afaceri
Măsurile economice privind creşterea nivelului de trai s-au luat în condiţiile unei profitabilităţi a societăţilor comerciale în creştere şi a reducerii numărului de societăţi cu pierdere.
Din numărul total de societăţi care au depus bilanţurile contabile la sfârşitul primului semestru din 2016, un număr de 118.904 societăţi (67,9% din total) au înregistrat profit, 55.612 societăţi au înregistrat pierderi (31,7% din total), în timp ce 681 de societăţi nu au înregistrat nici profit, nici pierderi.
Numărul societăţilor care au raportat profit în primul semestru al anului 2016, a crescut cu 9,3% faţă de semestrul I 2015, iar numărul societăţilor care au înregistrat pierdere faţă de anul anterior a scăzut cu 3,7%.
În primul semestru din acest an, plăţile restante din economie s-au redus cu 1,3 mld. lei, reprezentând aproape 2% din total. Numărul societăţilor care au înregistrat plăţi restante către furnizori s-a redus faţă de aceeaşi perioadă din anul 2015 cu 4,2%. Cea mai mare reducere se înregistrează în cazul plăţilor inter-întreprinderi, ceea ce înseamnă mai puţine blocaje pentru dezvoltarea viitoare a afacerilor. Aceste evoluţii se corelează cu reducerea stocurilor din economie cu peste 5 mld. lei în semestrul I a.c, însănătoşirea financiară a mediului de afaceri reprezintând un suport pentru creşterea economică viitoare.
Inflația
În România se poate vorbi de o inflaţie negativă determinată de politica fiscală şi nu de o deflaţie cauzată de disfuncţionalităţi pe piaţă. Această afirmaţie este susţinută de evoluţiile pozitive ale consumului, antrenate de consolidarea puterii de cumpărare a populaţiei.
În primele 11 luni ale anului comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior preţurile de consum s-au redus cu 1,64%.
