Pentru a răspunde la această întrebare fundamentală, să încercăm să ne închipuim o comunitate de oameni. O comunitate cunoscută de noi toţi este familia, compusă din mamă, tată şi copil. O astfel de familie locuieşte împreună, mănâncă împreună, trăieşte împreună. Problemele care decurg din toate acestea ne sunt prea bine cunoscute. Cine duce gunoiul, la ce program TV ne uităm etc. Cine ia deciziile aici?
Există două posibilităţi. Prima este ca un singur membru al familiei să ia decizia, impunându-se astfel în faţa tuturor celorlalţi membri ai familiei. Acest membru al familiei decide de exemplu cine ţine în mână telecomanda televizorului, la ce program se uită întreaga familie.
Se poate însă şi altfel. Familia poate lua deciziile împreună. În cazul de faţă, întreaga familie poate lua decizia cu privire la programul TV urmărit. Acel membru al familiei în a cărui mână se află telecomanda apasă pe buton pentru a urmări emisiunea asupra căreia toţi ceilalţi membri ai familiei au căzut de acord în prealabil.
La fel ca într-o mică familie, şi în comunităţile mai mari - ca de exemplu în cadrul populaţiei unui stat - există probleme de convieţuire. Şi la acest nivel trebuie luate decizii. Aici nu mai este vorba de un simplu program de televiziune, ci de programul statului, adică de ceea ce se petrece într-un stat.
La fel ca într-o mică familie, şi în comunităţile mai mari - ca de exemplu în cadrul populaţiei unui stat - există probleme de convieţuire. Şi la acest nivel trebuie luate decizii. Aici nu mai este vorba de un simplu program de televiziune, ci de programul statului, adică de ceea ce se petrece într-un stat.
Şi într-un stat există tot două posibilităţi, la fel ca în familie. Şi aici, prima variantă este ca o persoană să hotărască ce se va face - ea este cea care ţine în mâini "telecomanda". Vom numi această persoană "conducător", ea fiind cea care conduce statul, care îi alege programul. Acest conducător are foarte multă putere şi îi conduce pe toţi ceilalţi oameni, el conduce întreaga populaţie. Populaţia nu prea are nimic de spus, ea nu se bucură de prea multe drepturi. Populaţia nu poate "să pună mâna pe telecomandă", lăsându-l pe conducător să ia singur deciziile cu privire la program.
Situaţia este cam nedreaptă, nu-i aşa? Există însă şi o a doua variantă. În acest caz, toţi oamenii beneficiază de anumite drepturi, care îi conferă o părticică de putere. Oamenii laolaltă hotărăsc cine va fi conducătorul lor, ei sunt cei care îi conferă puterea - limitată temporal, astfel încât acest conducător să "apese pe buton" şi să dea drumul la programul de guvernare. Conducătorul unui stat nu poate face acest lucru decât dacă populaţia este de acord cu acest program. El nu poate propune un program care privează populaţia de drepturile sale sau care i le limitează.
Situaţia este cam nedreaptă, nu-i aşa? Există însă şi o a doua variantă. În acest caz, toţi oamenii beneficiază de anumite drepturi, care îi conferă o părticică de putere. Oamenii laolaltă hotărăsc cine va fi conducătorul lor, ei sunt cei care îi conferă puterea - limitată temporal, astfel încât acest conducător să "apese pe buton" şi să dea drumul la programul de guvernare. Conducătorul unui stat nu poate face acest lucru decât dacă populaţia este de acord cu acest program. El nu poate propune un program care privează populaţia de drepturile sale sau care i le limitează.
Sa ne imaginăm că toţi cetăţenii "funcţionează" pe baza unei baterii. Ei aleg un conducător căruia îi înmânează o telecomandă uriaşă. Această telecomandă are, la rândul ei, nevoie de multe baterii ca să funcţioneze. De aceea, cetăţenii îi împrumută conducătorului bateriile lor. Conducătorul unei ţări dispune aşadar atâta vreme de putere cât cei conduşi de el sunt pregătiţi să îi ofere propriile baterii.Atunci când bateriile s-au consumat, iar conducătorul nu mai primeşte baterii noi din partea populaţiei, acesta nu se mai poate afla la conducerea unui stat. Populaţia trebuie însă să cumpănească serios dacă merită să nu-i mai ofere conducătorului baterii noi.
Sa ne imaginăm că toţi cetăţenii "funcţionează" pe baza unei baterii. Ei aleg un conducător căruia îi înmânează o telecomandă uriaşă. Această telecomandă are, la rândul ei, nevoie de multe baterii ca să funcţioneze. De aceea, cetăţenii îi împrumută conducătorului bateriile lor. Conducătorul unei ţări dispune aşadar atâta vreme de putere cât cei conduşi de el sunt pregătiţi să îi ofere propriile baterii.Atunci când bateriile s-au consumat, iar conducătorul nu mai primeşte baterii noi din partea populaţiei, acesta nu se mai poate afla la conducerea unui stat. Populaţia trebuie însă să cumpănească serios dacă merită să nu-i mai ofere conducătorului baterii noi.
Acestea sunt două variante care descriu relaţiile dintre conducători şi populaţie. Putem găsi multe exemple pentru ambele forme descrise mai sus. În prima variantă, dictatura, populaţia nu are aproape nici un fel de drepturi. Dictatura a fost prezentă mai peste tot în Europa până la sfârşitul secolului XVIII. De abia atunci oamenii au început să-şi dea seama de nedreptăţile pe care le presupunea acest sistem.
Acestea sunt două variante care descriu relaţiile dintre conducători şi populaţie. Putem găsi multe exemple pentru ambele forme descrise mai sus. În prima variantă, dictatura, populaţia nu are aproape nici un fel de drepturi. Dictatura a fost prezentă mai peste tot în Europa până la sfârşitul secolului XVIII. De abia atunci oamenii au început să-şi dea seama de nedreptăţile pe care le presupunea acest sistem.
După acest moment a început să se dezvolte în Europa cea de-a doua variantă, democraţia — varianta cu baterii. Această variantă este însă mai veche de 2000 de ani.
Pe parcursul secolului XX, democraţia a fost practicată, în diverse forme, în tot mai multe ţări din întreaga lume.
Democraţie înseamnă să poţi alege. Dictatura înseamnă să fii pus în faţa alegerii. [Jeannine Luczak]
Democraţie înseamnă să poţi alege. Dictatura înseamnă să fii pus în faţa alegerii. [Jeannine Luczak]
Democraţie înseamnă: a respecta regulile de joc chiar şi atunci când nu este atent nici un arbitru. [Manfred Hausmann]
Democraţia nu poate fi impusă unei societăţi, ea nu este nici un cadou pe care îl poate primi cineva pentru a se bucura de el la nesfârşit. Oamenii trebuie să lupte zi de zi ca să apere democraţia . [Heinz Galinski]
Democraţia este un sistem politic prost, cel mai bun, însă, dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum. [Winston Churchill]
Unde a aparut democratia?
Unde a aparut democratia?
Cuvântul DEMOCRATIE a fost pentru prima data folosit in urma cu aproximativ 2500 ani si provine din limba greaca in care “demos” înseamnă popor, iar “kratos” înseamnă putere. Prin democraţie se înţelege puterea poporului, conducerea poporului de către popor.
Democraţiaa apărut in Atena in secolul al VI – lea înainte de Hristos si a cunoscut o dezvoltare deosebita in secolul următor, in timpul lui Pericle.
Care sunt trăsăturile unui stat democratic?
Care sunt trăsăturile unui stat democratic?
Următoarele şase elemente pot fi înţelese ca fiind de bază pentru toate statele democratice, toate aceste şase elemente fundamentale aflându-se într-o strânsă relaţie de interdependenţă. Nici unul dintre aceste şase elemente nu poate exista fără celelalte. Pentru ca democraţia să fie funcţională este nevoie, în plus, şi de o societate democratică.
1.Alegeri Într-o democraţie, toată puterea vine de la popor. Poporul este cel care alege conducerea ţării. Alegerile sunt cea mai importantă marcă a democraţiei.
1.Alegeri Într-o democraţie, toată puterea vine de la popor. Poporul este cel care alege conducerea ţării. Alegerile sunt cea mai importantă marcă a democraţiei.
2.Parlament Reprezentanţii aleşi ai poporului se întrunesc în Parlament, unde emit legi, aprobă bugetele etc
3.Guvernul Nici un stat nu poate supravieţui fără un guvern şi o administraţie care să pună în practică legea.
4.Opoziţia Este adversara guvernului, ea îl controlează pe acesta din urmă şi încearcă să devină o alternativă viabilă pentru alegători.
5.Separaţia puterilor drept Sistemul checks and balances se îngrijeşte ca puterea din statul democratic să nu se concentreze într-un singur loc, pentru că prea multă putere poate duce la abuzuri.
6.Statul de drept Toată puterea statului dintr-o democraţie este legată de lege şi justiţie. Chiar şi suveranitatea populară este limitată de drepturile fundamentale.
Principiile Fundamentale ale Democratiei
Principiile Fundamentale ale Democratiei
- Suveranitatea poporului. - Guvernul alcatuit cu acordul celor guvernati. - Domnia majoritatii. - Drepturile minoritatilor. - Garantarea drepturilor fundamentale ale omului (un raport just intre drepturi si libertati, intre obligatii si indatoriri, intre libertate si responsabilitate). - Existenta unui cadru legislativ (in care sa fie prevazute drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa se prevada egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor de a gandi si de a se organiza in mod liber, de a-si manifesta liber pozitiile fata de conducatori). - Alegeri libere si echitabile (existenta unui mecanism politic care sa asigure conditiile pentru exercitarea libera de catre toti cetatenii a dreptului de a alege si de a fi alesi: vot universal direct si secret). - Respectarea procedurilor legale. - Limitarea constitutionala a puterii guvernantilor. - Pluralism social, economic si politic ca conditie sine-qua-non a democratiei. - Separatia puterilor in stat (puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca) fiind o necesitate si o garantie impotriva instaurarii totalitarismului. - Respectarea valorilor de toleranta, pragmatism, cooperare si compromis. - Dreptul de organizare profesionala si politica libere. - Existenta mijloacelor de informare in masa care sa se manifeste liber (unii politologi considera presa scrisa ca fiind "a patra putere in stat"). - Organizarea si conducerea democratica a societatii sa cuprinda toate sferele vietii
In faza revolutiilor burgheze, cand s-a facut trecerea la suveranitatea nationala, s-au conturat, pe fundalul recunoasterii omului ca fiinta concreta, nu abstracta, anumite drepturi si libertati. Ele se vor proclama sub denumirea de "declaratii ale drepturilor omului si ale cetateanului". Pentru a fi indeplinite, poporul trebuie sa-si exercite puterea pe principiul libertatii. Toate democratiile occidentale au recunoscut drepturile omului, printre care amintim: - dreptul la libertate - dreptul la libertatea de exprimare - dreptul la libertatea de gandire - dreptul la libertatea presei - dreptul la viata - dreptul la proprietate - dreptul la securitate - dreptul la intrunire si la asociere - dreptul la aparare egala din partea legii - dreptul la o judecata prompta si dreapta - dreptul la libertatea credintei si a constiintei Acestea sunt drepturi ce nu pot fi abrogate de nici o putere, sunt asa numitele drepturi inalienabile. Ele decurg din suveranitatea poporului. Rolul drepturilor este de a proteja individul asupra abuzurilor venite din partea autoritatilor. "Fiecare epoca si generatie trebuie sa fie la fel de libera sa actioneze pentru sine, in toate cazurile, ca epocile si generatiile care au precedat-o…
In faza revolutiilor burgheze, cand s-a facut trecerea la suveranitatea nationala, s-au conturat, pe fundalul recunoasterii omului ca fiinta concreta, nu abstracta, anumite drepturi si libertati. Ele se vor proclama sub denumirea de "declaratii ale drepturilor omului si ale cetateanului". Pentru a fi indeplinite, poporul trebuie sa-si exercite puterea pe principiul libertatii. Toate democratiile occidentale au recunoscut drepturile omului, printre care amintim: - dreptul la libertate - dreptul la libertatea de exprimare - dreptul la libertatea de gandire - dreptul la libertatea presei - dreptul la viata - dreptul la proprietate - dreptul la securitate - dreptul la intrunire si la asociere - dreptul la aparare egala din partea legii - dreptul la o judecata prompta si dreapta - dreptul la libertatea credintei si a constiintei Acestea sunt drepturi ce nu pot fi abrogate de nici o putere, sunt asa numitele drepturi inalienabile. Ele decurg din suveranitatea poporului. Rolul drepturilor este de a proteja individul asupra abuzurilor venite din partea autoritatilor. "Fiecare epoca si generatie trebuie sa fie la fel de libera sa actioneze pentru sine, in toate cazurile, ca epocile si generatiile care au precedat-o…
Omul nu are nici un fel de proprietate asupra omului si nici o generatie nu are vreo proprietate asupra generatiilor care urmeaza." T. Paine, "Drepturile omului"
In viata de zi cu zi, acestea nu sunt usor de realizat, pentru ca, pe de alta parte, pe terenul libertatii de exprimare se pot confrunta valori de baza ale democratiei:credintele religioase, ideile politice ale unor cetateni pot intra in conflict cu ale altora.
In viata de zi cu zi, acestea nu sunt usor de realizat, pentru ca, pe de alta parte, pe terenul libertatii de exprimare se pot confrunta valori de baza ale democratiei:credintele religioase, ideile politice ale unor cetateni pot intra in conflict cu ale altora.
Pe de alta parte, anumiti cetateni ai societatii democratice considera ca toate ideile ar trebui exprimate, iar cele valoroase, dezbatute si puse in practica. Exista insa si persoane care consideraca sunt unii care incita la violenta si ura, iar prin urmare, acestea nu ar trebui exprimate. Esenta democratiei o constituie participarea cetatenilor la viata publica. Aceasta inseamna preocuparea cetatenilor pentru problemele comunitatii, responsabilitate, interes pentru evenimentele sociale majore dezbatute de mass-media si chiar angajarea politica.
Libertatea si dreptatea sunt valori la care au visat si au sperat generatii de oameni. Pentru ca libertatea sa aiba sens si sa nu se transforme in dominatia celui mai tare asupra celor slabi, este nevoie de legi care sa stavileasca vointa arbitrala. Libertatea are nevoie de un stat de drept puternic care sa o protejeze, in care sa domneasca legea, si oamenii sa nu se afle la bunul plac al conducatorilor. Ea nu inseamna absenta autoritatii, ci se bazeaza pe aceasta. Intr-un stat democratic, oamenilort le sunt recunoscute si respectate drepturile, iar autoritatile intervin atunci cand se comit nedreptati
Libertatea si dreptatea sunt valori la care au visat si au sperat generatii de oameni. Pentru ca libertatea sa aiba sens si sa nu se transforme in dominatia celui mai tare asupra celor slabi, este nevoie de legi care sa stavileasca vointa arbitrala. Libertatea are nevoie de un stat de drept puternic care sa o protejeze, in care sa domneasca legea, si oamenii sa nu se afle la bunul plac al conducatorilor. Ea nu inseamna absenta autoritatii, ci se bazeaza pe aceasta. Intr-un stat democratic, oamenilort le sunt recunoscute si respectate drepturile, iar autoritatile intervin atunci cand se comit nedreptati
Democratia presupune si egalitatea in drepturi a cetatenilor, a oportunitatilor pe care societatea le ofera, egalitatea in fata legii. O societate dreapta asigura membrilor ei sanse egale de reusita in viata, fara privilegii si fara discriminari. Egalitatea nu inseamna uniformitate. Oamenii se deosebesc intre ei prin capacitati, educatie, preferinte sau priceperi. Diversitatea trebuie acceptata si respectata, pentru ca este un factor important al dezvoltarii societatii si culturii.
Democratia presupune si egalitatea in drepturi a cetatenilor, a oportunitatilor pe care societatea le ofera, egalitatea in fata legii. O societate dreapta asigura membrilor ei sanse egale de reusita in viata, fara privilegii si fara discriminari. Egalitatea nu inseamna uniformitate. Oamenii se deosebesc intre ei prin capacitati, educatie, preferinte sau priceperi. Diversitatea trebuie acceptata si respectata, pentru ca este un factor important al dezvoltarii societatii si culturii.
Pentru ca democratia sa poata functiona, membrii societatii trebuie sa detina o cultura politica specifica.In absenta acesteia, democratia nu poate supravietui, institutiile democratice nefiind suficiente.
Simboluri ale democratiei romanesti
Cum a aparut democratia in Romania?
Cum a aparut democratia in Romania?
Democratia a aparut in Romania datorita oameniilor care au luat parte la Revolutia de la 1989. Aceasta a constat in proteste de strada, şi demonstraţii în luna decembrie a anului 1989, care au dus la sfârşitul regimului comunist din România şi la căderea lui Nicolae Ceauşescu
Demonstraţiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul controversat şi execuţia lui Ceauşescu şi a soţiei sale Elena. Înainte de revoluţia română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod paşnic la democraţie; România a fost singura ţară din blocul estic care a trecut printr-o revoluţie violentă şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.
Dupa caderea regimului comunist oamenii au putut opta pentru o viata privata, libera la exprimare si au putut sa isi aleaga o religie.
Dupa caderea regimului comunist oamenii au putut opta pentru o viata privata, libera la exprimare si au putut sa isi aleaga o religie.
Dupa trecerea la democratie tinerii au deveni din ce in ce mai rebeli si au simtit nevoia de miscare, de DISTRACTIE NELIMITATA
Populatia
Populatia
In timpul comunismului oamenii stateau la cozi ore intregi pentru a-si putea cumpara mancare, care era data cu portia, iar varietatea lor era una mica.
In prezent oamenii beneficiaza de o larga oferta de produse, avand ocazia sa ALEAGA
Presa
Presa
Putem spune cateodata ca presa a “luat o razna”.In perioada comunista presa era un lucru foarte controlat si avea ca principal subiect pe Nicolae Ceausescu.
Libertatea presei
IN CONCLUZIE!!! Prin disparitia comunismului in Romania toata lumea este EGALA, unde fiecare cetatean isi poate spune punctul de vedere.
IN CONCLUZIE!!! Prin disparitia comunismului in Romania toata lumea este EGALA, unde fiecare cetatean isi poate spune punctul de vedere.
Democratie nu este doar rezultatul unei respectari formale a regulilor, ci rodul acceptarii convinse a valorilor ce inspira procedurile democratice: demnitatea fiecarei persoane umane, respectarea drepturilor omului, "binele comun " ca scop si criteriu de reglementare a vietii politice. Daca nu exista consens general asupra acestor valori, semnificatia democratiei se pierde, iar stabilitatea sa este compromisa.
Democratie nu este doar rezultatul unei respectari formale a regulilor, ci rodul acceptarii convinse a valorilor ce inspira procedurile democratice: demnitatea fiecarei persoane umane, respectarea drepturilor omului, "binele comun " ca scop si criteriu de reglementare a vietii politice. Daca nu exista consens general asupra acestor valori, semnificatia democratiei se pierde, iar stabilitatea sa este compromisa.
Government of the people, by the people, for the people Abraham Lincoln
Democratia este o planta plapanda, n-o striviti, ajutati-o sa infloreasca
