Asociaţia front societatea de Analize Feministe Ana revista presei

Avortul era considerat o crimă pe vremea lui Ceauşescu. Femeile ajungeau să se schilodească pentru că nu puteau merge la medic

Adevăriul, 10 aprilie 2013

Simona Suciu

Interzicerea avortului şi lipsa unor metode contraceptive au dus la multe tragedii în comunism. Femeile care aveau deja copii şi rămâneau însărcinate îşi provocau avortul acasă.

Femeile foloseau ace, sârme sau se loveau puternic în burtă. „Aveam deja trei copii când am rămas din nou însărcinată. Atunci nu era voie să faci avort. O femeie bătrână din sat mi-a spus cum să folosesc o andrea pentru a scăpa de copil. Am făcut ce mi-a spus, dar a fost groaznic. Am sângerat cinci zile şi era să mor de la infecţie. Pe atunci nu existau pastile sau prezervative Nici nu ştiam ce sunt alea“ povesteşte Maria Ion, acum în vârstă de 64 de ani.

Medicii de la Maternitate care tratau femei care şi-au provocat avort, nu întrebau niciodată ce s-a întâmplat. „Cred că am văzut sute de femei care au ajuns la spital cu infecţii grave. Nu întrebam niciodată ce s-a întâmplat. Scriam că avortul a intervenit spontan. Mi-au rămas în minte două femei, care, din păcate, au murit de la infecţie. Aveau acasă copii care au rămas fără mamă din cauza unei legi pe care erau o consider idioată. Ne era teamă să facem avorturi. Erau spioni de la securitate şi în spitale. Ne era frică de puşcărie“ spune Aurel Vasilescu, medic ginecolog pensionat.

Negocieri cu moaşele

Moaşele erau cele care pe vremea lui Ceauşescu făceau avorturi pe ascuns. „Era o moaşă bătrână la Maternitate. Am aflat de la o colegă că venea acasă şi făcea avorturi. Mi-a făcut şi mie. Mi-a spus să o chem seara şi să nu spun la nimeni că sunt gravidă. M-a întrebat dacă am rude pe la securitate sau membri de partid. Mi-a făcut avort acasă cu o foarfecă fiartă în apă şi ştearsă cu spirt. M-a durut îngrozitor. Ţin minte că i-am dat atunci 200 de lei. Mi i-a dat înapoi, a zis că nu face pentru bani. Până la urmă a luat 50 de lei. M-a pus să jur că nu spun nimic la nimeni“, spune Ana Tudor, acum în vârstă de 68 de ani.

Controale în uzine şi pastile din Occident

O altă braşoveancă îşi aminteşte cum a fost terorizată de securitate din cauza unui crize de fiere. „Era prin anii 80 şi mi-a fost tare rău. Vreo săptămână am vomitat şi mi-a fost greaţă. Nu ştiam că suntem urmărite în uzină. A venit la mine un secretar de partid şi m-a întrebat dacă sunt gravidă. Am spus că nu. M-a pus să semnez. După o lună m-a întrebat din nou. Am spus că nu şi m-au dus cu forţa la doctor. Nu au crezut că am probleme cu fierea“, spune Simona Şchiopu.

Femeile care aveau cunoştinţe în străinătate făceau rost de pilule contraceptive şi prezervative. Acestea se vindeau pe sub mână cu preţuri uriaşe. O folie de pilule pentru o lună costa şi 200 de lei.

http://adevarul.ro/locale/brasov/avort-1_51650db000f5182b85a1bc5f/index.html

Povestea supremă a comunismului: „Femeile erau transformate în maşini de făcut copii”

Adevărul, 10 aprilie 2013

Stefan Both

Filmul “Decreţeii” a fost unul din cele mai de success producţii a regizorului Florin Iepan. Documentarul a fost realizat în anul 2005 şi vorbeşte despre povestea copiilor născuţi în urma Decretului 770 din 1966

"Decreţeii" a fost difuzat de numeroase televiziuni din Occident şi din SUA, dar a avut parte şi de o lansare eveniment în România, în cadrul unei dezbateri naţionale la TVR.

“Decreţeii” poate fi vizionat la liber, integral, pentru că Florin Iepan a urcat filmul pe Youtube.

“Cred că accesul la orice formă de creaţie artistică trebuie să fie liber. După un număr de ani, toate operele are trebui să fie făcute publice cu titlu gratuit”, şi-a motivate gestul Florin Iepan.

Florin Iepan a simţit că acest subiect, tragic şi spectaculos pentru un regizor, nu a fost tratat în filme documentare. Aşa a decis să înceapă munca la “Decreţeii”.

“Mie mi se pare că este povestea supremă a perioadei comuniste. Modul în care regimul a controlat viaţa privată a oamenilor a fost discutat de multe ori, în special în legatură cu dosarele Securităţii şi cu informatorii. Dar modul în care regimul a controlat ce se întâmplă în dormitorul românilor şi mai ales urmările unei situaţii în care femeile erau transformate în maşini de făcut copii, lucrul asta mi se pare de departe expresia celei mai teribile absurdităţi, în care erau obligaţi oamenii să traiască atunci”, a declarat Florin Iepan, într-un interviu acordat pentru Revista 22.

Concomitent cu povestea decreţeilor, Iepan a încercat să readucă atmosfera epocii, prin reclame, prin muzică, prin show-uri de divertisment…Timişoreanul a mărturisit că nu se gândea la începutul realizării acestui film la faptul că Ceauşescu era în mare măsură creaţia societăţii româneşti.

“Nici măcar nu este creaţia comunismului în sine sau o rezultantă directă a comunismului. Acel regim este creaţia noastră colectivă, e modul în care noi am participat şi nu ne-am dat seama la ce-am luat parte, decât acum, când realizăm în sfârşit care erau lucrurile realmente grave, importante, esenţiale. Ceauşescu a fost un tip realmente popular la începutul anilor '60. Cine a greşit? A călcat Ceauşescu pedala? Dar de ce nu l-a oprit nimeni? Ce s-a întâmplat? Noi n-ar trebui să ne ascundem după deget, pentru că generaţia părinţilor mei nu s-a dezis de Ceausescu la începutul anilor '60. Au simţit că omul ăsta nu e ceea ce trebuie foarte târziu, prin anii '80”, a mai spus Iepan.

"Cea mai tare poveste românească"

Alexandru Solomon, un alt documentarist din generaţia tânară, a fost cel care i-a sugerat lui Florin Iepan, prin 2000, să participe la Discovery Campus Masterschool cu condiţia să aibe “un subiect foarte bun”.

“Am încercat să fiu eficient şi m-am gândit care este cea mai tare poveste românească pe care nu a spus-o nimeni până atunci. Dintr-o analiză rece, mi-am dat seama că ăsta este cel mai tare subiect de film documentar”, a mai povestit Iepan, în Revista 22.

Lucrând la film, a început să facă legaturile şi şi-a adus aminte de discuţiile din familie, de party-urile cu prietenii părinţilor lui, de bancuri.

“Mi-a revenit în minte cuvântul asta, "decreţel", pe care îl cunoşteam, dar nu ştiam exact ce înseamnă. Deci, după ce am descoperit cel mai tare subiect de documentar, am văzut că el este şi foarte personal. A fost un proces de întoarcere către sine şi către biografia mea, pe care nu l-am parcurs chiar singur; am lucrat cu un producător de origine română din Frankfurt, Răzvan Georgescu, şi el, deşi nu este decreţel, e foarte apropiat de această generaţie şi ştie bine datele ei”, a mai spus Florin Iepan.

A urmat o muncă titanică. A căutat în arhiva Televiziunii Române, dar şi în Arhiva Naţională, la Sahia şi în arhive private.

“Am vrut să facem un film de o manieră foarte profesionistă, ca să demonstrăm producătorilor din Occident că putem să realizăm un film la fel de bun ca al lor despre acest subiect şi la fel de bine documentat”, a adăugat Iepan.

Cautând în arhiva televiziunii, Florin Iepan găsit un reportaj despre un aşa-zis “copil problemă din anii '70”.

“Pe mine m-a izbit manipularea teribilă prin care o femeie era obligată să spuna că este o mama rea. Reporterul încerca să acrediteze ideea că acea mama este un soi de prostituată (avea o sticlă de Cinzano pe dulap, ţigări străine), uitând să spună că ea crestea singură copilul ăla fără tată, pentru că statul o obligase să-l aducă pe lume. Şi ce era dramatic era că, bună sau rea, acea mamă îşi iubea copilul, şi copilul, la rândul lui, îşi iubea mama.

A venit statul român, prin Televiziunea Româna de pe vremea respectivă, cu miliţienii la uşă, şi au condamnat-o pe acea femeie în direct, ca într-un reality show, iar copilul a fost dus la un orfelinat. Eu n-am înţeles nici până în ziua de azi ce i se reproşa cu adevărat acelei femei. Era clar că un om trebuia executat în direct, ca să fie spre luare aminte”, a mai afirmat Iepan.

Regizorul a adus pe ecrane legea lui Ceauşescu, dar a arătat şi modul în care, de la reporteri de televiziune până la procurori, de la medici până la miliţieni, au participat la aplicarea ei, convinşi că fac o cauză justă şi bună, de creşterea natalităţii.

În filmul lui iepan apar personalităţi precum Delia Budeanu sau Zina Dumitrescu, dar şi femei simple.

http://adevarul.ro/locale/timisoara/video-povestea-suprema-comunismului-femeile-erau-transformate-masini-facut-copii-1_516475f100f5182b859ffd09/index.html