Raport săPTĂMÂnal fiscalitate, 9-15 februarie 2015

RAPORT SĂPTĂMÂNAL FISCALITATE,

9-15 februarie 2015

11 februarie 2015, cursdeguvernare.ro: Conformarea fiscală a persoanelor cu averi mari: ce nu funcționează

Eugen Şerban (foto), director în cadrul Direcţiei Verificări Fiscale (structură a ANAF însărcinată cu controlul marilor averi), a confirmat miercuri demararea unui nou program de verificare a marilor averi, subiecții acestuia fiind un număr de 4.800 de români.

Cei 4.800, alții decât cei 400 care au făcut obiectul programului inițial demarat în mai 2012, au fost selectați în urma derulării unor analize de risc, a explicat Eugen Șerban.

Evoluția verificărilor la “grupul țintă” original (398 de persoane mai exact) pune însă sub semnul întrebării realizarea dezideratului oficial de conformare fiscală.

Da, lucrurile merg foarte greu: în aproape 3 ani, din eșantionul original de 398 persoane, ANAF s-a concentrat pe verificarea preliminară a 30 de persoane, ulterior au fost demarate acte de control asupra a 11 persoane, control care încă nu s-a încheiat.

Cât a câștigat bugetul în urma acestei operațiuni? “Vom afișa rezultatul centralizat atunci când vom încheia programul, în cursul anului 2015″, a fost răspunsul lui Eugen Șerban.

Directorul ANAF Eugen Șerban a fost prezent la conferința pe teme de fiscalitate “Este timpul conformării voluntare?” organizată de PwC, miercuri, în București.

Concluzia conferinței: România are nevoie de o legislaţie fiscală clară şi flexibilă care să încurajeze conformarea voluntară în rândul persoanelor fizice cu venituri mari.

Cum se face lista de la ANAF
Programul de conformare fiscală a persoanelor cu averi mari urmărește, a explicat directorul ANAF, creșterea veniturilor declarate și colectate la bugetul de stat. Principiile după care sunt selectați cei care urmează să fie verificați și, eventual, controlați au fost expuse de Eugen Șerban:

persoane care au averi declarate mai mari de 20 milioane de euro

persoane care au afaceri “complexe”, în țară și în străinătate

persoane care “au acces la scheme de planificare și consultanță fiscală”

persoane în legătură cu care se constată diferențe de 10% sau minim 50.000 de lei între veniturile declarate și veniturile reale

Potrivit oficialului ANAF, din experența anterioară, inspectorii au constatat trei modalități principale cu ajutorul cărora persoanele încearcă să mascheze veniturile reale:

mascarea dividendelor prin finanțare personală cu ajutorul societăților comerciale deținute (achiziții de imobile, autoturisme, vacante, bunuri de consum etc)

împrumuturi repetate acordate în nume personal societății

nedeclararea veniturilor obținute în străinătate

De ce merg lucrurile așa de greu

Potrivit declarațiilor directorului ANAF, în situația în care inspectorii fiscali nu pot identifica sursa veniturilor unei persoane aceste venituri vor fi impozitate, legal, cu 16%.

Această prevedere legislativă în vigoare ridică două probleme:

Nu încurajează conformarea voluntară din cauză că impozitul aplicat veniturilor nedeclarate este egal cu cel aplicat veniturilor declarate (cota unică de 16%), deci nu există presiunea unui impozit majorat în cazul în care fiscul descoperă venituri nedeclarate. Suplimentar, există și termenul de prescripție a achitare a obligațiilor financiare.

Descurajează conformarea voluntară din cauza menținerii procedurilor de sesizare a organelor de urmărire penală sub acuzația de evaziune (pentru care sunt prevăzute pedepse cu închisoarea între 7 și 15 ani).

O altă chestiune de principiu: în lipsa unei surse certe a veniturilor se poate prezuma că acestea au fost obținute în urma unor activități ilegale (mită, trafic etc.), deci normal ar fi ca acestea să fie confiscate de stat, nu impozitate.

Pe fondul unei legislații care pare a nu favoriza conformarea fiscală, ANAF mai are o problemă legată de personal: Direcția de Verificări Fiscale a avut o schemă de personal de 30 de angajați, alte angajări fiind făcute în ianuarie 2015. Direcția are astăzi la nivel național 120 de angajați, care urmează să intre într-un program de specializare.

Rezultă că, atunci când vor fi gata să ia la verificat averile altor 4.800 de români, așa cum anunță ANAF, fiecărui inspector îi vor reveni 40 de dosare.

Soluția: amnistia fiscală ?

Experții PwC au subliniat că autoritățile române trebuie să revizuiască legislația fiscală dacă vor ca procedura conformării fiscale să fie una de succes.

Mihaela Mitroi„Vedem în ultimii ani că la nivelul unor organizaţii internaţionale se subliniază tot mai mult importanţa conformării voluntare, ca o soluţie viabilă şi durabilă pentru creşterea veniturilor bugetare, iar programe de conformare voluntară au fost implementate cu mult succes în multe state din întreaga lume. Pentru succesul unui astfel de program de conformare voluntară în România este însă nevoie de anumite clarificări legislative, pentru ca acele persoane fizice cu deţineri în străinătate să aleagă declararea acestora autorităţilor fiscale fără a exista riscul unor consecinţe de natură penală sau contravenţională. Suntem convinşi că adoptarea unor astfel de clarificări legislative va stimula apetitul persoanelor fizice cu venituri mari pentru conformarea voluntară şi va duce totodată la creşterea veniturilor bugetare, generând astfel beneficii la nivelul întregii societăţi”, a declarat miercuri Mihaela Mitroi, șef al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.

În majoritatea statelor europene funcționează, sub o formă sau alta, amnistia fiscală. Excepție fac Estonia, Islanda, Finlanda, și, pentru anumite situații, Danemarca și Slovenia.

Principiul amnistiei fiscale este următorul: autoritățile anunță un interval în interiorul căruia persoanele fizice își pot anunța veniturile nedeclarate, singura măsură posibilă fiind impozitarea. Odată trasă acestă ”linie roșie”, oamenii știu că îi așteaptă închisoarea în cazul în care fiscul constată că își ascund veniturile.

SUA sau Marea Britanie aplică periodic această procedură.
12 februarie 2015, postare pe blog: Finanţele lucrează cu băncile care au credite în franci elveţieni pentru o nouă soluţie

Sursa:

https://procescolectivbanci.wordpress.com/2015/02/12/finantele-lucreaza-cu-bancile-care-au-credite-in-franci-elvetieni-pentru-o-noua-solutie/

Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, lucrează împreună cu băncile comerciale care au acordat credite în franci elveţieni la o soluţie nouă pentru problemele debitorilor cu astfel de împrumuturi generate de aprecierea puternică a monedei elveţiene.

“Lucrăm la un produs nou”, a declarat marţi Vâlcov, după audierile conducerii BNR în Parlament, întrebat la ce soluţie a ajuns împreună cu băncile după întalnirea de luni seară, pe care o anunţate anterior.

Ministrul nu prezentat însă detalii despre varianta în lucru, spunând doar că au avut loc discuţii şi în cursul zilei de marţi şi vor continua zilele următoare.

Vâlcov venise pregătit în faţa parlamentarilor din comisiile reunite de Buget-Finanţe-Bănci pentru a le prezenta soluţia în lucru, însă audierile reprezentanţilor Băncii Naţionale s-au prelungit şi nu a mai intervenit.
12 februarie 2015, bursa.ro: Parlamentul European creează o comisie specială pentru deciziile fiscale

Parlamentul European a votat astăzi în plen în favoarea creării unei comisii parlamentare speciale pentru a evalua "deciziile fiscale ale statelor membre și alte măsuri de natură similară sau cu efecte similare" și pentru a face recomandări pentru viitor.

Potrivit unui comunicat al PE, comisia va avea 45 de membri și este creată pentru o perioadă inițială de șase luni.

Rezultatul votului pentru crearea comisiei speciale: 612 pentru, 19 împotrivă și 23 de abțineri. Compoziția comisiei a fost votată prin vot cu ridicare de mâini.

Comisia va analiza practicile deciziilor fiscale retroactiv de la 1 ianuarie 1991 și va revizui modul în care Comisia Europeană evaluează ajutoarele de la stat în statele membre, precum și în ce măsură statele membre sunt transparente în privința deciziilor lor fiscale. Comisia va mai încerca să evalueze impactul negativ al planificării fiscale agresive, urmând să facă recomandări pentru viitor.

Comisia este creată în urma unei serii de investigații lansate de Comisia Europeană privind deciziile fiscale ale companiilor multinaționale în Luxemburg, Irlanda, Belgia și Olanda.

Planurile comisiei pentru afaceri economice și monetare de elaborare a unui raport "de anchetă" (non-legislativ, la inițiativă proprie) privind deciziile fiscale vor fi anulate acum pentru că s-ar suprapune cu raportul comisiei speciale.

12 februarie 2015, postare pe blog, Andreea Paul: PNL susține combaterea în regim de urgenţă a fraudei fiscale în domeniul TVA pentru întregul lanţ alimentar

Sursa:

http://www.andreeapaul.ro/blog/2015/02/pnl-sustine-combaterea-in-regim-de-urgenta-a-fraudei-fiscale-in-domeniul-tva-pentru-intregul-lant-alimentar/

Am depus azi alături de colegii PNL propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în vedere continuarii măsurilor de combatere în regim de urgenţă a fraudei fiscale în domeniul TVA pentru întregul lanţ alimentar, începând de la livrarea furajelor până la vânzarea produselor alimentare din carne.

Credem ca se impune implementarea taxării inverse pentru lanţul alimentar de la livrarea furajelor până la vânzarea produselor alimentare din carne, sector în care se manifestă cu preponderenţă fenomenele evazioniste, pentru următoarele motive:
necesitatea descurajării creşterii preţurilor la produsele alimentare din carne;

eliminarea evaziunii fiscale pentru operatorii economici care se înfiinţează în prima parte a anului şi plătesc impozit pe profit în anul următor, prin desfiinţarea lor înainte de a plăti impozitul;

limitarea evaziunii fiscale din plimbarea materiei prime prin mai multe firme plătitoare de TVA în scopul exclusiv de a beneficia de rambursare de TVA de la bugetul consolidat al statului.

Taxarea inversă este o măsură legislativă care s-a dovedit eficientă pentru diminuarea evaziunii fiscale, România înregistrând efecte pozitive în acest sens, ca urmare a aplicării acestui mecanism, atât în domeniul comercializării cerealelor şi a plantelor tehnice, cât şi în cazul altor categorii de bunuri care reprezintă un risc crescut de fraudă, precum şi deşeurile şi materialele lemnoase.

Eficienţa măsurii rezultă din faptul că mecanismul elimină deducerea taxei aferente achiziţiilor în situaţiile în care taxa colectată nu a fost plătită autorităţilor fiscale.
Faţă de cele prezentate, am iniţiat propunerea legislativă, pe care o spunem spre dezbatere şi adoptare Parlamentului în procedură de urgenţă.
INIŢIATORI,
Deputat PNL – Nini SĂPUNARU
Deputat PNL – Ludovic ORBAN
Deputat PNL – Gheorghe Eugen NICOLĂESCU
Deputat PNL – George SCARLAT
Deputat PNL – Tinel GHEORGHE
Deputat PNL – Andreea Maria PAUL
Deputat PNL – Costel ŞOPTICĂ
Deputat PNL – Dumitru-Verginel GIREADĂ
Deputat PNL – Ioan-Cristian CHIRTEŞ
Deputat PNL – Mihai Aurel DONŢU
Deputat PNL – Gheorghe IALOMIŢIANU
Deputat PNL – Erland COCEI
Deputat PNL – Constantin DASCĂLU
Deputat PNL – Anton DOBOŞ
Deputat PNL – Gheorghe DRAGOMIR
Deputat PNL – Eleonora Carmen HĂRĂU
Deputat PNL – Vasile HORGA
Deputat PNL – Dumitru PARDĂU
Deputat PNL – Vasile ILIUŢĂ
Deputat PNL – Nechita Stelian DOLHA
Deputat PNL – Viorica MARCU
Deputat PNL – Vasile GUDU
Deputat PNL – Liviu Matiuţă LAZA
PROIECT de LEGE pentru completarea alin. (2) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Art. I. – La articolul 160 alineatul (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins:
„f) livrarea pe întregul lanţ alimentar de la furaje până la vânzarea produselor alimentare din carne.”
Art. II. – Prevederile de la art. II din prezenta lege intră în vigoare la data comunicării deciziei Comisiei Europene a derogării de la prevederile art. 193 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările şi completările ulterioare.
13 februarie 2015, avocatnet.ro: De astazi, veniturile din jocuri de noroc se impoziteaza in functie de sumele castigate

Codul fiscal s-a modificat, astfel ca incepand de astazi se aplica un nou mod de impozitare a veniturilor obtinute din jocuri de noroc si premii. In plus, tot de azi se abroga anumite prevederi referitoare la taxa pe valoarea adaugata.

OUG nr. 92/2014, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, a modificat prevederile din Codul fiscal referitoare la veniturile obtinute din jocuri de noroc si premii, iar noile reguli au intrat in vigoare astazi. De asemenea, tot de azi au fost abrogate si anumite dispozitii din Codul fiscal referitoare la taxa pe valoarea adaugata.
Potrivit noilor reglementari, care se aplica de azi, veniturile din jocuri de noroc se impoziteaza in functie de sumele castigate.
Astfel, veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 1% aplicata asupra tuturor sumelor incasate de un participant de la un organizator de jocuri de noroc.
De asemenea, veniturile din jocuri de noroc care depasesc echivalentul a 15.000 euro se impoziteaza cu 16%, iar veniturile mai mari de 100.000 euro se taxeaza cu 25%, se arata in actul normativ.
Pana acum, legislatia prevedea ca veniturile din jocuri de noroc se impuneau, prin retinere la sursa, cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net, care se calcula la nivelul castigurilor realizate intr-o zi de la acelasi organizator sau platitor. Aceasta prevedere nu se mai aplica insa de azi.
Totodata, noile reglementari au abrogat plafonul de scutire de 600 lei/zi (suma neimpozitata) si stabilesc ca nu sunt supuse impozitarii sumele obtinute din premii mai mici de 600 lei/premiu.
Mai mult decat atat, OUG nr. 92/2014 a introdus in legislatia fiscala noi prevederi referitoare la veniturile obtinute din jocuri de noroc la distanta (on-line), slot-machine, lozuri si festivaluri de poker.
Astfel, nu sunt impozabile la sursa veniturile realizate de catre persoanele fizice ca urmare a participarii la jocuri de noroc la distanta (on-line), slot-machine, lozuri si festivaluri de poker.
Persoanele fizice care obtin venituri din jocurile de noroc mentionate mai sus au obligatia de a depune declaratia privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. La randul sau, organul fiscal competent este obligat sa stabileasca impozitul datorat, aferent venitului incasat din jocurile de noroc, pe baza declaratiei privind venitul realizat din jocuri de noroc, prin emiterea deciziei de impunere.
De asemenea, cota de impunere pentru veniturile din jocuri de noroc mentionate anterior este de 1% pentru sumele de pana la echivalentul a 14.999 euro, 16% pentru sumele cuprinse intre 15.000—99.999 euro si 25% pentru sumele care depasesc echivalentul a 100.000 euro. Organizatorul de jocuri de noroc are obligativitatea de a pastra o evidenta nominala a persoanelor fizice care au obtinut venituri din jocuri de noroc mai mari de 15.000 euro si a le declara organului fiscal competent, pana la 25 mai inclusiv a anului urmator, celui de realizare a venitului.
In plus, noile dispozitii au introdus o exceptie de la unele reguli din Codul fiscal. Concret, Codul fiscal prevede in prezent ca platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.
Prin exceptie, de azi platitorii de venituri din jocuri de noroc cu retinere la sursa au obligatia de a depune, pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul precedent, o declaratie centralizatoare privind veniturile totale platite, precum si impozitele totale calculate, retinute si virate la bugetul general consolidat al statului, fara a mentiona datele de identificare a beneficiarilor de venit.
Pe langa noutatile referitoare la veniturile din jocuri de noroc, OUG nr. 92/2014 a abrogat de astazi art. 151 din Codul fiscal - "Persoana obligata la plata taxei pentru achizitii intracomunitare".
Acest articol, prevedea ca persoana care efectua o achizitie intracomunitara de bunuri taxabila era obligata la plata taxei.
Atunci cand persoana obligata la plata taxei pentru achizitia intracomunitara, era:
a) o persoana impozabila stabilita in Comunitate, dar nu in Romania, respectiva persoana putae, in conditiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei;

b) o persoana impozabila care nu era stabilita in Comunitate, respectiva persoana era obligata, in conditiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei.

Art. 151 din Codul fiscal a fost abrogat in mod eronat, insa aceasta situatie a fost corectata prin OG nr. 4/2015 care a modificat Codul fiscal, dupa cum se precizeaza in nota de fundamentare a actului normativ.
Intrucat potrivit prevederilor art. 64 alin.(3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv, nefiind admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial, corectarea situatiei prin OG nr. 4/2015 este singura solutie pentru a nu produce efecte insurmontabile datorita abrogarii unei prevederi legale deosebit de importante din Codul fiscal, respectiv a art. 151, se arata in documentul citat.
Astfel, s-au modificat toate prevederile Codului fiscal care contin trimiteri la art. 151, in sensul inlocuirii acestora cu trimiteri la noul articol, 150^1, care se aplica de azi.
13 februarie 2015, postare pe blog: Microîntreprinderile vor plăti impozit de 1% sau 3% în funcţie de numărul salariaţilor

Sursa:

http://uzp.org.ro/microintreprinderile-vor-plati-impozit-de-1-sau-3-in-functie-de-numarul-salariatilor/

Peste 450.000 de microîntreprinderi vor fi afectate de schimbările propuse în noul Cod Fiscal obţinut în exclusivitate de Capital. Sunt vizate de schimbări cotele de impozit, provenienţa veniturilor şi baza impozabilă. De asemnea, în proiect este eliminat articolul introdus în 2013 care obliga toate societăţile care îndeplineau criteriile de microîntreprindere să plătească impozitul pe venituri.

Proiectul de modificare a Codului Fiscal prevede cote diferite de impozit pe veniturile firmelor care îndeplinesc criteriile de microîntreprindere în funcție de numărul de salariați.
1% pentru microîntreprinderile cu mai mult de 2 salariați inclusiv
Astfel, cota de impozit va fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaţi inclusiv şi de 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Microîntreprinderile care nu au salariaţi vor plăti o cotă de 3% la care se adaugă 1.530 lei trimestrial. Această sumă va fi actualizată prin ordin de ministru în funcţie de evoluţia salariului de bază minim brut garantat în plată.
Vor plăti 3% şi microîntreprinderile care nu au salariaţi şi care se află într-una dintre următoarele situaţii înscrise la registrul comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti: dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, declaraţie pe proprie răspundere că nu desfăşoară activităţi la sediul social sau la sediile secundare.
În funcţie de evoluţia numărului de salariaţi, cotele de impozit se modifică începând din trimestrul imediat următor.
Condiţii pentru microîntreprinderi
Impozitul este plătit conform actualului Cod Fiscal de societăţile care au venituri din alte activităţi decât din sectoarele financiar-bancar, asigurări-reasigurări, piaţă de capital, jocuri de noroc. În plus faţă de acestea, noul Cod Fiscal prevede că nu trebuie să aibă venituri nici din activităţile de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi a gazelor naturale.
Proiectul menţine obligaţia ca microîntreprinderile să obţină venituri din alte surse în afară de consultanţă şi management în proporţie de peste 80% din veniturile totale.
Nivelul total al veniturilor este plafonat tot la 65.000 euro, echivalentul în lei fiind calculat la cursul de schimb de la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.
Impozitul se va aplica asupra veniturilor din orice sursă, excepţie făcând în continuare categoriile prevăzute acum de Codul fiscal (conform casetei). Suplimentar, proiectul mai stabileşte două surse exceptate: veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite conform legii, titularii iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora şi despăgubirile primite în baza deciziilor CEDO.
În noua variantă a Codului Fiscal este eliminat articolul introdus prin ordonanţa de guvern 8/2013 care obliga la plata impozitului pe venituri, de la 1 februarie 2013, toate persoanele juridice care îndeplineau la 31 decembrie 2012 condiţiile pentru microîntreprinderi privind veniturile totale şi provenienţa acestora. Această cerinţă a dus la înregistrarea în 2013 a peste 430.000 de microîntreprinderi, după ce, în anul anterior erau active fiscal 70.000 de astfel de entităţi.
Persoanele juridice ies din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor dacă depăşesc plafonul de 65.000 euro sau obţin mai mult de 20% din venituri din consultanţă şi management şi trebuie să se înregistreze ca plătitoare de impozit pe profit. Criteriile sunt verificate pe baza veniturilor cumulate de la începutul anului fiscal. Societăţile care nu mai îndeplinesc condiţiile trebuie să anunţe administraţiile fiscale până pe 31 martie pentru anul în care plătesc impozitul.
Proiectul Codului Fiscal urmează să fie aprobat de guvern până pe 20 februarie şi să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere. Ministerul de Finanţe şi-a propus ca legea să fie votată până la jumătatea anului 2014 pentru a fi publicată în Monitorul Oficial cu şase luni înainte de aplicare.
Microîntreprinderile plătesc impozit asupra veniturilor obţinute din orice sursă, în afară de:
veniturile aferente costurilor stocurilor produse

veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie

veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale

veniturile din subvenţii

veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare

veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil

veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii

veniturile din diferenţe de curs valutar

veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor in lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial

valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul 709, potrivit reglementărilor contabile aplicabile

Proiectul Codului Fiscal a adăugat:

veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite conform legii, titularii iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora

despăgubirile primite în baza deciziilor CEDO
13 februarie 2015, postare pe blog: Cele mai ravnite PARADISURI fiscale

Sursa:

http://tia4all.blogspot.ro/2015/02/cele-mai-ravnite-paradisuri-fiscale-din-europa.html

Un paradis fiscal este termenul care reprezinta un stat, o tara sau un teritoriu care are impozite scazute sau chiar deloc, in acelasi timp oferind conditii economice bune si o rata scazuta a coruptiei.

Aceste zone incurajeaza prin politica lor fiscala exercitarea pe teritoriul lor a anumitor activitati economice specifice.
Paradisuri fiscale de vis!
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a constatat ca la nivel mondial exista 35 de paradisuri fiscale, printre care cele mai cunoscute sunt Andorra, Insulele Virgine Britanice, Seychelles, Insulele Cayman, Luxemburg, Cipru si Malta. In toate aceste state mici, legislatia permite infiintarea firmelor offshore.
Dintre care cel mai mare paradis fiscal al UE este Marele Ducat de Luxemburg, unde exista momentan 141 de banci din 26 de tari, aducandu-i reputatia de oaza fiscala sigura.
Deoarece definitia unui paradis fiscal este foarte interpretabila, Romania, cu cota unica de impozitare a veniturilor de 16%, ar putea fi considerata un paradis fiscal pentru Germania, unde nivelul maxim de impozitare ajunge la 42%.

Existenta torentelor se datoreaza existentei paradisurilor fiscale. Deci prin urmare, aceste paradisuri fiscale ne aduc un mare beneficiu. Drept dovada o ancheta recenta ne raporteaza ca din cauza crizei mondiale, circa 70% din tranzactiile globale se fac prin intermediul sistemului offshore - un sistem independent care se bazeaza pe acest tip de zone.

Ideea moderna de "paradis fiscal" a aparut in 1926 odata cu adoptarea unor legi permisibile in Liechtenstein, cu scopul de a atrage capital strain.
15 februarie 2015, agerpres.ro: Gerea: Sperăm ca, până la vară, să reușim scăderea TVA măcar cu două puncte procentuale

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) ar putea fi redusă cu cel puțin două puncte procentuale până în vara acestui an, iar alte taxe ar putea fi eliminate, a declarat ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri din județul Argeș.

'Condițiile de a face business s-au îmbunătățit în România, chiar dacă încă încă nu resimțim un impact major. A fost redus CAS-ul cu 5%, s-au acordat scutiri de impozit pe profitul reinvestit, s-a redus taxa pe valoare adăugată pentru pâine și sperăm ca, până la vară, să reușim scăderea TVA-ului măcar cu două puncte procentuale, precum și eliminarea altor taxe. Trebuie să acționăm calculat, iar pentru asta lucrăm la strategii solide', a precizat Gerea, potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES.
În cadrul întâlnirii, ministrul Energiei a prezentat programele naționale care vin în sprijinul antreprenorilor, punctele principale vizate de Strategia pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, proiectele de lege 'Business Angels','Incubatoare de Afaceri', 'Mediator de credite pentru IMM-uri', proiectul de lege privind finanțările participative (Crowd Funding), precum și soluțiile de finanțare oferite prin Programul româno-elvețian pentru IMM-uri.
La rândul lor, oamenii de afaceri din Argeș au expus problemele mediului privat. Printre acestea se numără instabilitatea politică, reflectată în lipsa de predictibilitate a cadrului legal, cu precădere în domeniul fiscal, birocrația excesivă, dificultățile de a obține finanțare pentru proiecte, lentoarea cu care instanțele soluționează litigiile comerciale. În aceste condiții, reprezentanții mediului de business au propus stimularea mediului economic prin reduceri de taxe și simplificarea proceselor birocratice și au solicitat sprijin în coagularea oamenilor de afaceri în organizații mai puternice, reprezentative în dialogul cu autoritățile.
15 februarie 2015, agerpres.ro: ASF constituie un grup consultativ pentru protecția consumatorilor de servicii financiare

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va constitui un grup consultativ în domeniul protecției consumatorilor de servicii financiare, al cărui scop principal este facilitarea comunicării între cele mai importante asociații și organizații de profil, cu scopul consolidării protecției consumatorilor de servicii financiare, se arată într-un comunicat al Autorității transmis, duminică, AGERPRES.

Grupul consultativ, constituit la inițiativa Direcției Protecția Consumatorilor din cadrul ASF, va avea ca obiective consolidarea protecției consumatorilor de servicii financiare, prevenirea și identificarea practicilor incorecte, neloiale sau frauduloase, a clauzelor contractuale neclare, a celor susceptibile a fi declarate abuzive etc., educarea și promovarea încrederii în produsele și serviciile financiare, elaborarea unei strategii comune în domeniul protecției consumatorilor, cooperarea și schimbul de informații în ceea ce privește protecția consumatorilor.
De asemenea, grupul se va ocupa de emiterea de opinii și recomandări în domeniul protecției consumatorilor referitoare la proiectele de reglementare ale ASF, la formularea de propuneri de îmbunătățire a reglementărilor ASF, la modul de soluționare a reclamațiilor formulate de către entitățile aflate în aria de supraveghere a ASF, de recomandări referitoare la reglementări sau ghiduri de aplicare a reglementărilor, de dezvoltarea în comun a unor programe și activități specifice, a unui sistem de monitorizare a pieței, a susținerii incluziunii și a educației financiare, dar și de efectuarea de studii și analize referitoare la nivelul și nevoile de educație financiară ale consumatorilor.
În plus, noua structură va urmări realizarea de analize privind modul în care sunt respectate cerințele de informare corectă, completă și transparentă a consumatorilor de servicii financiare, inclusiv a celor potențiali, organizarea unor consultări reciproce asupra unor probleme curente apărute în legătură cu protecția consumatorilor, mediatizarea legislației, a celor mai bune practici, a măsurilor și acțiunilor legate de protecția consumatorilor, organizarea de campanii/evenimente comune în domeniul protecției consumatorilor, dar și evaluarea modului în care legislația europeană este implementată și respectată în legislația națională, respectiv pe piața financiară ne-bancară autohtonă, în probleme care vizează protecția consumatorilor — prin studii, analize, acțiuni de mystery shopping etc.
La întâlnirea de constituire a grupului, care a avut loc pe data de 12 februarie 2015, au participat reprezentanți ai tuturor asociațiilor și organizațiilor din piața de asigurări, de capital și a pensiilor private din România.
'În cadrul întâlnirii au fost discutate și agreate principiile de organizare ale grupului, precum și direcțiile și strategiile de acțiune. Totodată, participanții au stabilit că este oportun ca membrii grupului să elaboreze în mod constant recomandări și opinii în vederea dezvoltării unei culturi corespunzătoare pentru protecția consumatorilor. De asemenea, participanții la discuții au stabilit crearea a trei subgrupuri de lucru care să dezbată problemele specifice fiecărei piețe supravegheate și reglementate de către ASF (asigurări, piața de capital și pensii private) din punct de vedere al protecției consumatorului', se precizează în comunicatul ASF.
15 februarie 2015, economica.net: Prima înregistrare fiscală directă în România a unui investitor nerezident: un fond de investiţii din Polonia – BVB
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a anunţat duminică finalizarea cu succes a primei înregistrări fiscale directe în România de către un investitor nerezident, un fond de investiţii din Polonia - Quercus TFI, care a optat pentru înregistrare directă, fără împuternicit sau reprezentant fiscal, informează un comunicat de presă.

Potrivit BVB, înregistrarea directă a avut loc la Administraţia Financiară din Sectorul 2, iar certificatul de înregistrare a fost eliberat la data de 11 februarie 2015. Astfel, investitorii nerezidenţi pot utiliza un proces testat în vederea înregistrării fiscale iniţiale sau pot opta pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale direct în România, în cazul în care sunt deja înregistraţi fiscal, scrie Agerpres.

'Suntem bucuroşi să vedem că schimbările legislative din România sunt prietenoase cu investitorii. Deşi mai sunt necesare modificări la nivel legislativ, piaţa de capital românească s-a înscris pe o traiectorie favorabilă şi oferă oportunităţi atractive de investiţii', a declarat Marek Buczak, Head of Foreign Markets, Quercus TFI.
Conformitatea fiscală a investitorilor este parte a proiectului celor 8 Bariere care împiedică crearea unei pieţe de capital moderne în România. Introducerea posibilităţii de înregistrare fiscală directă şi simplificarea formalităţilor necesare, precum şi reducerea timpului de înregistrare au reprezentat priorităţile BVB, cu impact în atragerea investitorilor pe piaţa de capital din România.
Codul de procedură fiscală a fost modificat în 23 iunie 2014 prin Ordonanţa de urgenţă nr. 40/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscale. Potrivit prevederilor legale în vigoare, contribuabilii contribuabililor care au rezidenţa într-un stat membru al Uniunii Europene se înregistrează fiscal prin depunerea formularului 010 sau 030, la organul fiscal în raza căruia se face constatarea actului sau faptului supus dispoziţiilor legale fiscale, conform art. 36 alin (1) din Codul de procedură fiscală.
BVB a elaborat un ghid pentru investitorii nerezidenţi, care include clarificări privind paşii de urmat în cazul în care aceştia vor să se înregistreze fiscal direct în România pentru declararea câştigului din transferul titlurilor de valoare. Acest ghid, realizat cu ajutorul reprezentanţilor ANAF şi actualizat cu procedura în vigoare, este publicat pe site-ul www.bvb.ro.

Pagina din