Ministerul afacerilor interne
Yüklə 119,47 Kb.
|
| ROMÂNIA  
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL MARAMUREŞ BULETIN DE INFORMAŢII EUROPENE  25 aprilie 2018 – 1 mai 2018
extinderea termenelor limitĂ de depunere a proiectelor Termenul pentru depunerea aplicațiilor pentru apelurile de proiecte SOFT și HARD, în cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020 a fost prelungit astfel: până la data de 17 mai 2018 pentru depunerea în sistemul EMS-ENI și până la data de 24 mai pentru depunerea în format tipărit. Vă rugăm să aveți în vedere că, în România, ziua de 1 mai 2018 este zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează. Totodată, în conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr. 207/2018, ziua de 30 aprilie 2018 a fost declarată zi liberă. Ca urmare, în aceste două zile nu vor putea fi primite pachetele de aplicații în format tipărit. Pentru semnalarea eventualelor probleme întâmpinate la încarcarea formularului de aplicație în sistemul informatic EMS-ENI, helpdesk-ul programului este în continuare disponibil la adresa info.ro-ua@brctsuceava.ro, până la data limită de depunere. Ghidurile aplicantului actualizate pot fi consulatate pe adresa http://www.ro-ua.net/ro/about-the-programme-ro/apeluri-de-proiecte.html. Data: 27 aprilie 2018 Sursa: http://ro-ua.net/ro155 milioane euro fonduri europene pentru sprijinirea studenților defavorizați, a doctoranzilor în antreprenoriat și a cercetătorilorMinisterul Fondurilor Europene a lansat două noi apeluri de proiecte, finanțate din Programul Operațional Capital Uman (POCU), prin care se acordă burse din fonduri europene studenților defavorizați, doctoranzilor și cercetătorilor postdoctorat. Prin astfel de inițiative, se urmărește stimularea cercetării universitare aplicate, a antreprenoriatului și a incluziunii sociale. Bursa Student antreprenor este o măsură care are drept obiectiv creșterea participării studenților din categorii vulnerabile la programe de studii de licență, eliminarea impedimentelor de integrare socioprofesională pe care le întâmpină în prezent studenții din mediul rural, cei din comunitățile dezavantajate economic, cei aparținând minorității roma, dar și persoanele cu dizabilități - studenți care au depășit vârsta de 24 ani. În cadrul proiectelor finanțate prin acest apel, se va acorda bursa Student antreprenor, în valoare de 300 lei lunar, timp de trei semestre de studii de licență. Studenții sprijiniți sunt cei care urmează cursuri de formare antreprenorială și care apelează la servicii de consiliere profesională. Acești tineri vor fi încurajați să își dezvolte competențele antreprenoriale și să realizeze planuri de afaceri. Acordarea bursei este condiționată de absolvirea studiilor terțiare/continuarea studiilor, în vederea creșterii numărului de cursanți şi de absolvenți din învățământul superior, în așa fel încât să fie combătut abandonul universitar, iar ofertele educaționale să fie corelate cu piața muncii. Valoarea totală a apelului de proiecte este de peste 71 milioane euro, din care contribuția Uniunii Europene este de 85%. Pot depune proiecte instituțiile de învățământ superior acreditate, publice şi private. Universitățile pot depune proiecte în valoare maximă de 1,7 milioane euro, în parteneriat cu alte instituții de învățământ superior acreditate, publice şi private, cu ONG-uri, inclusiv asociațiile studențești sau cu parteneri sociali. Cel de-al doilea ghid este dedicat sprijinirii doctoranzilor și cercetătorilor post-doctorat în antreprenoriat, prin corelarea acestor programe cu nevoile angajatorilor / pieței muncii. Astfel, investițiile din programul „Sprijin pentru doctoranzi și cercetători post-doctorat” au în vedere sprijinirea studenților înscriși la studii doctorale și a cercetătorilor postdoctorat și susținerea inițiativelor antreprenoriale conexate cu cercetarea universitară din domeniile cu potențial competitiv și specializare inteligentă. Practic, prin această intervenție este condiționată școala doctorală de includerea angajatorilor în creionarea programei dedicate acestui proiect și prin implicarea lor, alături de profesori, în stabilirea necesarului de competențe și de cercetare care trebuie dezvoltat de către doctorand sau cercetător. În acest fel, se asigură corelarea programelor cu nevoia de calificare și cercetare din piața muncii. Instituțiile de învățământ superior din regiuni mai puțin dezvoltate - Nord-Est,Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est și Sud-Muntenia - vor putea acorda, astfel, burse finanțate din fonduri europene pentru stimularea antreprenoriatului, conexat cu proiectele de cercetare. Prin acest apel dedicat doctoranzilor și cercetărilor se va acorda o bursă lunară, astfel: Bursa Doctorand antreprenor va avea o valoare de cel mult 400 euro/lună și se va acorda pentru o perioadă de maximum 12 luni consecutive, inclusă în ultimii 2 ani terminali ai studiilor de doctorat. Bursa Cercetător postdoctorat antreprenor va avea o valoare de cel mult 600 euro/lună și se va acorda pentru o perioadă de maximum 12 luni consecutive. Valoarea totală a apelului de proiecte este de 84,70 milioane euro, din care contribuția Uniunii Europene este de 85%. Instituțiile de învățământ superior care au încheiat protocoale de colaborare cu angajatori pot depune proiecte în valoare maximă de 1,5 milioane euro. Educația, socotită în programul de guvernare factor strategic de dezvoltare a României, este un domeniu pe care îl susținem inclusiv prin finanțare din fonduri europene. Odată cu lansarea unor astfel de apeluri, urmărim creșterea calității educației, prin combaterea abandonului universitar și sprijinim, totodată, studenții defavorizați. Să nu uităm cât de importantă a devenit corelarea ofertelor educaționale cu nevoile pieței muncii. Crearea de noi locuri de muncă, creșterea gradului de ocupare, mai ales în rândul tinerilor, astfel încât aceștia să poată avea o viață profesională și personală împlinită, pot fi realizate numai printr-un învățământ ancorat în realitățile pieței muncii. Pe lângă stimularea competențelor profesionale, accentul trebuie pus pe dezvoltarea spiritului antreprenorial. Prin apelul dedicat burselor doctorale pentru antreprenoriat, deschidem, practic, surse de finanțare pentru îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am propus, pentru a asigura un învățământ superior de calitate”, a declarat doamna Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene. Despre POCU Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 are o alocare totală de 4,326 miliarde euro. POCU stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de România în domeniul resurselor umane, pentru reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre UE. Din luna noiembrie 2017 până în prezent, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman a lansat apeluri de proiecte în valoare de 1,38 mld. euro. Data: 24 aprilie 2018 Sursa: Ministerul Fondurilor EuropeneREGIO – CORRIGENDUM LA GHIDUL SPECIFIC PI 10.1B –ÎNVĂŢĂMÂNTULUI OBLIGATORIUMinisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publicea publicat un corrigendum la ghidul solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor pentru apelul aferent REGIO, Axa prioritară 10, Prioritate de investiții 10.1 Investițiile în educație, și formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare, Obiectiv Specific 10.1 Creșterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului, Apel dedicat învăţământului obligatoriu. Data limită de depunere a proiectelor în cadrul acestui apel se prelungește de la 04 mai 2018 la 09 iulie 2018, 12.00. De asemenea, corrigendumul face referire şi la avizul Ministerului Educației Naționale care se poate aduce până în etapa de precontractare sub rezerva demonstrării de către solicitantul de finanţare a realizării demersurilor necesare obţinerii Avizului înainte de depunerea cererii de finanţare. Corrigendum la G.S10.1b – aprilie 2018 De asemenea corrigendum-ul se poate găsi şi pe site-ul oficial al programului www.inforegio.ro secţiunea Apeluri de proiecte Data: 20 aprilie 2018 Sursa: Agentia de Dezvoltare Regională Nord- VestROMANIA-SERBIA: 176 DE PROPUNERI DE PROIECTE AU FOST DEPUSE IN CADRUL CELUI DE-AL DOILEA APEL DE PROIECTE AL PROGRAMULUICel de-al doilea apel de proiecte al Programului Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia a fost lansat oficial pe 27 noiembrie 2017. Cu un buget de aproximativ 20 de milioane de euro, apelul a avut, ca termen-limită pentru depunerea proiectelor, data de 24 aprilie 2018, ora 16.00. În cadrul acestui apel, vor putea fi finanțate proiecte pe 4 axe prioritare, în domeniile:
Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia continuă finanțarea proiectelor de cooperare transfrontalieră în zona de graniță româno-sârbă pentru perioada de programare 2014-2020, prin intermediul Instrumentului de Asistență pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul Uniunii Europene și al guvernelor celor două state. Aria eligibilă a Programului este constituită din județele Timiș, Caraș Severin și Mehedinți (din România) și districtele Severno Banatski, Srednje Banatski, Južno Banatski, Braničevski, Borski, Podunavski (din Republica Serbia). România îndeplinește rolul de Autoritate de Management, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Autoritatea Națională fiind stabilită în cadrul Ministerului Integrării Europene din Republica Serbia, iar Secretariatul Comun este organizat la Timişoara, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara. Auditul la nivelul Programului este realizat de către Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi din România. Toți cei interesați de cooperarea transfrontalieră româno-sârbă în cadrul Programului Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia pot obține mai multe informații accesând secțiunea 2014-2020 din cadrul site-ului www.romania-serbia.net. *** MDRAP gestionează, în perioada de programare 2014-2020, 14 programe operaţionale cu cofinanţare din fonduri europene: Programul Operaţional Regional - POR, Programul Operaţional Capacitate Administrativă – POCA şi 12 programe de cooperare teritorială europeană. Programele de Cooperare Teritorială Europeană presupun cooperarea, prin intermediul unor proiecte gestionate şi administrate în comun de partenerii din statele participante, a unor regiuni din România:
Principiile de implementare a acestor programe includ: cooperarea între statele participante (toate proiectele trebuie să fie dezvoltate şi implementate în comun), competitivitatea deschisă (în cadrul unor licitaţii de propuneri de proiecte comune) şi dezvoltarea şi implementarea de proiecte în parteneriat, între aplicanţi/beneficiari provenind din statele participante la program. Data: 25 aprilie 2018 Sursa: Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice"UE salvează vieți": Operațiuni spectaculoase surprinse cu ajutorul realității virtualeVineri, 27 aprilie, la București, a avut loc lansarea oficială a campaniei "UE salvează vieți". Scopul acesteia este informarea publicului larg cu privire la contribuția Uniunii Europene la coordonarea răspunsului de urgență în cazul unor dezastre naturale și altor crize. București devine astfel al doilea oraș în care, prin intermediul unor imagini filmate la 360 de grade, participanţii pot experimenta într-un mod unic operaţiunile de protecţie civilă şi asistenţă umanitară desfășurate în Europa și în alte părți ale lumii. „Această campanie își propune să aducă Europa mai aproape de cetățeni arătându-le, prin intermediul unor experiențe impresionante de realitate virtuală, modul în care UE acționează pe teren pentru a proteja bărbații, femeile și copiii în situații care le pun viața în pericol", a declarat Ștefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Prezent la deschiderea oficială, dl. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a declarat:„România a reuşit să devină membru activ al Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene (UE), a răspuns la apelurile de urgenţă ale altor ţări şi a devenit membru voluntar în cadrul acestui mecanism. Fiecare ţară vine cu module în acest sens. România are deja module înscrise pentru inundaţii și suntem în curs de a finaliza procedurile pentru posturile medicale avansate și pentru partea aeriană.” În cadrul a trei experiențe virtuale sunt prezentate următoarele operațiuni de protecție civilă și asistență umanitară:
Campania "UE salvează vieți" Parte a campaniei de informare "UE salvează vieți", expoziţia poate fi vizitată zilnic între 27 aprilie şi 6 mai, în timpul programului de funcţionare a centrului comercial Plaza România din București, de luni până duminică, între orele 10.00 şi 22.00. La deschiderea oficială au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Ministerului Afacerilor Interne, Primăriei Municipiului București, precum și membri ai Societății Naționale de Cruce Roșie din România și ambasadorul UNICEF al Bunăvoinţei pentru România, dna Andreea Marin. După București, caravana își va continua drumul și va avea opriri la Roma, Berlin, Marsilia și, la final, Madrid. Mecanismul de protecție civilă Uniunea Europeană contribuie la coordonarea răspunsului la dezastre în Europa și în lume prin intermediul mecanismului de protecție civilă, care se bazează, în forma sa actuală, pe un sistem voluntar, prin care UE coordonează contribuțiile voluntare ale statelor participante în sprijinul unei țări care a solicitat asistență. De la lansarea sa în 2001, mecanismul de protecție civilă al UE a monitorizat peste 400 de dezastre și a primit aproximativ 250 de cereri de asistență. Pentru o modernizare a mecanismului actual de protecție civilă, Comisia Europeană a propus în noiembrie 2017 crearea unei rezerve de capacități operaționale la nivelul Uniunii – rescUE. Aceasta poate include, odată aprobată, avioane destinate stingerii incendiilor forestiere, pompe speciale de apă, echipe de căutare și salvare în zonele urbane, spitale de campanie și echipe medicale de intervenție în situații de urgență.
Data: 27 aprilie 2018 Sursa: Comisia Europena—Reprezentața din RomâniaAcces facil al cetățenilor la propriile date medicaleCetățenii și-ar putea consulta și gestiona mai ușor datele medicale, iar autoritățile publice ar putea să le utilizeze mult mai simplu pentru cercetare, profilaxie și reforme ale sistemului de sănătate, ca urmare a propunerilor prezentate de Comisia Europeană miercuri, 25 aprilie. Acestea au la bază inițiativele anterioare de facilitare a fluxului liber al datelor fără caracter personal în cadrul pieței unice digitale. Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis a declarat: „Propunerile noastre utilizează pe deplin potențialul tehnologiilor digitale de a aduce îmbunătățiri în domeniul sănătății și cercetării medicale. Acest fapt va facilita accesul la datele medicale, va consolida profilaxia bolilor și îngrijirea orientată către pacient, va asigura o reacție rapidă la amenințările pandemice și va permite îmbunătățirea tratamentelor.” Propunerile se bazează pe Regulamentul general privind protecția datelor, care va intra în vigoare la 25 mai 2018, și vor asigura:
Etape următoare Parlamentul European și Consiliul urmează să adopte propunerile care cuprind norme revizuite privind informațiile din sectorul public. În a doua jumătate a anului 2018 și în prima jumătate a anului 2019, Comisia va organiza o masă rotundă la nivel înalt pentru a discuta despre schimbul de date în sectorul privat în contexte de tip business-to-government. Context
Valoarea economiei europene a datelor a fost de 300 de miliarde de euro în 2016. Aplicarea măsurilor legislative și de politică adecvate ar permite creșterea acestei valori până la 739 de miliarde de europână în 2020, cifră ce reprezintă 4% din PIB-ul UE. Data: 25 aprilie 2018 Sursa: Comisia Europena—Reprezentața din RomâniaDeschiderea și gestionarea unei afaceri se mută în mediul on-lineCompaniile vor avea posibilitatea de a fuziona sau de a se diviza, precum și de a se deplasa, mai ușor în cadrul pieței unice datorită noilor norme propuse de Comisia Europeană miercuri, 25 aprilie. Acestea vor asigura, de asemenea, o mai bună protecție a drepturilor angajaților, vor preveni abuzurile fiscale și vor stimula potențialul de creștere al companiilor europene prin digitalizarea procesului de deschidere și gestionare a unei afaceri. Vera Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „De prea multe ori, companiile europene se află în imposibilitatea de a căuta oportunități de afaceri în străinătate.Îmi doresc să schimbăm această situație și să modernizăm normele privind dreptul societăților comerciale. În primul rând, îmi doresc ca firmele europene să dispună de mai multe soluții online, care să le permită să își diminueze costurile și să câștige timp. În al doilea rând, îmi doresc să le ofer antreprenorilor cinstiți posibilitatea de a-și alege locul în care să își desfășoare activitatea și modul în care își dezvoltă și își reorganizează afacerea.” Propunerile se concentrează pe norme armonizate pentru: - deplasarea, fuzionarea și divizarea societăților comerciale, însoțite de garanții solide împotriva abuzurilor, prin stabilirea unor proceduri comune aplicabile la nivelul UE; - crearea societăților comerciale online, care vor permite companiilor să se înregistreze, să înființeze noi filiale sau să depună documente la Registrul Comerțului online; digitalizarea procesului de înființare a unei firme va contribui la creșterea eficacității și eficienței acestuia. Context În mai 2015, Comisia a prezentat Strategia privind piața unică digitală, menită să răspundă provocărilor cu care se confruntă economia digitală. În această strategie, Comisia s-a angajat să adopte norme mai simple și mai puțin împovărătoare pentru companii. Acest lucru include punerea la dispoziție a unor soluții digitale pe care acestea le pot utiliza pe tot parcursul ciclului lor de viață, în special în scopul înregistrării și depunerii documentelor și informațiilor proprii acestora. De asemenea, Comisia a anunțat că va evalua necesitatea actualizării normelor privind fuziunile transfrontaliere și a introducerii unor norme privind divizările transfrontaliere. Data: 25 aprilie 2018 Sursa: Comisia Europena—Reprezentața din RomâniaComisarul Corina Crețu în Olanda, pentru a discuta viitorul politicii de coeziuneMarți, 24 aprilie, comisarul pentru politică regională Corina Crețu a efectuat o vizită oficială la Haga, în Olanda, unde s-a întâlnit cu dna Kajsa Ollongren, viceprim-ministru și ministru al afacerilor interne și pentru relații în Regatul Țărilor de Jos, și cu dl. Raymond Knops, secretar de stat. Discuțiile s-au axat pe politica de coeziune în perioada post-2020. "Politica de coeziune a oferit sprijinul necesar Olandei, pentru ca această țară să își mențină poziția de lider în ce privește creșterea economică și inovarea în ultimul deceniu. Acum, la Haga, vom discuta cum putem simplifica în continuare politica de coeziune și modul în care o putem face mai flexibilă și mai performantă, mai strâns legată de reformele structurale și axată pe domeniile în care contribuția UE are o valoare adăugată clară", a declarat comisarul Crețu înaintea vizitei. Înaltul oficial european și reprezentanții Guvernului olandez au discutat, de asemenea, despre politica urbană a Uniunii, luând în considerare faptul că Olanda a fost unul din principalii actori care au promovat Agenda urbană a UE, în 2016, în timpul Președinției olandeze a Consiliului.
Sursa: Comisia Europena—Reprezentața din RomâniaInteligența artificială, în slujba cetățenilor europeniCetățenii europeni vor avea mai multe beneficii din utilizarea inteligenței artificiale, iar competitivitatea Europei în domeniu va fi stimulată ca urmare a seriei de măsuri propuse de Comisia Europeană miercuri, 25 aprilie. Abordarea europeană, tridirecțională, vizează să sporească investițiile publice și private în acest sector, să realizeze pregătirea necesară pentru schimbările socio-economice aferente și să asigure un cadru etic și juridic corespunzător. Vicepreședintele Andrus Ansip, responsabil pentru piața unică digitală, a declarat: „Ca și motorul cu aburi sau curentul electric în trecut, inteligența artificială transformă lumea în care trăim. Aceasta presupune noi provocări pe care Europa ar trebui să le abordeze în comun pentru ca inteligența artificială să se poată dezvolta și să beneficiem cu toții de pe urma ei. Trebuie să investim cel puțin 20 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2020. Comisia își îndeplinește rolul care îi revine: le oferim cercetătorilor imboldul de care au nevoie pentru a putea dezvolta următoarea generație de tehnologii și aplicații de inteligență artificială, iar companiilor, mijloacele de care au nevoie pentru a le putea adopta și integra în activitatea lor." Măsurile propuse au ca scop:
Etape următoare Începând din 25 aprilie, ca urmare a Declarației de cooperare semnate de 24 de state membre și de Norvegia la 10 aprilie 2018, Comisia va începe să colaboreze cu statele membre pentru a redacta, până la sfârșitul anului, un plan coordonat cu privire la inteligența artificială. Totodată, ea va continua să investească în inițiative esențiale din domeniu, cum ar fi componentele și sistemele electronice de mare eficiență, tehnica de calcul de înaltă performanță (HPC) sau proiectele legate de tehnologiile cuantice și de cartografierea creierului uman. Context Inteligența artificială face deja parte din viețile noastre de zi cu zi, de la utilizarea unui asistent personal virtual pentru a ne planifica ziua până la melodiile pe care ni le sugerează telefoanele noastre. Pe lângă faptul că ne ușurează viața, sistemele inteligente ne ajută să rezolvăm unele dintre cele mai mari provocări mondiale: tratarea bolilor cronice, combaterea schimbărilor climatice și anticiparea amenințărilor la adresa securității cibernetice. Data: 25 aprilie 2018 Sursa: Comisia Europena—Reprezentața din RomâniaGhiduri de fonduri europene 2018: Bursele antreprenoriale pentru studenți și cercetătoriStudenții români din categoriile vulnerabile vor putea obține burse lunare de câte 300 de lei, timp de 3 semestre de studii, dacă participă și la cursuri de dezvoltare a abilităților antreprenoriale și de realizare a planurilor de afaceri, printr-o nouă linie de finanțare europeană, în valoare totală de 71 milioane euro, pentru care, marți, a fost lansat Ghidul solicitantului. Încă 84,7 milioane de euro vor fi disponibili într-un alt apel de proiecte, prin care se vor acorda burse antreprenoriale cercetătorilor și doctoranzilor. Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, apelul de proiecte care se va lansa în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 va putea fi accesat de univeristățile dn România, în parteneriat cu organizații non-guvernamentale (ONG). Proiectele se vor putea depune în sistemul electronic MySMIS începând cu data de 25.04.2018, ora 10.00 și până în data de 25.07.2018, ora 16.00. Acestea vor derula proiecte de maximum 1,7 milioane de euro fiecare, în cadrul cărora se vor ține cursuri și workshopuri de antreprenoriat pentru studenți. În cadrul proiectelor se va acorda bursa Student antreprenor, în valoare de 300 lei lunar, timp de trei semestre de studii de licență. Prin aceste burse vor fi ajutați studenții din mediul rural, cei din comunitățile dezavantajate economic, cei aparținând minorității rome, dar și persoanele cu dizabilități - studenți care au depășit vârsta de 24 ani. Studenții-antreprenori care vor beneficia de burse vor fi din aproape toată țara, cu excepția municipiului Buucrești și a județului Ilfov. Fondurile sunt asigurate de Uniunea Europeană, în proprție de 85%, iar restul de la bugetul de stat. Ghidul solicitantului și alte documente pot fi descărcate de la adresa http://www.fonduri-ue.ro/presa/noutati-am-oi/details/6/425/am-pocu-lanseaz%C4%83-ghidul-solicitantului-%E2%80%9Ebursa-student-antreprenor-m%C4%83sur%C4%83-activ%C4%83-pentru-cresterea-participarii-studen%C8%9Bilor-din-categorii-vulnerabile-la-programe-de-studii-de-licen%C8%9B%C4%83%E2%80%9D
Sursa: www.startupcafe.roRezultate Start-Up Nation 2017Un număr de 1.270 de mici afaceri au primit fondurile nerambursabile de la stat de maximum 200.000 de lei fiecare, în programul Start-Up Nation, ediția 2017, conform situației înregistrate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri la data de 23 aprilie 2018, la circa 9 luni de la finalizarea sesiunii de înscriere. În schimb, termenul de lansare a programului Start-Up Nation 2018 va fi influențat în principal de rapiditatea plăților aferente etapei din anul 2017, pentru că toate resursele financiare sunt disponibile în acest sens, mai spune ministerul. „Programul Start-Up Nation 2017 se derulează în parametri normali, ultima cerere de plată urmând a fi transmisă până la data de 29 septembrie 2018” - susține ministrul Radu Oprea, într-un comunicat remis StartupCafe.ro. Potrivit acestuia, până în prezent, situația programului arată că:
El susține că prin acest program se creează 21.000 de noi locuri de muncă în România, din care peste 16.000 în rândul șomerilor, absolvenților sau persoanelor defavorizate. În total, circa 8.400 de firme noi s-au calificat la finanțare în programul Start-Up Nation 2017. În scopul accelerării ritmului acordării plaților pentru beneficiari, toți aplicanții care, până la această dată, nu au depus cereri de plată au fost contactați telefonic direct și au fost consiliați de către specialiști, astfel încât solicitările acestora sa poată fi procesate mai rapid de către agențiile teritoriale - mai spune Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Ministerul dă asigurări că „este pregătit să vireze toți banii acordați prin intermediul acestui program”. Top of Form Bottom of Form
Start-up Nation 2018: Se promite un Ghid de implementareReferitor la ediția 2018 a programului Start-Up Nation, ministerul promite că va fi publicat un ghid privind procedurile de implementare a programului, „astfel încât la toate ghișeele băncilor partenere și cele ale agențiilor locale să existe un tratament egal și să fie utilizate aceleași documentații”. De asemenea, ministerul estimează că la Start-Up Nation 2018 termenul de plată a ajutoarelor nerambursabile va fi de 3 luni de la lansarea programului. Când se va lansa totuși, programul pe 2018? „Termenul de lansare a programului Start-Up Nation 2018 va fi influențat în principal de rapiditatea efectuării plăților aferente etapei din anul 2017, toate resursele financiare fiind disponibile în acest sens” - spune Ministerul pentru Mediul de Afaceri, în comunicatul său. Reamintim că pentru anul 2018, bugetul de stat prevede doar credite de angajament de 700 de milioane de lei pentru noua ediție a programului Start-Up Nation. Aceste fonduri necesită o rectificare bugetară la Guvern pentru a putea fi transformate în credite bugetare, cu care să se poată efectua plățile. Chiar și așa, banii ar ajunge numai pentru 3.500 de firme. În acest timp, guvernanții dau asigurări că la ediția 2018 a programului se vor putea califica la finanțare până la 10.000 de firme, ceea ce ar necesita un buget de 2 miliarde de lei. Ministerul Oprea a susținut că banii vor fi asigurați de Guvern până la urmă. Pe de altă parte, săptămâna trecută, un reprezentant al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a menționat că în luna mai 2018 își propun cei din minister să deschidă aplicația electronică pe site-ul aippimm.ro, în care să se înscrie antreprenorii care vor banii de la stat pentru afaceri la încept de drum. „Ne dorim să deschidem programul în luna mai, sper să și reușim să deschidem programul de finanțare până la sfârșitul lunii mai” - a spus Puișor, funcționar în Agenția pentru IMM Ploiești, din subordinea Ministerului pentru mediul de Afaceri, agenție care gestionează cel mai mare volum de cereri de finanțare pe programele naționale de srijin pentru firmele mici și mijlocii.
Sursa: www.startupcafe.roPNDR: ce condiții trebuie sa indepliniți pentru a accesa fonduri europeneUna dintre cele mai accesate masuri de finantare cu fonduri europene din PNDR este masura 4.1 dedicata investitiilor in exploatatii agricole. Este important ca inainte de depunerea Cererii de finantare, sa identificati, obiectiv, punctajul pe care aceasta il intruneste si sa-l mentionati in Cererea de finantare, sectiunea A „Date despre tipul de proiect si beneficiar”. Pentru justificarea conditiilor minime obligatorii specifice proiectului dumneavoastra este necesar sa prezentati in cadrul Studiului de fezabilitate toate informatiile concludente in acest sens, iar documentele justificative vor sustine aceste informatii. In cazul depunerii mai multor proiecte, solicitantul/ beneficiarul, dupa caz, trebuie sa dovedeasca existenta cofinantarii private cumulat pentru toate proiectele. Solicitantul trebuie sa se incadreze in categoria beneficiarilor eligibili; Investitia trebuie sa se realizeze in cadrul unei ferme cu o dimensiune economica de minim 8.000 SO (valoarea productiei standard); Investitia trebuie sa se incadreze in cel putin una din actiunile eligibile prevazute prin submasura: (1) Investitii in infiintarea, extinderea si/ sau modernizarea fermelor zootehnice, inclusiv tehnologii eficiente de reducere a poluarii si respectarea standardelor Uniunii care vor deveni obligatorii pentru exploatatii in viitorul apropiat, si cele pentru depozitarea/ gestionarea adecvata a gunoiului de grajd in zonele unde aceasta cerinta este in curs de aplicare; (2) Investitii in infiintarea, extinderea si/ sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacitati de stocare, conditionare, sortare, ambalare a productiei vegetale pentru cresterea valorii adaugate a produselor; (3) Investitii in infiintarea/ inlocuirea plantatiilor pentru strugurii de masa si alte culturi perene; (4) Investitii in scopul indeplinirii standardelor comunitare in cazul tinerilor fermieri in conformitate cu art 17 (5) al Reg. 1305/2013 in care sprijinul poate fi acordat pe o perioada maxima de 24 luni de la momentul instalarii si investitii de conformare cu noi standarde in cazul modernizarii exploatatiilor agricole conform art. 17 (6) in care sprijinul poate fi acordat pe o perioada maxima de 12 luni de la data la care noul standard a devenit obligatoriu pentru exploatatie; (5) Infiintarea si/ sau modernizarea cailor de acces in cadrul fermei, inclusiv utilitati si racordari; (6) Investitii in procesarea produselor agricole la nivel de ferma, precum si investitii in vederea comercializarii (precum magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare, inclusiv autorulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole). Investitiile de procesare la nivelul fermei vor fi realizate doar impreuna cu investitiile in infiintarea/ modernizarea/ dezvoltarea fermei (considerate ca fiind proiecte ce vizeaza un lant alimentar integrat si adaugarea de plus valoare la nivel de ferma). (7) Investitii in infiintarea si/ sau modernizarea instalatiilor pentru irigatii in cadrul fermei, inclusiv facilitati de stocare a apei la nivel de ferma, cu conditia ca acestea sa reprezinte o componenta secundara intr-un proiect de investitii la nivel de ferma; (8) Investitii in producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile, cu exceptia biomasei (solara, eoliana, cea produsa cu ajutorul pompelor de caldura, geotermala) in cadrul fermei, ca si componenta secundara in cadrul unui proiect de investitii, iar energia obtinuta va fi destinata exclusiv consumului propriu; (9) Investitii in instalatii pentru producerea de energie electrica si/ sau termica, prin utilizarea biomasei (din deseuri/ produse secundare rezultate din activitatea agricola si/ sau forestiera atât din ferma proprie cât si din afara fermei), ca si componenta secundara in cadrul unui proiect de investitii, iar energia obtinuta va fi destinata exclusiv consumului propriu; (10) Investitii necorporale: achizitionarea sau dezvoltarea de software si achizitionarea de brevete, licente, drepturi de autor, marci in conformitate cu la art. 45 (2) (d) din Reg. UE 1305/2013; Solicitantul trebuie sa demonstreze asigurarea cofinantarii investitiei; Viabilitatea economica a investitiei trebuie sa fie demonstrata in baza documentatiei tehnicoeconomice; Investitia va fi precedata de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului daca aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare mentionata in cap. 8.1; In toate cazurile in care proiectul de investitii prevede si investitii in sisteme/ echipamente de irigatii la nivelul fermei, acestea sunt eligibile doar daca sunt respectate conditiile specifice mentionate in sectiunea „Alte aspecte relevante pentru intelegerea masurii”; Investitiile necesare adaptarii la standardele UE, aplicabile productiei agricole realizate de tinerii fermieri care se instaleaza pentru prima data intr-o exploatatie agricola se vor realiza in termen de maxim 24 de luni de la data instalarii (conform art. 17, alin. 5 din R(UE) nr. 1305/2013); Investitiile necesare adaptarii la noi cerinte impuse fermierilor de legislatia europeana se vor realiza in termen de 12 luni de la data la care aceste cerinte au devenit obligatorii pentru exploatatia agricola (conform art. 17, alin. 6 din R(UE) nr. 1305/2013); Investitiile in instalatii al caror scop principal este producerea de energie electrica, prin utilizarea biomasei, trebuie sa respecte prevederile art. 13 (d) din R. 807/2014, prin demonstrarea utilizarii unui procent minim de energie termica de 10%; Investitia va respecta legislatia in vigoare (mentionata la capitolul Legaturi cu alte prevederi legislative din fisa tehnica a masurii) din domeniul: sanatatii publice, sanitar-veterinar si de siguranta alimentara; Solicitantul va demonstra ca profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depaseste de 4 ori valoarea sprijinului solicitat; In cazul procesarii la nivel de ferma, materia prima procesata va fi produs agricol (conform Anexei I la Tratat) si produsul rezultat va fi doar produs Anexa I la Tratat. Scopul investitiilor sprijinite in cadrul acestei submasuri este sprijinirea investitiilor pentru cresterea competitivitatii exploatatilor agricole prin dotarea cu utilaje si echipamente performante in raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile pentru modernizarea fermei (in special cele de dimensiuni medii si asocieri de ferme mici si medii) si imbunatatirea calitatii activelor fixe.
Sursa: www.stiriagricole.roInființarea grupurilor de producători cu fonduri europeneFermierii care doresc sa se asocieze in grupuri de producatori pot beneficia de fonduri europene de pana in 100.000 de euro, prin intermediul masurii 9.1 – Infiintarea grupurilor de producatori in sectorul agricol, din cadrul PNDR. Cei care pot beneficia de aceste fonduri sunt grupurile de producatori care se incadreaza in definitia IMM-urilor si care sunt recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare, pentru urmatoarele sectoare: culturi de camp; horticultura (exceptand grupurile sprijinite prin subprogramul pomicol); cresterea animalelor si pasarilor, mixte.
Pentru a demonstra indeplinirea conditiilor minime obligatorii specifice proiectului dumneavoastra este necesar sa prezentati in cadrul Planului de afaceri toate informatiile concludente in acest sens, iar documentele justificative vor sustine aceste informatii, potrivit Ghidului solicitantului aferent masurii 9.1. Solicitantul trebuie sa se incadreze in categoria beneficiarilor eligibili; Solicitantul prezinta un plan de afaceri care trebuie sa detalieze activitatile planificate ale grupului in raport cu una sau mai multe dintre categoriile enumerate mai jos (art. 27(1) R1305/ 2013):
Sprijinul nerambursabil va fi de 100%, dar nu va depasi: anual 10% din valoarea productiei comercializate si 100.000 euro/ an. Sprijinul nerambursabil se va acorda ca procent din productia comercializata prin intermediul grupului astfel:
Sprijinul nerambursabil se va plati sub forma unui ajutor forfetar degresiv, in transe anuale, pe o perioada care nu poate depasi cinci ani de la data la care grupul de producatori a fost recunoscut. Data: 1 mai 2018 Sursa: www.stiriagricole.roMinisterul Agriculturii, sprijin financiar pentru înființarea de cooperativeIn conditiile in care tot mai putini fermieri romani decid sa se organizeze intr-o cooperativa, Ministerul Agriculturii a demarat o licitatie pentru consilierea a 10.000 de fermieri, in vederea asocierii, noteaza EurActiv. Cooperativa agricolă este o asociație autonomă, cu un număr nelimitat de membri, cu capital variabil, care efectuează activități economice, tehnice și sociale, precum furnizarea de bunuri, asigurarea serviciilor și a locurilor de muncă, exclusiv sau în special pentru membrii sai. Alexandru Potor, secretar de stat in Ministerul Agriculturii sustine ca suprafetele agricole existente in acest moment in Romania sunt ,,faramitate’’ si ca acest fenomen duce la o competitivitate scazuta a fermierilor autohtoni si la o dezvoltare nesustenabila a afacerii. ,,Multe dintre suprafetele agricole pe care le avem in Romania sunt faramitate. Faramitarea si dimensiunea redusa a suprafetele agricole conduce la o dimensiune economica si putere financiara redusa, care se traduce prin imposibilitatea accesului la tehnologii performante, la o finantare de calitate, la o dezvoltare sustenabila a afacerii’’, a declarat Alexandru Potor. Potor: ,,Fermierii neasociati nu au acces la piata” Reprezentantul MADR a vorbit si despre limitarile cu care trebuie sa se confrunte micii fermieri si despre faptul ca acestia nu isi pot valorifica produsele pe piata din cauza dimensiunilor prea mici ale exploatatiilor pe care le administreaza. ,,Ne cantonam cu foarte multe ferme de subzistenta si semisubzistenta. Solutia este cea a creearii de cooperative. Cooperativele primare sunt vazute ca generatoare de profit, dar au si o componenta sociala foarte mare, prin prisma asocierii fermierilor. Fermierii neasociati nu au acces la piata, nu valorifica potentialul de dezvoltare avand o dimensiune prea mica’’, mai explica oficialul. MADR, program de sustinere a infiintarii de cooperative Potor mai precizeaza si ca multe forme asociative nou formate isi inceteaza activitatea la scurt timp dupa ce nu mai primesc sprijin financiar, neavand convingerea ca merita sa functioneze in aceasta forma de organizare. Astfel, Ministerul Agriculturii planuieste sa elaboreze un nou program de sustinere, prin care sa consilieze fermierii si sa le prezinte toate avantajele organizarii intr-o astfel de forma asociativa. ,,Am pregatit un program, finantat din masura 2 PNDR, care este un program soft de sustinere a crearii de cooperative iar entitatile care vor fi implicate in acest program de sustinere a cooperativelor finantate european, pe langa partea de intalnire a fermierilor, convingerea lor ca trebuie sa mearga impreuna in cooperative va avea si un rol de coaching de a-i consilia. Am constatat ca exista si initiative frumoase dar imediat ce inceteaza sprijinul respectiv, foarte multe dintre acestea dispar, mor. Incercam prin aceasta noua maniera sa ne asiguram ca tot ce producem si incercam sa sprijinim ca infiintarea unei cooperative sa aiba o rata mai mare de succes’’, mai spune Potor. Scutire de taxe pentru cooperative O alta solutie prezentata de Alexandru Potor este legata de scutirea de taxe a cooperativelor pentru o perioada de 5 ani de la formarea lor. Astfel, aceste forme de organizare ar putea deveni tentante pentru fermieri. ,,Ministerul Agriculturii este implicat alaturi de Ministerul Finantelor si Consiliul Concurentei in lamurirea unor aspecte legate de legislatia fiscala si in mod special prevederile referitoare la scutirile de taxare la adresa cooperativelor pe o perioada de 5 ani, in asa fel incat ele sa devina tentante la nivelul business-ului si sa reuseasca sa atraga fermieri’’, a declarat secretarul de stat. Romania cere cofinantare mai mare pentru cooperative ,,Romania, in cadrul consiliului AGRIFISH de la jumatatea anului 2017 a fost statul membru care a solicitat in prezenta celorlalti ministrii ai agriculturii de la nivel comunitar ca proiectele care sunt depuse de cooperative, in special cele de procesare, sa beneficieze de un ajutor marit, o cofinantare din partea Uniunii Europene marite, de la 50% la 70%, pentru a le face mai atractive’’, sustine Alexandru Potor. Conform unor statistici furnizate de MADR, pe intreaga suprafata a Uniunii Europene exista 13,7 milioane de ferme, in timp ce doar in Romania sunt recunoscute 3,9 milioane de ferme, insa majoritatea acestora sunt de subzistenta si semi-subzistenta. In timp ce suprafata medie a unei ferme la nivel de UE este de 12,6 hectare, o exploatatie agricola romaneasca are o suprafata medie de doar 3,5 hectare, aproximativ de trei ori mai mica decat media europeana.
Sursa: www.stiriagricole.roAPIA: ce sume se oferă pentru conversia la agricultura ecologicaFermierii care opteaza sa renunte la agricultura conventionala si sa practice agricultura ecologica, au la dispozitie mai multe pachete de sprijin oferite prin intermediul Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura. Pachetele disponibile difera in functie de tipul culturii alese a fi cultivate in mod ecologic iar cuantumul sprijinului poate varia intre 39 euro/ha/an sau 620 euro/ha/an, in functie de complexitatea cu care se intretine respective cultura. Iata care sunt pachetele disponibile. Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutret) – 293 euro/ha/an; Pachetul 2 – Legume aflate in conversia la agricultura ecologica – 500 euro/ha/an; Pachetul 3 – Livezi aflate in conversia la agricultura ecologica – 620 euro/ha/an; Pachetul 4 – Vii aflate in conversia la agricultura ecologica – 530 euro /ha/an; Pachetul 5 – Plante medicinale si aromatice aflate in conversia la agricultura ecologica – 365 euro/ha/an; Pachetul 6 – pajisti permanente aflate in conversia la agricultura ecologica: – varianta 6.1 – pajisti permanente aflate in conversia la agricultura ecologica – 143 euro/ha/an – se adreseaza fermierilor care nu au angajamente de agromediu si clima (M.10), pachetul aplicandu-se la nivel național, – varianta 6.2 – pajisti permanente aflate in conversia la agricultura ecologica – 39 euro/ha/an – se adreseaza fermierilor care au in derulare si angajamente de agro-mediu si clima (M.10) pentru pachetele aplicabile pe pajisti permanente (P1, P2, P3, P6, P9.2, P11.2). Cerinte specifice: – beneficiarii submasurii trebuie sa respecte practicile specifice agriculturii ecologice pe suprafetele agricole care fac obiectul angajamentului, pe toata perioada de desfasurare a acestuia, – beneficiarii submasurii trebuie sa mentina certificarea suprafetelor care au facut obiectul angajamentului pentru conversia la metodele de agricultura ecologica pentru o perioada de cel putin 5 ani de la momentul semnarii angajamentului respectiv, – beneficiarii tin o evidenta a activitatilor agricole corelate cu implementarea angajamentelor (caiet de agricultura ecologica), – beneficiarii masurii vor trebui sa faca dovada detinerii competentelor necesare implementarii angajamentelor sau se angajeaza sa obtina cunostințele si informațiile necesare sau sa asigure expertiza necesara in domeniul implementarii angajamentelor de agricultura ecologica prin servicii de consiliere sau consultanta, care sa vizeze cel putin aspectele legate de identificarea parcelelor agricole, completarea si depunerea angajamentelor si cererilor de plata, masurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerintele de baza si la cerintele specifice ale angajamentelor, – in cazul pajistilor permanente pentru care se incheie angajamente, se asigura pe toata perioada angajamentului o incarcatura minima de animale de 0,3 UVM/ha. Sprijinul se acorda anual ca suma fixa, pe unitatea de suprafața (ha), ca plata compensatorie pentru pierderile de venit si costurile suplimentare suportate de beneficiarii care incheie angajamente voluntare pentru o perioada de maximum 2 ani (pentru culturile anuale) si maximum 3 ani (pentru culturile perene) si care sunt fermieri activi potrivit art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, cu modificarile ulterioare.
Sursa: www.stiriagricole.roCum puteți construi un abator autorizat, cu fonduri europeneO problema majora in zootehnia romaneasca este numarul mic de abatoare, lucru care ingreuneaza foarte mult valorificarea animalelor. Este important de spus ca exista fonduri europene care va pot sprijini in construirea unui abator autorizat, mai exact prin intermediul Submasurii 4.2 „Sprijin pentru investitii in prelucrarea/ comercializarea si/ sau dezvoltarea de produse agricole”. Solicitantii eligibili pentru sprijinul acordat prin Submasura 4.2 sunt intreprinderile (microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii conform Legii 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu modificarile si completarile ulterioare, precum si intreprinderi mari) cooperativele si grupurile de producatori care realizeaza investitii corporale si necorporale pentru procesarea si marketingul produselor agricole cuprinse in Anexa I la Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE), cu exceptia produselor pescaresti.
Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile Constructia, extinderea, modernizarea si dotarea cladirilor unitatilor de procesare; – constructii destinate unei etape sau intregului flux tehnologic (colectare2 – depozitare (materie prima /produse – sortare – conditionare – procesare – comercializare); – constructii destinate protectiei mediului (aferente investitiilor pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera (GES), energie regenerabila, eficienta energetica), infrastructura interna si utilitati, precum si bransamente si racorduri necesare proiectelor, sisteme supraveghere video pentru activitatea propusa prin proiect etc.; – pentru respectarea conditiilor de igiena, sanitar-veterinare si a fluxului tehnologic, sunt eligibile spatiile destinate personalului de productie: laboratoare, vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul medicului veterinar, biroul maistrilor, a sefului de sectie, spatiu pentru servirea mesei etc.; Achizitionarea, inclusiv in leasing de utilaje noi, instalatii, echipamente si mijloace de transport specializate in scopul colectarii materiei prime si/sau comercializarii produselor agro-alimentare in cadrul lanturilor alimentare integrate; Cheltuieli generate de imbunatatirea controlului intern al calitatii si conformarea cu noile standarde* impuse de legislatia europeana pentru procesarea si comercializarea produselor agro-alimentare; Cheltuielile privind conformarea la standarde vor fi eligibile incepând cu momentul aparitiei de noi standarde in domeniul agro-alimentar, inainte sa devina obligatorii pentru unitatea de procesare. Cheltuieli aferente marketingului produselor obtinute (ex. echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor);
• Organizarea si implementarea sistemelor de management a calitatii si de siguranta alimentara, daca sunt in legatura cu investitiile corporale ale proiectului; • Achizitionarea de tehnologii (know‐how), patente si licente pentru pregatirea implementarii proiectului; • Achizitionarea de software, identificat ca necesar in documentatia tehnico-economica a proiectului. • Cheltuieli aferente marketing-ului produselor obtinute, in limita a max. 5% din valoarea eligibila a proiectului, dar nu mai mult de 30.000 euro: infiintarea unui site – pentru promovarea si comercializarea propriilor produse; etichetarea (crearea conceptului), creare marca inregistrata/brand. Data: 26 aprilie 2018 Sursa: www.stiriagricole.roYüklə 119,47 Kb. Dostları ilə paylaş:
|