Buletinul Clubului Român din Chattanooga Numărul 66 (șaizeci și șase) Aprilie 2017 Poeziile lunii: Erotice

Discul single cu prima înregistrare din 1955 a lui Chuck Berry, cântecul Maybellene, compus de el.
Ca orice altă muzică, a spus Chuck Berry, muzica mea de rock îi apropie pe oameni...este o formă de comnicare.


Noile poziții introduse de Chuck Berry pe scenă...


...și faimosul mers de gâscă
Berry nu a fost inventatorul genului rock and roll, care s-a cristalizat treptat între anii ultimi din deceniul al cincilea și prima parte a deceniului cinci din secolul trecut, prin contribuția mai multor muzicieni, mulți, dar nu toți, citați mai sus. Dar Chuck Berry a pus la punct cea mai completă reprezentație de rock and roll, care a avut o influență persistentă, motiv pentru care lui Berry i s-a dat numele de father of the rock and roll. Rod Stewart a mers un pas mai departe, numindu-l Founding Father of the R&R.
Mai întâi, Berry și-a cântat propriile compoziții, el fiind și autorul muzicii și al textului. Pentru cântecele lui, Berry a adus imagini originale din viață: automobile, prieteni, școală, întâlniri cu fete, mici povestioare, tineri, cu care a înlocuit evocarea unor ființe anonime din șlagărele vremii și care au entuziasmat tineretul ascultător. A pus și umor în versurile lui: ...răstoarnă-l pe Beethoven și dă-i și lui Ceaikovschi de veste. O foarte delicată poveste, care se termină cu o surpriză, este cea din Memphis Tennessee, în care cel care roagă operatoarea de telefon să-l pună în legătură cu Marie, despre care te face să crezi că este o iubită, se dovedește la sfârșit a fi un tată disperat că nu-și regăsește fetița, de care este despărțit printr-un divorț.

The Beatles, care au preluat Roll over Beethoven și Rock and Roll music, de la Chuck Berry, i-au urmat exemplul de autor total și și-au compus majoritatea cântecelor.

Până la explozia muzicii rock, ghitara era un instrument folosit în secția ritmică a unei orchestre (pian, tobe, bas, ghitară) și era estompată de celelalte instumente, iar dacă un solist cânta folosind în același timp ghitara, ea era folosită pentru a ține isonul, fără o participare mare la melodie.

Berry a luat ghitara electrică, de curând apărută și i-a dat un rol nou. Ghitara lui este agresivă, obraznică, sare în față, preia melodia, sau o subliniază cu atacuri puternice, neliniștite. Ea fură o parte din spectacolul solistului și crează, în același timp, ritm, uneori mai proeminent decât cel dat de percuție.

Berry a pus pe ghitară ritmurile susținute de două note, repetate rapid, parte pe care o făcea pianul la boogie-woogie.

El a mai inventat o serie de procedee tehnice executate pe ghitară, dintre care cel mai cunoscut rămâne emiterea de două sunete în acelși timp, apăsând simultan cu degetele mâinii stângi două coarde.

Diferit de soliștii vremii, Chuck Berry a inventat și mișcările și gesturile făcute pe scenă, în timpul performanței, pe care le-au copiat ulterior toți marii rockeri. Mai mult ca alții, Elvid Presley a luat de la Berry gesturi care i-au atras interdicții pentru mișcări prea explicit obscene. Dintre toate lucrurile făcute de Berry, cel mai cunoscut a rămas "mersul de gâscă într-un picior".
Senzația dominantă pe care o încerci urmărind performanțele din spectacol ale lui Chuck Berry este ușurința cu care cântă, se mișcă și execută senzaționale părți instrumentale în acelși timp. De aceea, mergând din oraș în oraș, Berry călătorea numai cu ghitara lui, la concert fiind acompaniat de orchestre locale, angajate pentru ocazie. Chuck era el însuși omul spectacol.
Nu toate lucrurile pe care le-a făcut Chuck Berry în concerte au fost de primă calitate; uneori umorul lui a alunecat spre vulgar și solistul a exagerat în comicării. De aceea, când au apărut cântăreții cu mai mult farmec, Berry a intrat într-un con de umbră. Dar pentru profesioniști, el a rămas pionierul inventator căruia rock and roll-ul îi datorează foarte mult. Fără Berry, muzica de rock and roll ar fi foat altfel.

În ziua de 18 martie, Chuck Berry ajuns la vârsta de 90 de ani, s-a stins din viață. Nu mai avea de multă vreme puterea de a cânta și de a da spectacole. Îi rămăseseră însă amintirile și el era încă foarte viu în amintirea atâtora care iubesc muzica nebună a anilor în care s-a născut rock-ul.

https://www.youtube.com/watch?v=p1eI4EH-DRg

Principalele melodii de rock and roll compuse și intepretate de Chuck Berry


Drinkology: Câteva cocktailuri bazate pe rom. Și istoria lor
1. Daiquiri

Numele vine de la satul Daiquiri, situat la zece mile nord de Santiago de Cuba. Acolo au fost exploatări miniere la care lucrau mulți americani aduși de compania American Iron Co, după ce trupele USA au debarcat în Cuba

în anul 1898. Unul dintre mecanicii americani Jennings Cox, care-și terminase provizia de gin cu care își trata oaspeții, a amestecat romul local cu suc de lime și zahăr, apoi a dat băturii numele localității.

Ulterior s-au inventat numeroase variante de daiquiri, cu banane, lămâie, căpșuni, kiwi, etc.

Ernst Hemingway, care a trăit multă vreme în Cuba, a inventat propria combinație de daiquiri: 60 mL de rom Bacardi, 20 mL de suc de lime, 20 mL de suc de ananas, 20 mL de lichior Maraschino și ghiață. El frecventa barul La Floridita, unde era bine cunoscut și unde avea în unele seri puterea de a bea 12 de coktailuri. Când cerea să se dubleze cantitatea de rom din amestec, barmanii spuneau că pregătesc un Papa Doble.

Lichiorul Marasquino este făcut din cireșele Marasca, care au dat faima localității italiene Torreglia. Cireșele Maraschino conservate în sirop de zahăr sunt folosite în toate barurile din lume pentru cocktailuri.

Statuia lui Hemingway în barul La Floridita din Havana.



Daiquiri-ul lui Hemingway

2. Mojito

Este o băutură cubaneză făcută din zahăr, frunze de mentă, rom alb (Bacardi), lime, soda (apă) și ghiață. Are o origine foarte veche și sub numele de El Draque se păstrează și astăzi rețeta preferată a lui Sir Francis Drake (1540-1596; marinar, căpitan, explorator, vice amiral al Angliei, înobilat de Elizabeta I pentru servicii aduse coroanei, dintre care nu au lipsit pirateria, confiscarea de averi de la vasele spaniole, lupte maritime cu flota Spaniei și concurenții Angliei).

Cuvântul este un dminutiv de la mojo (ud) și s-ar traduce cu mica udătură.

3. Pina Colada

În limba spaniolă pina înseamnă ananas și colada strecurat.

Băutura a fost inventată de Ramon "Monchito" Marrero Perez, la barul hotelului Hilton din San Juan, Porto Rico în anul 1954.

În shaker se pun bucăți de ananas, ghiață, rom, suc de ananas, lapte de cocos (lapte în care se amestecă miez de cocos ras, care apoi se stoarce printr-o țesătură) și zahăr. Se agită 5-10 minute pe ritm de reggae, apoi se toarnă în pahare înalte.

4. Mai Tai

Numele vine de la cuvântul polinezian maita'i care înseamnă bun. Băutura a fost inventată în Tahiti și a fost introdusă la barul Trader's Vic din California de Victor Bergeron în anul 1944.

Conține rom, lichior Curacao (lichior din citricele Larasha din insula Curacao), suc de lime, mentă, sirop Orgeat (migdale, zahăr, apă de trandafiri - parfumată cu petale de trandafiri și apă de portocale - parfumată cu coajă de portocale). Producătorii olandezi de băuturi alcolice de la firma Bols, care au inventat lichiorul de Curacao (colonie olandeză), l-au colorat în albastru, cu un colorant care nu modifică gustul.

5. Punch-urile cu rom

Băuturile de tip punch (amestec de lichide și fructe) au fost inventate în anul 1632 de cei de la companiile engleze East India, care nu puteau bea berea (alterată pe drum) nici alcoolurile tari, din cauza căldurii. Cuvântul punch înseamnă cinci în limba sanscrită, care este la originea multor cuvinte indiene și se referă la faptul că băutura se prepară din cinci ingrediente: suc de lime, sirop de zahăr (sau zahăr), rom, fructe și apă. Englezii au răspândit punch-urile în toată lumea și pentru varianta din Barbados s-a compus un cântec cu rol de memorizator: amestecă o parte de acru (lime), două de dulce (sirop de zahăr), trei de tare (alcool), patru de slab (apă) și fructe.

În Statele Unite, punch-ul cu rom a fost introdus prin barul de la Planters' Hotel din St. Louis, Missouri și a devenit foarte popular în statele din sud. Pentru petrceri se prepară în vase mari (bowls) și se servește cu polonicul de supă.