Plan managerial

Motto:

Vom ajunge acolo unde vom dori

Și numai împreună vom reuşi !

PLAN MANAGERIAL

1. 
   CONDIŢII INIŢIALE
   

Societatea românească a traversat o perioadă dificilă în ultimii ani, iar sentimentul de nesiguranţă a fost şi este prezent în toate, astfel încât viitorul este aşezat sub semnul Incertitudinii. Prima consecinţă directă este o degradare severă a condiţiilor în care instituţiile de învăţământ superior îşi desfăşoară activitatea datorită: reducerii finanţării publice; dispariţiei aproape în totalitate a proiectelor de cercetare ştiinţifică; efectelor demografice (scăderea drastică a natalităţii, îmbătrânirea populaţiei sau migraţia externă); reducerii cererii de ingineri pe piaţa muncii, scăderii severe a condiţiilor de trai şi creşterii substanţiale a abandonului şcolar. Toate aceste condiţii impun o schimbare şi o reconsiderare a strategiei facultăţii în toate componentele sale.

2. 
   Obiectivul general
   

Obiectivul general este creşterea performanţelor, competivităţii şi atractivităţii facultății I.M.S.T. şi păstrarea ei în rândul facultăților de elită ale UPB, cu recunoaştere deplină atât în ţară cât şi în străinătate. Pentru aceasta ţinând cont de Carta Universitară a UPB, Planul Managerial al Rectorului şi Hotărârile Senatului s-au stabilit direcțiile următoare:

• 
  dezvoltarea unui sistem de învăţământ performant, competitiv, aliniat la exigenţele învăţământului superior european ;
  
• 
  promovarea unei cercetări ştiinţifice în acord cu cerinţele de integrare în societatea cunoaşterii şi în societatea conştiinţei ;
  
• 
  adaptarea principiilor managementului calităţii în întreaga activitate din facultate şi în evaluarea acesteia ;
  
• 
  crearea unui climat de încredere şi de respect reciproc prin relaţii colegiale, normale, destinse şi de respect între toţi participanţii la viaţa facultăţii şi în parteneriatul cu mediul economico-social intern şi extern.
  

3. 
   OBIECTIVE SPECIFICE
   

Obiectivele specifice dezvoltării facultăţii IMST în perioada 2012 – 2016 sunt (fig.1):

• 
  Modernizarea procesului de învăţământ-studenţii=centrul întregii activităţi universitare
  
• 
  Dezvoltarea cercetării ştiinţifice
  
• 
  Infrastructura educaţională
  
• 
  Managementul universitar
  
• 
  Parteneriatul cu studenţii
  
• 
  Facilităţi şi servicii comunitare
  
• 
  Cooperare cu mediul economico-social
  
• 
  Relaţii internaţionale şi integrarea în reţeaua academică europeană.
  

Fig. 1. Obiectivele specifice ale dezvoltării Facultăţii I.M.S.T. în perioada 2012-2016.

4. 
   MODERNIZAREA PROCESULUI DE INVĂŢĂMÂNT
   

Modernizarea procesului de învăţământ presupune o muncă extrem de laborioasă la care trebuie antrenaţi toţi membrii colectivităţii şi factorii externi şi înseamnă (fig.2):

• 
  modernizarea conţinutului procesului de formare a noilor specialişti ceruţi de piaţa forţei de muncă;
  
• 
  modernizarea procesului de învăţământ folosind planuri de învăţământ comune, flexibile şi adapate pentru primele patru semestre pentru a asigura aceeaşi pregătire tehnică generală pentru cele 9 specializări;
  
• 
  proiectarea curricumulului universitar într-o structură flexibilă;
  
• 
  modernizarea laboratoarelor didactice şi de cercetare:
  
• 
  definitivarea şi implementarea sistemului calităţii:
  
• 
  reorganizarea procesului de pregătire practică a studenţilor: (2 săptămâni anul I- vizite; 2 săptămâni- anul II – lucrul în laboratoarele departamentelor şi 8 săptămâni – anul III – ca angajaţi în diferite întreprinderi);
  
• 
  modernizarea tehnologiei didactice;
  
• 
  diversificarea permanentă a ofertei de formare continuă;
  
• 
  dezvoltarea unor programe de educaţie la distanţă şi e-learning;
  
• 
  elaborarea realistă şi eficientă a ofertei educaţionale a facultăţii;
  
• 
  formarea unor competenţe transversale;
  
• 
  optimizarea numărului de programe formative de tip MASTER;
  
• 
  dezvoltarea sistemului de pregătire şi verificare a cunoştiinţelor privind
  

însuşirea temeinică cel puţin a unei limbi străine de largă circulaţie;

• 
  aplicarea unitară a sistemului de Credite Transferabile;
  
• 
  dezvoltarea unui mecanism de promovare a imaginii facultăţii I.M.S.T.
  

Fig. 2. Principalele elemente de modernizare ale Procesului de Învăţământ

5. 
   ACTIVITATEA DIDACTICĂ
   

Activitatea didactică este activitate de bază a noastră, cea care ne dă denumirea

de„dascăli”, cea care justifică existenţa noastră şi care ne poate face „idoli” pentru cei cu care lucrăm sau persoane „nimeni”, care sunt uitate repede de studenţi imediat după examene sau despre care nici măcar nu au auzit. Este activitatea care impune pe cel care o desfăşoară, îi defineşte personalitatea şi face facultatea puternică. Este activitatea care ne individualizează dintr-o mulţime şi care ne impune în faţa studenţilor, funcţie de talentul fiecăruia şi mai ales de efortul depus de fiecare pentru creşterea profesională.

În acest sens trebuie depuse toate eforturile pentru următoarele :
♦ îmbunătăţirea disciplinei privind orele de curs şi de laborator şi datorită participării la ore în număr mai mare a studenţilor;

♦ îmbunătăţirea activităţii didactice la orele de laborator şi datorită existenţei unor echipamente tehnologice moderne şi a materialelor informative aferente şi participării mai active a cadrelor didactice în activitatea de redactare a îndrumarelor de laborator. Se impune ca toate disciplinele să aibă redactate îndrumare de laborator, inclusiv pentru cele trei specializări noi apărute în ultimii patru ani;

♦ îmbunătăţirea activităţii de laborator prin introducerea de lucrări noi, chiar concepte noi de desfăşurare a activităţii şi direcţii noi de dezvoltare a laboratoarelor în condiţiile actuale destul de grele privind materialele consumabile;

♦ îmbunătăţirea substanţială a activităţii la orele de curs, unde majoritatea colegilor şi-au schimbat cursul, au încercat să-l adapteze noilor cerinţe ale economiei de piaţă şi s-au implicat în redactarea cursurilor. Trebuie puse la dispoziţia studenţilor toate cursurile de bază și de specialitate, toți titularii având puse pe platforma Moodle suporturile de curs.

♦ creşterea posibilităţilor de predare modernă a cursului (realizarea unor săli de conferinţe cu toate posibilităţile de proiecţie şi susţinere a unor cursuri nu este o problemă chiar uşoară dar care, cu perseverenţă, poate deveni o realitate şi este un bun câştigat al facultății, de care nu trebuie abuzat şi care trebuie păstrat;

♦ schimbarea concepţiei cadrelor didactice privitor la susţinerea unor lucrări de laborator, a unor cursuri sau a unor conferinţe şi aceasta datorită dezvoltării tehnologice spectaculoase;

♦ introducerea de cursuri noi şi lucrări de laborator noi şi datorită apariţiei unor secţii noi (LI și ISI) care trebuie să constituie obiectivul nr.1 pentru facultate, obiectiv tradus în a face din aceste secţii, un răspuns firesc la cerințele actuale ale pieței;

♦ activitatea de îndrumare la proiectele de diplomă trebuie să se îmbunătăţească prin motivaţia absolventului dar şi a cadrului didactic indrumător. Sunt probleme de îndrumare și la proiectele de an și la proiectele de diplomă;

♦ activitatea practică cunoaşte un oarecare reviriment în ultimii doi ani dar este departe de ceea ce ar trebui să fie şi stă în puterea noastră să încercăm să învingem barierele care sunt în acest moment în desfăşurarea corectă a acestei activităţi. Rezolvarea problemelor de practică se va face atunci când va reveni în norma didactică.

• 
  reproiectarea planurilor de învăţământ, în sensul unei corelări pertinente între cunoştinţele predate şi competenţele care definesc cariera profesională;
  
• 
  revizuirea programelor analitice în vederea asigurării necesarului de cunoştiinţe specifice specializării respective, a evitării suprapunerilor şi nu în ultimul rând în vederea actualizării cunoştiinţelor predate. În acest context trebuie introduse discipline noi, moderne ca urmare a necesităţii integrării învăţământului nostru cu cel european;
  
• 
  extinderea profilurilor multidisciplinare pentru a evita specializări înguste unde studenţii întâmpină greutăţi în găsirea locurilor de muncă (în special pentru studenţii de la studii de master: IMPC, ISSM etc.) ;
  
• 
  dezvoltarea unor specializări moderne atât la studiile de licenţă cât şi la studiile de master;
  
• 
  accentuarea caracterului practic al proiectelor, laboratoarelor şi seminariilor;
  
• 
  asigurarea, prin module de discipline opţionale, a unei educaţii complementare în domenii adiacente: comunicare, afaceri, bursă, dezvoltare în carieră etc.;
  
• 
  dezvoltarea unor programe de master în parteneriat cu agenţi economici, cu alte universităţi sau cu alte instituţii publice;
  
• 
  orientarea conţinutului cursurilor către priorităţi formative şi dezvoltarea creativităţii;
  
• 
  organizarea practicii, pentru pregătirea profesională, în perioade compacte, în cadrul unor companii, pentru acomodarea studenţilor cu mediul în care vor lucra după absolvire;
  
• 
  creşterea ponderii temelor de casă, a lucrărilor cu caracter aplicativ şi a proiectelor, realizate de grupuri de studenţi, în vederea obişnuirii acestora de a lucra în echipă (îndeosebi pentru studenţii de la studiile de master);
  
• 
  optimizarea cifrei de şcolarizare atât pentru studiile de licenţă cât şi de master.
  
• 
  creşterea gradului de interes al studenţilor din anul I pentru continuarea studiilor la facultatea noastră, prin: introducerea în planul de învăţământ al anilor I, a unor discipline de specialitate cu grad de interes şi de generalizare ridicat; prin plasarea disciplinelor fundamentale şi în anul II; prin popularizarea facultăţii în mediul liceal (vizite, contacte, pliante, sesiuni ştiinţifice comune etc.); întâlniri cu specialişti de renume în cadrul unor cursuri de specialitate, prin discuţiile avute între cadrele didactice şi studenţi etc. Acest lucru a făcut ca numărul de studenţi care părăsesc facultatea noastră după anul I, să scadă de la 214 la 174, ceea ce înseamnă o scădere de 9,2% (tab.1).
  

Număr studenţi – licenţă Tabelul 1

Anul univ.	Anul de studiu				Total	Absolvenţi			Pierderi anul II
	I	II	III	IV	Total	absol.	licenţiaţi	[%]	abs.	[%]
2008-2009	571	357	326	351	1605	347	293	84,438	214	37,48
2009-2010	575	359	329	346	1609	346	278	80,347	216	37,57
2010-2011	573	368	342	329	1612	327	317	96,942	205	35,78
2011-2012	583	389	342	360	1674				194	33,28
	2302				6500	1020	888		829

Trebuie avută în vedere o activitate intensă pentru a depăşi unele lipsuri grave, care necesită o anumită strategie şi abilitate managerială şi anume:

• 
  unele cursuri sunt învechite, neaduse la zi şi fără perspectivă;
  
• 
  unele cursuri nu sunt ţinute sau sunt ţinute sub orice critică;
  
• 
  întârzieri nejustificate și reducerea timpului de la 100 min la 60-70 min.
  
• 
  nu se respectă programele analitice şi nici nu s-a mai făcut o analiză de curs;
  
• 
  unele lucrări de laborator se fac doar teoretic, fără să existe o preocupare pentru realizarea practică a acestora cu ceea ce există în laboratoare;
  
• 
  nu se respectă programarea făcută şi deseori sunt suprapuneri de grupe în acelaşi laborator făcând un mare deserviciu şi activităţii de laborator şi utilajelor care încă mai funcţionează;
  
• 
  activitatea la master nu se desfăşoară aşa cum ar trebui să se desfăşoare şi aceasta nu numai din cauza studenţilor care nu vin la ore ci şi datorită cadrelor didactice;
  
• 
  activitatea directă cu studenţii a scăzut foarte mult;
  
• 
  activitatea de cercetare ştiinţifică studenţească este încă foarte slabă şi mai mult formală.
  
• 
  existenţa, încă, a unui procent relativ mare de abandonuri la sfârşitul anului I (33,28%, tabelul 1);
  
• 
  existenţa unui număr relativ mic de absolvenţi cu diplomă faţă de cei care finalizează anul IV (la licenţă, din 1020 de absolvenţi ai ultimilor trei ani au obţinut diplome 888, adică 87%, tabelul 1);
  
• 
  scăderea numărului de absolvenţi de la 347 în anul 2008, la 327 în anul 2011, cu toate că cifra de şcolarizare a crescut. De remarcat însă că a crescut numărul absolvenţilor cu diplomă de la 293 în 2008, la 317 în 2011;
  

6. 
   ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
   

Activitatea de cercetare ştiinţifică este cea care defineşte profesia noastră de bază

(ingineria) cea care justifică sintagma de oameni ai progresului, oameni cu picioarele pe pământ, cei care crează bunurile materiale, cei care împing dezvoltarea omenirii pe culmi nebănuite

şi de la care se aşteaptă scoaterea societăţii din criza în care se află şi continuă să se cufunde. În acest sens trebuie stabilită o strategie care să creeze cadrul necesar pentru desfăşurarea următoarelor activităţi (fig.3):

• 
  definirea clară a domeniilor de cercetare ştiinţifică;
  
• 
  organizarea şi modernizarea laboratoarelor de cercetare;
  
• 
  dezvoltarea centrelor de cercetare ştiinţifică acreditate;
  
• 
  stimularea participării cadrelor didactice tinere şi a studenţilor;
  
• 
  stabilirea unor criterii clare de evaluare şi cuantificare a activităţilor de cercetare;
  
• 
  intensificarea activităţii de participare a cadrelor didactice;
  
• 
  organizarea unor manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale. În facultate a devenit tradiţională desfăşurarea a 5 Conferinţe Internaţionale: ICMAT, ICMAS, TQSD, IFTOM ŞI CNCND.
  
• 
  stimularea tinerilor cercetători pentru valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
  
• 
  internaţionalizarea activităţii de cercetare ştiinţifică;
  
• 
  stimularea constituirii de grupuri de cercetare pe domenii interdisciplinare;
  
• 
  premierea rezultatelor ştiinţifice remarcabile;
  
• 
  măsuri de stimulare a competiţiei interne de cercetare la nivel de departamente;
  
• 
  alcătuirea unei baze de date performante;
  
• 
  parteneriate strategice cu mediul economic, financiar şi social;
  
• 
  crearea unui centru de cercetare cu utilizare multiplă;
  
• 
  încadrarea riguroasă în cadrul Institutului de Cercetare al UPB.
  

Fig. 3. Strategia îmbunătăţirii activităților de cercetare ştiinţifică

În facultate există 7 centre de cercetare, dezvoltare şi auditare, centre cu care se poate deschide o perspectivă deosebit de largă pentru facultate şi care pot îngloba o largă arie de activităţi dar care presupune o înrolare a membrilor colectivului facultăţii într-o activitate de cercetare, de instruire, de perfecţionare sau auditare care de cele mai multe ori presupune un foarte mare efort şi un mare consum nervos.

Trebuie întocmită o strategie specială pentru a înlătura unele neajunsuri devenite cronice şi anume:

• 
  nu toţi membrii colectivului facultăţii au înţeles că menirea unui cadru didactic universitar este şi aceea de a face cercetare de nivel şi de a participa prin propuneri de proiecte la viaţa ştiinţifică a universităţii şi de ce nu a Europei;
  
• 
  nu este valorificat pe deplin tot potenţialul ştiinţific al membrilor facultății şi datorită neîncrederii şi pasivităţii unor membrii ai colectivului;
  
• 
  a scăzut drastic activitatea de cercetare pe bază de contracte între noi şi societăţile comerciale;
  
• 
  nu sunt antrenaţi studenţii într-o măsură corespunzătoare, în activitatea de cercetare.
  

7 ACTIVITATEA DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ŞI PRIN DOCTORAT

Activitatea de pregătire profesională şi prin doctorat este cea care trebuie să ne preocupe în permanenţă deoarece dinamica de modificare a conceptelor în domeniul tehnologic este atât de mare încât este foarte greu de „ţinut pasul şi de a fi la zi”. Se poate afirma că şi în acest domeniu s-au făcut paşi uriaşi şi putem vorbi de acţiuni care înainte nici măcar în vise nu aveau loc. Acum, se poate spune că nu există membru al facultăţii care să nu fi cunoscut activitatea universitară din cel puţin două ţări străine dezvoltate şi aceasta datorită unor programe SOCRATES şi LEONARDO care au cuprins şi facultatea noastră ca partener şi altor programe (FP6, FP7, BrâncuŞi, Socrates, POSDRU etc.)

Mobilităţile de la programele SOCRATES şi LEONARDO au fost un adevărat catalizator al activităţii de creştere profesională al membrilor facultăţii noastre care au avut posibilitatea nu numai să vadă nivelul didactic şi ştiinţific al universităţilor din străinătate ci şi să facă o analiză comparativă între ceea ce sunt ei şi ceea ce suntem noi, unde sunt ei şi unde suntem noi, în felul acesta modificându-se multe în cursurile noastre, în activitatea noastră cu studenţii şi în activitate de cercetare.

Activitatea de pregătire prin doctorat trebuie să cunoască o dinamică fără precedent (toţi membrii facultăţii să fie doctori sau doctoranzi). În această perioadă vor susţine doctoratul peste 60 doctoranzi şi vor fi cuprinşi în activitatea de doctorat peste 250 absolvenți şi ingineri din societăţi comerciale cu tematici din ce în ce mai interesante.

Este de aşteptat ca organizarea Şcolii Doctorale în concordanţă cu legislaţia în vigoare să rezolve unele probleme mai dificile:

• 
  promovarea excelenţei academice;
  

• 
  creşterea cadrelor didactice tinere, formarea lor ca oameni ai învăţământului şi ai cercetării, care se desfăşoară foarte greu, rămânând doar la latitudinea directorului de departament şi a conducătorului de doctorat ceea ce nu este bine;
  
• 
  neimplicarea celor cu experienţă în creşterea şi dezvoltarea celor fără experienţă, în sensul scoaterii în evidenţă a lipsurilor, greşelilor şi comportării inadecvate a acestora, aceasta și datorită rupturii create între generații;
  
• 
  întârzierea mare justificată sau nejustificată în terminarea doctoratelor a unor colegi.
  
• 
  reducerea drastică a numărului de conducători de doctorat;
  
• 
  creştere mobilităţii cadrelor didactice la nivel naţional şi internaţional.
  

8. ACTIVITATEA DE RESURSE UMANE

Activitatea de recrutare cadre didactice şi promovare trebuie să fie în permanenţă în atenţia noastră deoarece viitorul se crează în prezent şi viaţa facultăţii noastre în viitor va fi aşa cum ne-o proiectăm acum. Aşa cum ştiţi este extrem de dificil de recrutat cadre didactice, ştiind salariile care se oferă în învăţământ, dar să nu renunţăm deoarece sunt mulţi absolvenţi buni cărora le place activitatea didactică şi pot deveni pasionaţi ai acestei activităţi. Cred că acest lucru este demonstrat de noii noştri colegi care desfăşoară activitatea aşa cum i-am învăţat noi, se comportă ca noi şi ne reprezintă acolo unde îşi fac simţită prezenţa. Se poate afirma cu certitudine că majoritatea colegilor veniţi în ultimii 4 ani în facultate (27 cadre didactice) sunt pasionaţi de activitatea didactică şi devin pasionaţi şi ai activităţii de cercetare, cu câteva excepţii. Facultatea a fost întinerită în ultimii ani şi trebuie continuată această activitate cu mai multă convingere şi fără teamă. Sunt multe cadre didactice sub 35 de ani din cele 169 cadre didactice ale facultăţii, dar activitatea de recrutare a tinerilor trebuie continuată.

Promovarea cadrelor didactice se va face în această perioadă în conformitate cu statutul cadrului didactic şi cu normativele în vigoare.Se poate spune că nu trebuie să existe membru al colectivului care să ceară să promoveze şi să nu primească ceea ce i se cuvine.

Din păcate, în ultimii doi ani şi în conformitate cu legislaţia în vigoare au apărut criterii absolut aberante privind promovarea la posturile de conferenţiar şi profesor şi nici o acordare de conducere de doctorat. Angajarea după raportul 1׃7 este o idee demolatoare pentru departamente și pentru facultate.

Stimularea activităţii cadrelor didactice ale facultăţii se va face nu numai prin promovare ci şi prin acordarea unor gradaţii de merit (aproximativ 25-32 gradaţii de merit/an) .

9. ACTIVITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI DE MANAGEMENT este cea care este desfăşurată doar de Biroul Executiv al Facultăţii şi defineşte rolul de manager al acestuia.

În general, se poate spune că se va răspunde prompt la toate solicitările venite din partea Departamentelor, a Senatului şi a Rectoratului.

Se va avea în vedere ca:

• 
  întregul proces managerial să aibă la bază planul strategic al UPB şi planurile strategice ale fiecărui departament aprobate de Senat , Consiliul de Administraţie şi Consiliul Facultăţii;
  
• 
  în scopul reducerii factorilor de risc, fundamentarea cifrelor de şcolarizare solicitate de departamentele de specialitate trebuie să aibă la bază studii de oportunitate şi analize de eficienţă, care să permită o corelaţie mai bună a produsului facultăţii I.M.S.T. cu piaţa forţei de muncă ;
  
• 
  cadrul managerial al afirmării calităţii managementului va fi autonomia universitară la toate nivelele, corelată direct cu nivelul de responsabilitate ;
  
• 
  dezvoltarea unui sistem de management strategic la nivel de departamente şi la nivel de facultate.
  

De foarte mare importanţă şi cu un consum mare de energie şi stres vor fi activităţile care vizează facilităţile şi serviciile comunitare, astfel:

• 
  asigurarea unor spaţii de cazare pentru studenţii facultăţii la un standard de civilizaţie specific sistemului universitar din UE;
  
• 
  asigurarea unor condiţii de masă care să-i satisfacă pe toţi cei care solicită acest serviciu;
  
• 
  dezvoltarea sistemului informatic;
  
• 
  realizarea unui buletin informativ al facultăţii;
  
• 
  reînfiinţarea şi funcţionarea corespunzătoare a Clubului Studenţilor facultăţii IMST;
  
• 
  eficientizarea şi creşterea calităţii serviciilor;
  
• 
  burse de excelenţă pentru cei mai buni studenţi şi mai multe burse sociale;
  
• 
  acordarea permanentă a unui sprijin şi suport logistic asociaţiei studenţilor şi sindicatului studenţesc.
  

Personalul TESA reprezintă o problemă greu de rezolvat pentru oricare facultate din UPB deoarece la un salariu de mizerie nu poţi să ceri o disciplină de fier şi o activitate de înaltă performanţă. Singura soluţie: contracte din care să fie plătiţi suplimentar!

Este foarte greu să administrezi activităţi didactice atunci când nu ai fonduri pentru asta, activităţi de cercetare atunci când nu ai fonduri pentru echipamente, activităţi de instruire, reciclare, perfecţionare atunci când nu ai decât entuziasm şi bună intenţie.....şi totuşi treburile au mers...dar până când?
10. COOPERAREA CU MEDIUL ECONOMICO-SOCIAL

Cooperarea cu mediul economico-social va trebui să aibă în vedere următoarele activităţi:

• 
  participarea permanentă, prin Centrul de Orientare Profesională şi individualizat, la târgurile de joburi ; și la alte târguri, Ziua Porţilor Deschise, Sesiuni Ştiinţifice etc;
  
• 
  asigurarea dezvoltării serviciilor pentru educaţia continuă, care să ofere oportunităţile de formare profesională, de perfecţionare şi reconversie a forţei de muncă ;
  
• 
  creşterea numărului de publicaţii ştiinţifice în reviste acreditate la nivel naţional și internațional, care să ofere o imagine corespunzătoare întregului potenţial ştiinţific de care dispune facultatea IMST: (vor fi publicate peste 1500 articole ştiinţifice, 80 cărţi şi 130 articole recunoscute ISI);
  
• 
  crearea de laboratoare comune de cercetare şi pregătire didactică împreună cu firme de prestigiu, în special cu investitori străini;
  

- în scopul promovării imaginii facultăţii va trebui creată o echipă de Imagine şi

Marketing pe facultate( se continuă realizarea broşuri de prezentare a facultăţii în

română şi engleză, pliantelor de prezentare și broșurii de admitere;

11. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRAREA ÎN REŢEAUA

ACADEMICĂ EUROPEANĂ

În acest domeniu se vor avea în vedere următoarele activităţi:

• 
  dezvoltarea participării membrilor Comunităţii universitare a facultăţii în programele internaţionale;
  
• 
  evaluarea la nivelul tuturor departamentelor a relaţiilor internaţionale de cooperare;
  
• 
  consolidarea relaţiilor internaţionale stabilite;
  
• 
  promovarea politicii de atragere a studenţilor străini la facultatea IMST;
  

- creşterea capacităţii de cooperare a centrelor de cercetare din facultate în Programul European de Cercetare FP7 (PC7) şi alte programe internaţionale;
12 . OBIECTIVE PERMANENTE
Viitoarea echipă de conducere va avea în vedere o activitate permanentă privind următoarele probleme de rezolvat (fig.4):

• 
  atragerea efectivă a tinerelor cadre didactice în activităţile facultăţii;
  
• 
  nu toate cursurile au suporturi de curs modernizate şi puse pe platformă;
  
• 
  echipamente nepuse în funcţiune sau depăşite şi necasate;
  
• 
  o nouă carte a facultăţii mai cuprinzătoare;
  
• 
  indisciplină şi la orele de curs şi la orele de laborator;
  
• 
  lipsa de loialitate a unor colegi faţă de facultate;
  
• 
  extrem de slabă activitatea de publicare articole ştiinţifice cu recunoaştere ISI; cărţi la edituri în străinătate, îndrumare de laborator etc;
  
• 
  aproape inexistentă activitatea de cercetare pe bază de contract pentru unii colegi;
  
• 
  foarte slabă prezenţă la MASTER – există riscul compromiterii;
  
• 
  participare slabă la programele internaţionale;
  
• 
  reciclarea şi perfecţionarea continuă pentru personalul didactic auxiliar nu se face;
  
• 
  reabilitarea halei laboratoarelor şi regândirea funcţionării acestora;
  
• 
  îmbunătăţirea şi modernizarea tehnologiei didactice;
  
• 
  implementarea sistemului de management al calităţii;
  
• 
  modernizarea conţinutului procesului de formare a noilor specialişti;
  
• 
  crearea unui climat de încredere şi de suport reciproc prin relaţii colegiale normale, destinse şi de respect reciproc;
  
• 
  actualizarea permanentă a site-ului facultăţii şi dezvoltarea versiunii în limba engleză.
  

• 
  
  
• 
  
  
• 
  
  

Fig. 4 . Obiective permanente

Acestea sunt obiectivele, strategia şi direcţiile de dezvoltare propuse de acest Plan

Managerial minimal care numai printr-un efort colectiv deosebit, prin perseverenţă, inteligenţă şi pasiune poate fi pus în aplicare, iar anul 2016 să fie pentru facultatea IMST- anul consacrării şi definitivării ei din punct de vedere al prestigiului, competivităţii şi atractivităţii.

Numai Împreună vom Reuşi !

Prof.Univ.Dr.Ing. Gheorghe AMZA

Prof.univ.dr.ing. Gheorghe AMZA


Date personale

• 
  Născut la 03.12.1948, sat Urşi, Com. Popeşti, Jud. Vâlcea
  
• 
  Căsătorit în 1972 cu Ionescu Anca - Inginer
  
• 
  2 copii
  

Date de contact

• 
  Bucureşti, Str. Pictor G.D.Mirea nr.14, Ap.1, Sector 1, Cod 011396
  
• 
  Telefon: [phone];
  
• 
  Mobil: 0744 523344 ; Fax: [phone]
  
• 
  Email: [e-mail]
  

Studii

• 
  1955-1962 - şcoala generală Popeşti
  
• 
  1962-1966 - Liceul teoretic Alex-Ioan Cuza Horezu -Vâlcea
  
• 
  1966-1971 - Fac. T.C.M. din Institutul Politehnic Bucureşti
  
• 
  1971-1975 - Fac de Matematica Mecanica- - Univ. Bucuresti
  
• 
  1974-1978 - Doctorat in Tehnologia Materialelor
  
• 
  1984 - Cursuri postuniversitare, Managementul Producţiei
  
• 
  1987 - Cursuri postuniversitare, Managementul Strategiei
  

Specializări

• 
  1993: UPB, România, 6 luni - Managementul Calităţii
  
• 
  1994: De Montfort University, England, 3 luni - Managementul Calităţii
  
• 
  1996: Politechnica di Torino, Italy, 3 luni - Control Nedistructiv
  
• 
  1997: Université de Rennes 1, France, 6 luni - Management Universitar
  
• 
  1998: University of Patras, Grece, 3 luni - Materiale Inteligente
  
• 
  2000: Universidad de Porto, Portugalia, 1 lună - Auditul Calităţii
  
• 
  2001: De Montfort University, England, 1 lună - Managementul Transferului Tehnologic
  
• 
  2006: Université de Rennes 1, France - Management Integrat
  
• 
  2009: University of Malta, Malta, 2 saptămânu – Sisteme CAD/CAM
  

Cariera profesională şi academică

• 
  1971 - inginer producţie la ICSIT TITAN Bucureşti;
  
• 
  1972 - inginer proiectant la IFTM Bucureşti;
  
• 
  1972 -1978 - asistent titular la catedra TM, fac. TCM din IPB;
  
• 
  1978 - doctor inginer în domeniul tehnologiei materialelor- tehnologii neconvenţionale;
  
• 
  1978 -1989 - şef lucrări dr ing. la Cat. T. M.S, Facultatea TCM din IPB;
  
• 
  1989 -1991 - conf.dr.ing. la cat. TMS, fac. TCM din IPB;
  
• 
  1992 - prezent - Prof.univ.dr.ing. la cat.TMS, fac. IMST din UPB;
  
• 
  1992 - prezent - Director al Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Ingineria Materialelor şi Sudare (CAMIS);
  

• 
  1992 -1997 - Director al Colegiului Universitar Tehnic nr.1 din UPB
  

la care am înfiinţat 5 secţii de specializare noi (Tehnologii Ecometalurgice; Prelucrări Ecometalurgice; Materiale şi Defectoscopie; Optometrie; Tehnologia Fermelor agricole);

• 
  1992 - 1994 - Responsabil Program TEMPUS DECOR JEP 4684;
  
• 
  1992 - 1997 - Preşedintele Conferinţei Naţionale a Directorilor de Colegiu;
  
• 
  1994 - Associated Profesor la De Montfort University, England;
  
• 
  1994 - 1997- Responsabil program Copernicus SPA 1109;
  
• 
  1996 - prezent - şef catedră TMS, fac. IMST, UPB;
  
• 
  1997 - Am înfiinţat secţia Ingineria şi Managementul Calităţii;
  
• 
  1997 - 2000 - Responsabil program INCO COPERNICUS IC - CT 960727
  
• 
  1997 - Asociat profesor la Université de Rennes 1, France;
  
• 
  1998 - prezent - Evaluator programe ITACTI ale CE de R&D;
  
• 
  1998 - 1999 - Responsabil Program Leonardo da Vinci RO/98/8354/I.1.2.c/
  
• 
  1998 - 2001 - Responsabil Program LD A/98/1/50083/PI/MIT
  
• 
  1998 - 2001 - Responsabil Program LD RO/98/83554/PI/I.1.1.b/CONT
  
• 
  2001 - 2002 - Responsabil Program LD RoO00/PL/83733/I.1.2.c/
  
• 
  2003 - Responsabil Program LD RO/2003/PL/91116 Ex.
  
• 
  2003 - 2005 - Responsabil contract nr. 40528/05.11.2003
  
• 
  2004 - 2006 - Responsabil contract nr. 1883/15.10.2004
  
• 
  2006 - 2009, Director CEEX nr.265/2006, grant tip A
  
• 
  2006 - prezent - Director Platforma QEVMAT nr. 24/25.09.2006
  
• 
  2008 – prezent – Decan facultatea I.M.S.T., UPB
  

Experienţa managerială

• 
  1990 – prezent – Membru în Senatul UPB
  
• 
  1992 - 1997- Director al Colegiului Universitar Tehnic nr.1 din UPB
  
• 
  1997 - 2000 - Directorul unui program de cercetare finanţat de Banca Mondială
  
• 
  1992 - prezent - Director al Centrului de Cercetare CAMIS, acreditat CNCSIS şi UPB;
  
• 
  1992 - prezent - Membru în Comitetul de organizare al diferitelor Conferinţe Naţionale şi Internaţionale de cercetare ştiinţifică;
  
• 
  1992 - prezent - Director a 41 contracte de cercetare ştiinţifică din programul naţional MEC, RELANSIN şi ANSTI;
  
• 
  1992 - prezent - Director a 11 contracte de R&D finanţate de CE;
  
• 
  1996 - 2006 – Membru în Consiliul de Administraţie la S.C. FINCA Drăgăşani; I.C.T.C.M. Bucureşti
  
• 
  1996 - 2008 - şef Catedră TMS, fac. IMST, UPB;
  
• 
  1996 - prezent - Conducător de doctorat, 34 doctori ing. 19 doctoranzi;
  
• 
  1991 - prezent - membru AGIR (Asociaţia Generală a Inginerilor din România)
  
• 
  1994 - prezent - membru ASR (Asociaţia Generală a Sudorilor din România)
  
• 
  1996 - prezent - membru ARTN (Asoc. Rom. de Tehnologii Neconvenţionale)
  
• 
  2000 - prezent - membru în Colectivul de Redacţie al revistei VIBROENGINEERING, Vilnius, Lithuania
  
• 
  2000 - prezent – membru în Colectivul de redacţie al Buletinului UPB
  
• 
  2001 - prezent - membru al American Biographical Institute, Inc., USA
  
• 
  2002 - 2011 - membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte şi ştiinţe
  
• 
  2004 - prezent - membru AUIF (Asociatia Universitara de Ingineria Fabricatiei)
  
• 
  2005 - prezent - membru fondator Asociatia pentru Ecotehnologie
  
• 
  2011 - prezent – membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe
  

Domenii de competenţă

• 
  Tehnologia Materialelor
  
• 
  Procedee speciale
  
• 
  Managementul Calităţii
  
• 
  Ecotehnologie
  

Premii; Distincţii

• 
  1986 - Premiul 1 la EREN 86
  
• 
  1987 - Premiul 1 la DITN 87
  
• 
  1987 - Șef lucrări evidenţiat de Ministerul Învăţământului
  
• 
  1995 - Medalia de Argint la Salonul Internaţional de Invenţii Geneva
  
• 
  1996 - Medalia de Aur la la Salonul Internaţional de Invenţii Geneva
  
• 
  1999 - Menţiune pentru prototipul "Controled Robot Eye" la Expoziţia Internaţională Bruxelles
  
• 
  2000 - International Man of the Year 2000 - 2001 - Acordat de The International Biographical Centre of Cambridge - England.
  
• 
  2006 - Medalia de Aur la Salonul International de Inventii Geneva
  

Activităţi ştiinţifice

• 
  Cărţi, monografii, tratate publicate în edituri centrale - 45
  
• 
  Cărţi, îndrumare de laborator publicate în editura UPB, IPB şi alte edituri cu ISBN - 49
  
• 
  Lucrări ştiinţifice publicate la nivel naţional şi internaţional - 325
  
• 
  Brevete de invenţie - 11
  
• 
  Contracte de cercetare ştiinţifică la nivel naţional - 53, dintre care 42 în calitate de responsabil
  
• 
  Contracte de cercetare științifică la nivel internațional - 11.
  

Limbi străine cunoscute

• 
  engleza
  
• 
  franceza
  
• 
  rusa