Caiet de sarcini

CAP. A BILANŢ DE MEDIU NIVEL I

1. INTRODUCERE

Prezenta lucrare s-a întocmit la solicitarea Societăţii Comerciale HARVIZ SA MIERCUREA CIUC Str. Salcâm nr 1 Județul Harghita Operator pentru serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al orasului Vlăhița in baza Ordinului președintelui ANRSC nr 574/03.10.2011, cat si in baza contractului de Delegare a Gestiunii nr 34/01.09.2009 încheiat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitara HARGHITA VIZ in orașul Vlăhița.

Societatea Comerciala SC Harviz SA cu sediul social Municipiul Miercurea Ciuc Str. Salcâm nr 1 Judeţul Harghita Cod Unic de înregistrare 24499588 /23.09.2008 Nr ordine in registrul comerțului J19/917/22.09.2008 având activitatea principala Captarea tratarea si distribuția apei cod CAEN 4100. Bilanțul de mediu este necesară în procesul de autorizare – in vederea stabilirii elementelor programului de conformare . Prin bilanţul de mediu se va evalua impactul asupra mediului prin studii teoretice investigaţii realizate la fata locului , măsurători de noxe emise in apa aer si sol , efectuate asupra obiectivului „ CAPTAREA ; TRATAREA SI DISTRIBUŢIA APEI RESPECTIV COLECTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE IN ORASUL VLĂHIȚA si care este situată în intravilanul si extravilanul orasului Vlăhița Județul Harghita.

Scopul studiului este de a analiza efectul activităţilor din unitatea studiată asupra factorilor de mediu şi de a identifica ariile cheie de importanţă din punct de vedere al mediului înconjurător determinate pentru desfăşurarea activităţii viitoare pe amplasamentul studiat.

Această analiză are loc în procesul de autorizare a unitatii susmenţionate, solicitata de Agenția pentru protectia Mediului Harghita cu Îndrumarul nr. 6155/20 iunie 2011 in vederea determinării stării de poluarea factorilor de mediu, starea şi eficienţa funcţionării sistemelor de depoluare existente sau cele necesare, restricţiile existente în zonă, pt. a se încadra în normele prescrise privind calitatea aerului, apei, solului şi subsolului şi cele referitoare la zona studiată a localității Vlăhița, unde se află obiectivul.

Bilanţul de mediu nivel I şi II trebuie sa identifice domeniile în care impactul asupra mediului produs de funcţionarea obiectivului analizat poate fi semnificativ. Lucrările se vor concentra asupra modului de conformare cu prevederile legislaţiei existente precum şi asupra investigării potenţialelor poluări ale solului prin activităţi desfăşurate anterior în zona analizata sau învecinata acesteia. Bilanţul de mediu nivel I trebuie să conducă la concluzia în ce măsură este necesară continuarea investigaţiilor prin bilanţ de mediu de nivel II sau rezultatele sunt concludente din această etapă.

Bilanţul de mediu nivel II reprezintă o etapă superioară de analiză a activităţii pe amplasament în raport cu cerinţele de mediu; acesta trebuie să adâncească şi să clarifice natura şi intensitatea poluării, în acest scop sunt necesare în mod expres prelevări de probe şi analize corespunzătoare. Metodele de prelevare a probelor din diferite medii vor respecta reglementările, normele metodologice şi standardele existente. În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 184/1997, se va preleva probe pentru analiza: sol la adâncime de 5 cm si 30 cm cat si foraje mai adânci in vederea depistării prezentei poluanţilor penetraţi in sol, ape subterane din foraje executate, ape uzate evacuate, materiale de construcţii, deşeuri tehnologice, emisii şi imisii de noxe, compoziţia pulberilor sedimentabile rezultate din instalaţia industriala.

În vederea întocmirii acestei analize au fost consultate studiile de specialitate, documentaţiile şi documentele referitoare la zona în care se află obiectivul, datele existente cu privire la factorii de mediu. Au fost prelevate şi executate analize de laborator pentru determinarea nivelului poluării solului, apelor freatice din zonă., cât şi controlul respectării parametrilor de evacuare a apelor uzate precum şi măsurători de imisii de noxe.

Locul de prelevare a probelor din sol şi ape uzate este prezentat în planul general.

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZARE

   1. LOCALIZARE ŞI TOPOGRAFIE

Oraşul Vlăhiţa este situată la S-E de masivul Harghita, pe cursul superior al râului Homorodul Mic, pe platoul Harghita. Accesul în zonă se realizează prin drumul naţional DN 13A Miercurea-Ciuc – Odorheiu-Secuiesc, Oraşul Vlăhiţa se află la o distanţă de 26 km de reşedinţa de judeţ, Miercurea Ciuc.

Localitatea este amplasat pe valea pârâului Vârghiş şi Homorodul Mic, având codurile cadastrale VIII-1.67 respectiv VIII.1-71.6.

Orașul Vlăhița este situat pe DN 13 a ( Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, la cota 850 m DM, la interfluviul dintre pârâurile Vârghiș si Homorodu Mic

Sistemul de tratare a apei potabile se afla in partea estica a localității Vlăhița in extravilanul localității langa pârâul Vârghiș, Zmeuriș.

Vedere UZINA DE APA

Stația de epurare se afla in aval de localitate langa parau Homorodul Mic si Halda de steril a fostei turnatorii Vlăhița.

Amplasamentul stației de epurare fiind situat în zonă industrială nu prezintă o sensibilitate deosebită faţă de peisaj, fiind situat la o distanţă considerabilă de cartiere populate sau altor folosinţe sensibile a terenului ca spitale, şcoli, locuri de cult, amenajări publice sau obiective de agrement turistic.

Zona dispune de dotări hidroedilitare: alimentare cu apă potabilă, reţele de gaze naturale, reţele electrice de înaltă şi de joasă tensiune, staţii de transformatoare, drumuri de acces; nu dispune de reţea de canalizare menajera si pluviala.

2. GEOLOGIE ŞI HIDROLOGIE

Localitatea Vlăhiţa se situează pe platforma din partea vestică a Harghitei.

Elementul structural dominant este reprezentat de lanţul eruptiv neogen Harghita, care traversează regiunea de la NV la SE, vârfurile de maximă altitudine marchează de fapt crestele vechilor aparate vulcanice, cum sunt : Harghita Mădăraşului ( 1801 m ),Şumuleul Mare( 1577 m ). Faţă de lanţul eruptiv, înălţimile scad treptat spre vest. Oraşul VLAHITA din Judeţul Harghita, unde se află amplasamentul studiat, este situat în partea central–sudica a judeţului, , geografic fiind aşezat pe platoul vulcanic de vest al masivului Harghita. Este o zona de platou , cu uşoara înclinare spre sud sud-est, brăzdata de vai adânci erodate ale cursurilor de apa, direcționate, nord-sud.

Altitudinea medie a localității este aproximativ 850 m, de la nivelul marii, cea minima si maxima 670 m (extremitatea sudica Minele Lueta) respectiv 925 m (extremitatea nordica). Sub aspect geomorfologic este deci caracteristica formaţiunea de platou in care se adâncesc văile cursurilor de apa, cu versant abrupți , perspectiva depărtata fiind dominata de crestele Harghitei.

Din punct de vedere structural – tectonic regiunea face parte din platforma din partea vestică a lanţului vulcanic Harghita, şi este caracterizat prin depozite pliocene şi cuaternar, constituite în special din piroclastice în alternanţă cu depozite aluvionare psefitice, psamitice şi cinerit.

Depozitele aluvionare în valea Homoroadelor care traversează satul – în special al Homorodului Mic - sunt alcătuite dintr-un amestec nesortat de pietrişuri şi nisipuri, în care predomină elementele constituite din andezite, şisturi cristaline, calcare, cu un grad de rulare puţin avansat. Depozitele aluvionare se întâlnesc şi sub forma unor conuri de dejecţie la gura afluenţilor mai mari, fiind reprezentate prin bolovănişuri şi pietrişuri colmatare cu argilă, argilă nisipoasă şi cinerit.

Oraşul este traversat de pârâul Homorodul Mic, principala arteră a zonei, în care este deviată şi o parte din apele Vârghişului, care curge paralel cu Homorodul Mic la est de oraş.

Izvoarele care apar pe valea pârâului au un debit variabil, multe din ele sunt diferite tipuri de apă minerală carbogazoasă.

Suprafeţele relativ restrânse, acoperite cu pădure, favorizează scurgerea rapidă a apelor pluviale, care în genere nu au timp suficient să se acumuleze în subteran,

Aşezarea sa dezvoltat in direcţia nord-est sud-vest, pe interfluviul intre Homorodul Mic si Vârghiș, fiind străbătuta de acesta in extremităţi. De-lungul localității cu sute de ani in urma a fost creat artificial Canalul Vârghiș, care făcea legătura dintre cele doua cursuri de apa amintite, constituind astăzi cursul de apa principala ce traversează localitatea

Oraşul Vlăhița se situează la distanta egala fata de cele doua centre urbane importante a judeţului, Miercurea Ciuc (28 km) si Odorheiu Secuiesc, (24 km), pe Drumul Naţional DN 13 A, artera de comunicaţie de mare însemnătate intre așezările din podişul Transilvaniei si depresiunile intramontane (a Ciucului) si mai departe către teritoriile dincolo de Carpaţi. O caracteristica particulara a localității este faptul ca aceasta artera principala, Drumul DN 13 A, o străbate pe o distanta scurta, aşezarea fiind dezvoltata in direcţie perpendiculara. Din centrul localităţii bifurca drumul Judeţean DJ 132, care constituie strada principala oraşului. asigurând legătura cu bazinul Baraoltului, prin Lueta, Mereşti.

Oraşul Vlăhița se învecinează cu localităţile : localităţile comunei Siculeni, Miercurea Ciuc, Lueta, Comuna Mărtiniş, comuna Brădeşti, Căpâlniţa, Zetea. Legătura se realizează exclusiv prin cai rutiere.

Istoric si geografic oraşul Vlăhiţa este constituit din localităţile: Vlăhiţa Sat, Baia Sfânta Cruce, si Minele Lueta , primele doua fiind contopite, a treia formând un trup separat, aval de oraşul propriu zis. Aşezarea geografica si condiţiile naturale au fost determinate si in privinţa evoluţiei istorice. Clima aspra nefavorabila agriculturii , un bogat fond forestier, prezenta minereului de fier, dar si aşezarea strategica au fost de natura sa imprime localităţii caracterul sau specific păstrat si astăzi.

GEOMORFOLOGIA

Oraşul Vlăhiţa este aşezată în partea S-V a judeţului Harghita, la periferia Podişului Transilvaniei, la poalele Munţilor Harghita, pe un platou care prezintă un relief plan, străbătut de văile pâraielor ce se izvorăsc din caldeirele aparatelor vulcanice.

GEOLOGIA ŞI SEIZMICITATEA

Structurarea geologică a zonei este strâns legată de subsidenţa bazinului intracarpatic, care a început în Badenian, sedimentarea extinzându-se spre E până şi peste rama internă a zonei cristalino-mezozoice, şi de edificarea aparatelor vulcanice ale lanţului vulcanic Călimani-Harghita. Badenianul apare la suprafaţă numai la aval de oraşul Vlăhiţa, de-a lungul văii râului Homorodul Mic şi este reprezentat prin tufuri dacitice peste care se situează orizontul argilo-marnos cenuşie cu intercalaţii de gresii şi lentile de sare. Badenianul superior este reprezentat prin pachete de nisip cu intercalaţii de argile marnoase cenuşii, gresii şi tufuri dacitice.

Sarmațianul aflorează pe suprafeţe extinse, la S-E de valea Homorodului Mic Este alcătuit dintr-o alternanţă de conglomerate cu matrice nisipoasă şi gresii argiloase.

Cuaternarul este reprezentat de aluviunile recente sau deluviile teraselor joase din lungul văii Homorodului Mic.

Formaţiunile de origine magmatică formează masa platoului Harghitei, sunt reprezentate de un compartiment inferior vulcanogen-sedimentar şi un compartiment superior stratovulcanic.

Compartimentul inferior vulcanogen-sedimentar, format în prima etapă, când activitatea explozivă a fost mai intensă, este reprezentat prin depozite piroclastice vulcanice cu grosimi mari şi extindere importantă. Pe versantul vestic şi sud-vestic al catenei vulcanice aceste depozite ating lărgimea de 40 km şi grosimea de cca. 600 m, prezentând tendinţe de îngroşare spre N şi E. Forma acestei unităţi structurale poate fi asimilată cu aceea a unei plăci aşezate peste fundamentul prevulcanic. Este rezultatul atât factorilor endogeni cât şi celor exogeni.

Compartimentul stratovulcanic este constituit din vulcanoclastite andezitice grosiere, haotice, nestratificate, alcătuite din blocuri subangulare cu liant cineritică sau nisipos. Depozitele de cădere sunt prezente subordonat. Fenomenele de transformare postvulcanice sunt frecvente: limonitizări, sideritizare, bentonitizări şi caolinitizări. În cadrul acestui compartiment au fost separate 3 secvenţe la nivel regional, pe întreg teritoriul vulcanic. La alcătuirea acestor secvenţe participă roci terigene şi vulcanogene variate privind granulometria, faciesul şi tipul petrografic. Complexul vulcanogen-sedimentar cuprinde şi zăcăminte hidrotermale de Fe şi metale feroase accesorii, exploatate până în sfârşitul secolului trecut la mina Vlăhiţa.

Condiţiile de fundare sunt redate în Memoriile tehnice pe specialităţi “Rezistenţă”.

Conform Normativ cu indicativ P 100-92, amplasamentul se încadrează în zona seismică de calcul E, intensitate seismică 7 grade M.S.F., conform SR 11100/1, caracterizată prin coeficientul seismic Ks = 0,12 şi perioada de colţ Tc = 0,7 sec.

HIDROGRAFIA ŞI HIDROGEOLOGIA ZONEI

Reţeaua hidrografică este constituită din râurile Homorodul Mic şi Vârghiş, precum şi din afluenţii lor. Homorodul Mic traversează oraşul pe direcţia aproximativă NE-SV. Sistemul hidrografic are un potenţial mediu de eroziune, datorită energiei scăzute al reliefului, iar la S de oraşul Vlăhiţa văile râurilor devin adânci cu un potenţial mare de eroziune.

CLIMA

Clima este caracteristică regiunilor montane cu temperaturi scăzute / media anuala nedepășind 6 o C, precipitaţii abundente / peste 1000 mm/an, mai mari in lunile de primăvara, vara, si vânturi puternice din direcţia nord - est, si sud-vest . Temperatura medie anuală este cuprinsă între 5-6C. Temperaturile medii lunare cele mai reci , ianuarie , coboară la -6 C Minimele zilnice scad frecvent în lunile de iarnă sub -30C, iar maximele ating uneori vara 35 C. Numărul medii a zilelor cu îngheţ ajunge în medie la 125 zile pe an. Sunt frecvente în perioada de iarnă inversiunile termice. Durata stratului de zăpadă este cuprinsă între 114 - 140 zile pe an. Umezeala relativă a aerului este ridicată având valori medii de 88% în ianuarie, 72% în aprilie-iunie şi 80% în oct octombrie. Nebulozitatea este variabilă. Numărul de zile senine este de 80 zile pe an, iar al zilelor acoperite 150 pe an.

Starea aerului este caracterizată prin “calm”, cu o frecvenţă de 55,7%. Direcţiile predominantă ale vântului sunt cele de vest şi nord - vest. Viteza medie a vântului este de 2.9-3,5 m/s.

Caracterul geo-climatic al zonei , regimul eolian in mod preponderent a determinat si modul de construire si de ocupare a terenului , cu densitate mare a construcţiilor, aşezate dea lungul văilor adânci , relativ ferit de vânturile de pe platoul întins. Aşezarea sa format aproape liniar pe o lungime considerabila, pe o lăţime de maxim 500 m.

3.