Róth András Lajos:
Laudaţia limbii materne în secolul al XVIII-lea
Studiul trece în revistă activitatea mai multor autori maghiari de diferite genuri de literatură, mai ales din secolul al XVIII-lea, autori care destăinuiesc de ce şi în ce condiţii creează în limba lor maternă, în speţă în limba maghiară (“limba natală”). Scriitorii citaţi aduc o contribuţie la ridicarea la rang de limbă cultă, literară a limbii maghiare, care în secolul amintit încă este plină de germanisme şi latinisme. Efortul în întemeierea limbii de specialtate a diferitelor tărâmuri de activitate, cum sunt dreptul, medicina, filosofia era un drum anevoios şi în cazul altor limbi, cea ce reiese şi din lecturile analizate. Oameni de ştiinţă, teologi, scriitori laici şi ecleziastici aduc aportul lor în acest sens, asumând riscurile de a fi criticaţi de posteriori pentru greşelile lor.
Analiza surprinde tripticul de idei, în jurul căruia se desfăşoară întregul proces de cristalizare a naşterii limbii literare maghiare: limba maternă, patriotismul, şi naţiunea care este în curs de formare. Originalitatea traducerilor din alte limbi, cum sunt germana, franceza, engleza constă în faptul că în timpul găsirii termenilor adecvaţi pentru limba maghiară cu păstrarea sensului original, de multe ori trecând cuvintele şi ideile prin prisma sufletelor lor, au adăugat sensului iniţial şi ideile lor proprii, creând opere originale în literatura maghiară. Şi au făcut tot acest efort în folosul naţiunii.
Ceea ce iese la iveală este rolul precumpănitor al sistemului de mecenatură fără de care ar fi fost de neconceput întreaga lor activitate de creaţie.
Dostları ilə paylaş: |
