Argumentarea alegerii instrumentelor şi metodelor de proiecţie şi investigare propuse

Dimensiunea eşantionului: Acesta va cuprinde cca. 3800 firme la nivel naţional, eşantioanele regionale fiind dimensionate avându-se în vedere o eroare tolerată de ±4.4% la un nivel de încredere de 95%. La nivel naţional, estimăm că eroarea tolerată a eşantionului va fi de cca. ±1.56% la un nivel de încredere de 95%. Potrivit principiilor eşantionării, prin utilizarea unui eşantion stratificat, aşa cum vom descrie în paragrafele de mai jos, se estimează că eroarea tolerată, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional este fi chiar mai scăzută.
Metoda de eşantionare:

Responsabilitatea achiziţionării informaţiilor cu privire la structura universului de cercetare şi ulterior a eşantionului extras pentru realizarea anchetei revine sub-contractorului. Informaţiile despre universul de eşantionare, si anume populaţia de firme şi populaţia salarială vor fi solicitate de la Institututul Naţional de Statistică (INS) şi vor viza anul 2009 sau 2010 (funţie de ultimele date INS disponibile). De asemenea, eşantionul de firme va fi extras tot din bazele de date (REGIS) ale INS pentru anul 2009 sau 2010 (funţie de ultimele date INS disponibile).

Alegerea metodei de eşantionare depinde însă de structura universului cercetării şi se realizează numai în urma simulării aplicării diferitelor metode de eşantionare propuse şi numai prin consultarea şi cu avizul final al experţilor INCSMPS.
Se va utiliza un eşantion de tip probabilistic, multistadial şi stratificat. Modalitatea probabilistică de realizare a eşantionului garantează prezenţa în eşantion a tuturor ramurilor şi subramurilor economice, într-o pondere similară ponderii acestora în economie. În funcţie de structura finală a eşantionului, se pot realiza (dar doar la nivel naţional) prelucrări la nivelul unor subramuri economice, şi doar acolo unde vor fi culese informaţii cu un grad minimal de omogenitate pentru un număr suficient de cazuri.
Distribuţia pe clase de mărime a universului de firme cu mai mult de 10 salariaţi arată o concentrare a acestora în clasele de mărime 5-9 salariaţi (cca.45%) şi 10-49 salariaţi (cca.40%), pentru ca firmele cu 250 salariaţi să reprezinte doar cca. 1.8-2.0% din populaţie. Pe de altă parte însă, cele 1.8-2.0% firme mari concentrează aproximativ 40% din salariaţii populaţiei de firme, pe când cele cca. 50% de firme cu 5-9 salariaţi coagulează doar cca. 7-8% din salariaţii populaţiei de firme. Astfel, metoda de eşantionare selectată va trebui să maximizeze, prin procedee consacrate de eşantionare, ponderea firmelor mari la nivelul eşantionului. Cu cât ponderea firmelor mari este mai ridicată, cu atât calitatea informaţiei colectate creşte, fiind ameliorat caracterul eterogen indus eşantionului de domeniul de activitate.

Astfel, în proiectarea eşantionului se au în vedere cel puţin următoarele două metode de maximizare a ponderii firmelor mari la nivelul eşantionului proiectat:

1. PPS Systematic

Dimensiunea de stratificare neproporţională este următoarea:

a) regiunea de dezvoltare (8 regiuni de dezvoltare). Dimensiunea specifică fiecărei regiuni de dezvoltare este stabilită astfel încât eşantioanele regionale să aibă o eroare de cca. ±4.4% la un nivel de incredere de 95%. Ulterior se vor realiza reponderări ale bazei de date, astfel încât structura finală a eşantionului să fie similară structurii populaţiei de firme pe regiuni de dezvoltare, clasă de mărime şi sector de activitate.

Metoda de extracţie a eşantionul PPS Systematic (Probability Proportional to Size Systematic) în fiecare strat definit conform dimensiunii de stratificare alese (regiunea de dezvoltare).

În eşantioanele de tip PPS (Probability Proportional to Size), probabilitatea selecţiei unei anumite unităţi în eşantion este proporţională cu măsura dimensiunii sale. Măsura dimensiunii este acea variabilă care se presupune că se regăseşte într-un raport de corelaţie cu variabila noastră de interes. În cazul nostru variabila de interes este dimensiunea cererii, iar măsura dimensiunii este dată de numărul de salariaţi.
Measure of Size (măsura dimensiunii) este următoarea:

b) clasa de mărime / numărul de salariaţi (4 categorii: 5-9 salariaţi, 10-49 salariaţi, 50-249 salariaţi, 250 salariaţi).

Chiar şi atunci când se utilizează o modalitate de eşantionare de tip PPS, este posibil ca anumite straturi să fie sub sau supra-reprezentate în eşantionul final, problemă ameliorată sau chiar soluţionată de regulă de o metodă de tip sistematic. Există două astfel de metode de ameliorare a bias-ului, şi anume PPS Systematic (selectarea unităţilor se realizează pe baza unor intervale fixe, iar punctul de plecare este stabilit aleatoriu) şi PPS Sequentional (în acest caz a pondere redusă a eşantionului este extrasă cu înlocuire).
Structura estimativă a eşantionului proiectat prin PPS Systematic:

Următoarele informaţii sunt estimative şi sunt realizate pe baza datelor furnizate de INS cu privire la distribuţia unităţilor active locale din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii pe regiune de dezvoltare, cod CAEN rev.2 şi clasă de mărime în Anuarul Statistic 2010 (conţine informaţii cu privire la anul 2009).

Structura estimativă a universului cercetării pe regiuni de dezvoltare	%		Structura estimativă a eşantionului proiectat pe regiuni de dezvoltare	%
NV	14,6		NV	12,6
C	14,5		C	12,6
NE	11,5		NE	12,5
SE	10,5		SE	12,5
S	10,4		S	12,5
B-I	21,7		B-I	12,7
SV	6,3		SV	12,1
V	10,5		V	12,5
TOTAL	100,0		TOTAL	100,0

Structura estimativă a universului cercetării pe clase de mărime	%		Structura estimativă a eşantionului proiectat pe clase de mărime	%
5-9 salariaţi	46,1		5-9 salariaţi	25,5
10-49 salariaţi	43,1		10-49 salariaţi	51,1
50-249 salariaţi	9,2		50-249 salariaţi	19,5
250 salariaţi	1,7		250 salariaţi	3,9
TOTAL	100		TOTAL	100,0

Prin extragerea aleatoare la nivelul fiecărui strat al firmelor, structura eşantionului proiectat pe cod CAEN rev.2 rămâne similară structurii universului de cercetare. Acolo unde se obţine un număr insuficient de cazuri, se suplimentează, fie până la cca. 20 ce unităţi pentru fiecare cod CAEN, fie cu toate unităţile aflate în univers.

2. Ponderare cu numărul de salariaţi

Criteriile de stratificare vor include cel puţin următoarele dimensiuni:

a) regiunea de dezvoltare (8 regiuni de dezvoltare) – stratificare proporţională;
b) activitatea economică – cod CAEN. Rev 2 (14 activităţi economice care vor fi grupate în 10-12 categorii ce vor fi utilizate atât la proiectarea eşantionului, cât şi pentru prelucrarea informaţiilor ce vor fi incluse în raportul final) – stratificare proporţională;
c) mărimea firmei / numărul de salariaţi (4 categorii: micro (5-9 salariați), mici (10-49 salariaţi), medii (50-249 salariaţi) şi mari (250 salariaţi);

Pentru a obţine un eşantion cât mai omogen în toate straturile sale şi având în vedere faptul că scopul nostru final este de a obţine informaţii privind cererea de forţă de muncă în profil ocupaţional, se va utiliza următorul criteriu pentru ponderare:

- numărul de salariaţi pe clase de mărime şi activitate economică.
Structura estimativă a eşantionului proiectat prin ponderarea cu numărul de salariaţi:

Următoarele informaţii sunt estimative şi sunt realizate pe baza datelor furnizate de INS cu privire la distribuţia unităţilor active locale din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii pe regiune de dezvoltare, cod CAEN rev.2 şi clasă de mărime în Anuarul Statistic 2010 (conţine informaţii cu privire la anul 2009).

Structura estimativă a universului cercetării pe clase de mărime	%		Structura estimativă a eşantionului proiectat pe clase de mărime	%
5-9 salariaţi	46,1		5-9 salariaţi	7,9
10-49 salariaţi	43,1		10-49 salariaţi	23,3
50-249 salariaţi	9,2		50-249 salariaţi	30,5
250 salariaţi	1,7		250 salariaţi	38,4
TOTAL	100		TOTAL	100,0

Prin extragerea aleatoare la nivelul fiecărui sub-strat, structura eşantionului proiectat pe cod CAEN rev.2 şi Regiune de dezvoltare rămâne similară structurii universului de cercetare. Acolo unde se obţine un număr insuficient de cazuri, se suplimentează, fie până la cca. 20 ce unităţi pentru fiecare cod CAEN, fie cu toate unităţile aflate în univers.

Eşantionul de rezervă:

După extragerea eşantionului principal, se procedează la extragerea eşantionului de rezervă. Pentru aceasta, din universul de eşantionare se exclude eşantionul principal, şi, pe baza aceleiaşi metode prezentate mai sus și selectate, se extrage încă un eşantion de cca. 3700-3800 unităţi. Aceasta este lista de rezervă.
Înlocuirea non-răspunsurilor:

În cazul unui non-răspuns sau a imposibilităţii identificării adresei, înlocuirea sec realizează după cum urmează, şi numai în ordinea prezentată mai jos:

1. 
   înlocuirea cu o firmă de la nivelul aceleiaşi regiuni de dezvoltare, acelaşi cod CAEN, şi aceeaşi clasă de mărime (dacă este posibil) din lista de rezerve,
   
2. 
   înlocuirea cu o firmă de la nivelul aceleiaşi regiuni de dezvoltare, acelaşi cod CAEN, şi aceeaşi clasă de mărime (dacă este posibil) din listele pe care le are Sub-contractorul din anchete anterioare realizate în rândul firmelor,
   
3. 
   acelaşi cod CAEN şi aceeaşi clasă de mărime, în orice altă regiune de dezvoltare,
   
4. 
   aleatoriu orice altă firmă din regiunea de dezvoltare avută în vedere, din eşantionul de rezervă sau din alte baze de date ale Sub-contractorului
   

În eşantionul final realizat, firmele înlocuite din bazele de date ale Sub-contractorului nu trebuie să depăşească 25%.
Reprezentativitate:

Eroarea tolerată la nivel naţional: ±1.56% la un nivel de încredere de 95%;

Eroarea tolerată la nivel regional: ±4.4% la un nivel de încredere de 95%

Eşantionul este reprezentativ la nivel naţional şi la nivel regional, în limita erorilor menţionate mai sus. Deşi se vor realiza prelucrări şi la nivel judeţean (acolo unde este există relevanţă statistică a prelucrărilor), acestea sunt pur orientative si nu au grad de reprezentativitate. Pentru realizarea unor eşantioane reprezentative la nivel de judeţ sunt necesare extragerea a cca. 300-350 de firme la nivelul fiecărui judeţ (pentru o eroare tolerată de ±5% la un nivel de încredere de 95%), cuprinderea în integralitate a firmelor mari, aceasta conducând la necesitatea proiectării unui eşantion de cca. 12000-15000 de firme, costuri ale cărei anchete depăşesc bugetul proiectului. Mai mult decât atât, nu există nici o anchetă în firme a INS care să furnizeze rezultate reprezentative la nivel de judeţ, deşi resursele financiare ale acestei instituţii sunt net superioare.

Instrumentul de cercetare
Chestionarul (prezentat în Anexa 3) este alcătuit în şapte componente a căror structură operaţională o prezentăm succint în cele ce urmează:

1. 
   INFORMAŢII PRIVIND FIRMA/ÎNTREPRINDEREA (pentru a consulta toate variabilele din chestionar, vezi Anexa 3)
   

Denumirea firmei;

Localitatea/judeţul/regiunea de dezvoltare în care firma activează;

Principalul domeniu de activitate economică (clasificare CAEN);

Ramura de activitate economică;

Anul înfiinţării firmei;

Mărimea firmei la momentul realizării anchetei (numărul total de salariaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi determinată): 3 clase de mărime.

Apartenenţa firmei la trusturi/grupuri naţionale/internaţionale.

B. INFORMAŢII CU PRIVIRE LA STRUCTURA PERSONALULUI

Numărul de salariaţi care existau în firmă la sfârşitul anului 2010 (30 decembrie 2010);

Numărul de salariaţi care au plecat din firmă în cursul anului 2010;

Numărul de salariaţi care au fost angajaţi în firmă în cursul anului 2010;

Numărul de salariaţi care există în firmă la momentul realizării anchetei;

Numărul de salariaţi care se estimează că vor exista în firmă la sfârşitul anului 2011;

Distribuţia salariaţilor din firmă pe ocupaţii la momentul anchetei;

Distribuţia salariaţilor din firmă după nivelul de educaţie.

Numărul de salariaţi proaspăt absolvenţi de Învăţământ Profesional şi Tehnic care existau în firmă la sfârşitul anului 2010; Proaspăt absolvent = persoană care a absolvit în ultimele 12 luni un nivel educaţional care îi permite angajarea pe piaţa muncii. Se înregistrează tipul de contract încheiat: pe durată determinată de timp, pe durată nedeterminată de timp.

Numărul de salariaţi proaspăt absolvenţi de Învăţământ Profesional şi Tehnic care au plecat din firmă în cursul anului 2010; Se înregistrează tipul de contract încheiat: pe durată determinată de timp, pe durată nedeterminată de timp.

Numărul de salariaţi proaspăt absolvenţi de Învăţământ Profesional şi Tehnic care au fost angajaţi în firmă în cursul anului 2010; Se înregistrează tipul de contract încheiat: pe durată determinată de timp, pe durată nedeterminată de timp.

Numărul de salariaţi proaspăt absolvenţi de Învăţământ Profesional şi Tehnic care există în firmă la momentul realizării anchetei; Se înregistrează tipul de contract încheiat: pe durată determinată de timp, pe durată nedeterminată de timp.

Numărul de salariaţi proaspăt absolvenţi de Învăţământ Profesional şi Tehnic care se estimează că vor exista în firmă la sfârşitul anului 2011. Se înregistrează tipul de contract estimat a fi încheiat: pe durată determinată de timp, pe durată nedeterminată de timp.

C. LOCURILE DE MUNCĂ VACANTE

Denumirea ocupaţiilor pentru care există locuri de muncă vacante la momentul anchetei;

Numărul locurilor de muncă vacante pentru fiecare ocupaţie în parte la momentul anchetei;

Durata medie a vacantării acestor locuri de muncă;

Nivelul de educaţie necesar pentru fiecare ocupaţie;

Solicitarea experienţei pentru ocuparea acestor locuri de muncă;

Cunoştinţe şi competenţe solicitate pentru ocuparea locurilor de muncă vacante;

Cauze percepute pentru existenţa actualelor locuri de muncă vacante;

Demersuri întreprinse de angajator în vederea ocupării locurilor de muncă vacante.

D. PIAŢA MUNCII ŞI PROASPEŢII ABSOLVENŢI

Angajarea proaspeţilor absolvenţi în firmă. Proaspăt absolvent = persoană care a absolvit în ultimele 12 luni un nivel educaţional care îi permite angajarea pe piaţa muncii.

Denumirea ocupaţiilor pentru care au fost angajat proaspăt absolvenţi în cursul anului 2010;

Numărul de proaspăt absolvenţi angajaţi pentru fiecare ocupaţie;

Nivelul de educaţie al absolvenţilor angajaţi;

Aprecierea gradului de satisfacţie faţă de nivelul de pregătire profesională al proaspeţilor absolvenţi angajaţi.

E. ESTIMĂRI/ANTICIPĂRI PENTRU URMĂTOARELE 6 LUNI

Estimarea numerică a creşterii nr. de locuri de muncă în firmă în următoarele 6 luni (de la momentul realizării anchetei). Estimarea va fi făcută pe ocupaţii (se înregistrează nivelul de educaţie solicitat şi nr. estimat de locuri de muncă pentru fiecare ocupaţie menţionată).

Estimarea numerică a scăderii nr. de locuri de muncă în firmă în următoarele 6 luni (de la momentul realizării anchetei). Estimarea va fi făcută pe ocupaţii (se înregistrează nr. estimat de locuri de muncă pentru fiecare ocupaţie menţionată)

Estimarea menţinerii constante a numărului de locuri de muncă în firmă în următoarele 6 luni (de la momentul realizării anchetei).

Estimarea evoluţiei numărului de locuri de muncă în următoarele 12 luni (de la momentul realizării anchetei)