Areopolisz történelmi és társadalomtudományi tanulmányok Szerkesztők


Forró Tibor: Prima lege electorală bazată pe reprezentare populară şi aplicarea ei în Transilvania



Yüklə 1,36 Mb.
səhifə56/77
tarix05.01.2022
ölçüsü1,36 Mb.
#70547
1   ...   52   53   54   55   56   57   58   59   ...   77

Forró Tibor:
Prima lege electorală bazată pe reprezentare populară şi aplicarea ei în Transilvania


Secolul al XIX-lea a adus victoria legislaţiei. Mişcarea legislativă maghiară nu numai că a iniţiat reforma legislativă, dar - ţinând cont de legile aflate în vigoare - a şi dus-o până la capăt. Reforma constituţională din aprilie 1848, a adus Ungariei şi Transilvaniei unite - ca formă de stat - monarhia constituţională, în care rolul primordial urma să-l aibă Parlamentul şi în care membrii acestuia, pentru prima oară, vor fi aleşi în mod liber de populaţia oraşelor din această regiune.

Scopul lucrării este prezentarea reformei legislaţiei, care a dat posibilitatea organizării primelor alegeri libere pentru Parlamentul de la Budapesta. La baza lucrării stau relatările şi comentarile apărute în ziarele vremii, dar şi date din arhive referitoare la pregătirea şi desfăşurarea alegerilor.

Primele alegeri libere pentru Parlamentul de la Budapesta au avut loc la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie 1848, fiind organizate pe baza legislaţiei aprobate în aprilie la Bratislava şi contrasemnate la Curtea de la Viena. Mişcarea liberală reformistă, care a iniţiat majoritatea legilor din aprilie 1848, a lărgit baza alegătorilor şi aleşilor, în prima grupă fiind admişi şi trecuţi pe listele alegătorilor bărbaţii care au împlinit cel puţin 20 de ani, şi aveau proprietăţi în valoare de cel puţin 300 de florini în oraşe sau 1/4 proprietate urbarială în sate. De asemenea primeau dreptul de vot meşteşugarii care lucrau cel puţin cu un ucenic şi doctorii, farmacişti, profesorii, preoţii, inginerii, intelectualitatea şi membrii Academiei, indiferent de venitul lor.

La întocmirea legii electorale s-a luat ca bază Constituţia belgiană din 1831, dar în comparaţie cu cea de azi, oricât de liberală ar fi fost ea, avea însemnate neajunsuri. Legea electorală din 1848 menţinea în continuare sistemul cenzitar, astfel populaţia fără venit sau cu venituri mici era exclusă de pe listele alegătorilor, la fel erau şi femeile, neavând nici ele posibilitatea de a participa la alegerile din iunie-iulie 1848.

Legea electorală din aprilie 1848 a stabilit în mod detaliat dreptul de a alege şi de a fi ales, modul organizării şi desfăşurării alegerilor parlamentare, şi a însemnat un succes în drumul reformelor liberale.


Yüklə 1,36 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   52   53   54   55   56   57   58   59   ...   77




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin