Centrul Național Anticorupție și Fundația Germană Hans Seidel
Yüklə 1,65 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 6. PROGRESE ÎN VEDEREA ATINGERII OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE SNA 2011-2015. INDICATORI
- Obiectiv specific Indicator de progres Obiectiv specific 1 .
- Obiectivului specific 1
- Obiectivului specific 2
- Obiectivul specific 2
- Numărul cauzelor examinate 93 127 158
- Pedepse cu închisoare cu executare reală 2010-VI.2012 2014
- Pedepse cu închisoare cu suspendarea executării 2010-VI.2012 2014
- În condițiile indicatorilor de progres reliefați mai sus cu referire la atingerea Obiectivului specific 2 , am putea constata că acesta a fost atins potrivit indicatorilor de progres.
- Oameni de afaceri 4,6 13,6 12,5
- 7. PROGRESE ÎN VEDEREA ATINGERII OBIECTIVELOR GENERALE ȘI A SCOPULUI SNA 2011-2015. INDICATORI
- Obiectiv general Indicatori de performanță Obiectiv general 1 .
- Obiectivul general 1
- Indicatorul de performanță Valoarea inițială (2010) 2011
- Valoarea scontată de SNA în 2015 Performanța reală 70
În rezumatul acestui capitol pot fi reținute următoarele. Majoritatea indicatorilor stabiliți pentru calcularea progresului rezultatelor scontate sunt cantitativi. Fără a pune la îndoială necesitatea prezenței unor asemenea indicatori, totuși ar fi fost rațional ca aceștia să fie complementați și cu indicatori calitativi, deoarece atingerea rezultatului scontat nu poate fi probată doar prin numărul de rapoarte, monitorizări sau mediatizări. O problemă pentru calcularea obținerii rezultatelor scontate ar fi și faptul că SNA nu a arătat punctul de pornire (baseline), pentru calcularea unor date statistice, atunci cînd a operat cu indicatori calitativi (număr persoane trase la răspundere în rezultatul rapoartelor Curții de Conturi etc.) respectiv, este destul de dificil pentru a verifica evoluția statisticilor prevăzute pentru indicatorii de progres. O altă problemă este faptul că acești indicatori nu au fost utilizați de instituțiile implementatoare în procesul de raportare, iar PA de acțiune atunci cînd au fost elaborate nu au ținut cont și de rezultatele scontate ale SNA și indicatorii care trebuiau urmăriți. 6. PROGRESE ÎN VEDEREA ATINGERII OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE SNA 2011-2015. INDICATORI SNA a definit 4 obiective specifice, realizarea cărora urma a fi măsurată prin 7 indicatori de progres, conform tabelului de mai jos.
Realizarea Obiectivului specific 1 Adaptarea permanentă a eforturilor anticorupție la noile tendințe și realități ale manifestărilor de corupție urma a fi confirmată prin dinamica datelor statistice oficiale de combatere a corupției. Indicatorul stabilit pentru obiectivul în cauză are un caracter ultra-general și nu este clar dacă acesta se referă la numărul dosarelor penale pornite în perioada de referință, fie se referă la numărul condamnărilor dispuse de instanțele de judecată în dosarele de corupție, care, de altfel, se aplică pentru măsurarea Obiectivului specific 2 și, parțial, Obiectivului specific 4. Potrivit ultimului raport de activitate al CNA59, la finele anului 2015 se atesta următoarea situație privind combaterea corupției.
Analizate din perspectiva numărului de infracțiuni relevate despre corupție, se pare că dinamica acestor infracțiuni este în creștere. În paralel, este în creștere și dinamica condamnării infracțiunilor de corupție, pe parcursul ultimilor doi ani fiind atestată și sporirea numărului pedepselor reale cu închisoarea (a se vedea datele privind evoluțiile respective în tabelele de mai jos), dar și numărul persoanelor dispuse să denunțe un act de corupție. În același timp, numărul persoanelor dispuse să apeleze la mită, potrivit ultimelor sondaje arată că ponderea acestora este în descreștere. Cît privește Obiectivul specific 2, atingerea lui trebuia urmărită prin prisma următorilor indicatori: A. datelor statistice privind numărul condamnărilor pe cauze de corupție, corelat la numărul de cauze examinate în instanță Potrivit datelor statistice, disponibile pe pagina web a Ministerului Justiției60 în perioada de referință se atestă următorul tablou statistic privind evoluția numărului dosarelor de corupție înregistrate și examinate de instanțele de judecată și numărul peroanelor condamnate:
Astfel, din tabelul de mai sus poate fi observat că în perioada de referință au crescut toate valorile statistice: numărul dosarelor remise în instanța de judecată, numărul dosarelor examinate de instanțele de judecată și numărul persoanelor condamnate pentru comiterea infracțiunilor de corupție. Datele statistice din raportul de activitate al CNA pentru anul 2015 oferă o analiză pe substanța soluțiilor pronunțate de instanțele de judecată și arată că în 80% din cazuri în 2014 şi în 85% în 2015, instanțele de fond au adoptat sentințe prin care este stabilită vinovăția inculpaților. În 20% din cazuri în 2014 și în 15% în 2015 în privința inculpaților au fost adoptate sentințe de achitare şi de încetare a procesului penal (cu reabilitarea persoanei). Abordate prin prisma pedepselor cu închisoare, repartizarea pe ani a sentințelor arată astfel:
B. numărului de rapoarte și de analize efectuate de CCCEC, de procuratură și de Curtea Supremă de Justiție referitor la pedepsele aplicate Analiza rapoartelor instituțiilor menționate arată asupra existenței rapoartelor și analizelor periodice consacrate acestui subiect. În prezent este disponibil un studiu complex dezvoltat de CNA în cooperare cu CSJ, care a analizat dosarele de corupție arhivate în instanțele de judecată în perioada 01.01.2010-30.06.2012. Recomandările acestui studiu, potrivit evoluției datelor statistice invocate în această evaluare au generat modificarea practicii judiciare (a se vedea secțiunea 3.4 din Evaluare), situație confirmată și prin datele statistice. De asemenea, rapoartele anuale de activitate ale procuraturii conțin un compartiment special consacrat activității de combatere a corupției, precum și analiza evoluției legislației din domeniu. C. rapoartele Comisiei Naționale de Integritate (CNI) CNI și-a lansat activitatea de facto în anul 2013. La momentul redactării prezentei evaluări sunt disponibile public două rapoarte de activitate ale CNI: pentru anul 2013 și anul 2014 (raportul pentru 2015 nefiind încă disponibil și făcut public pe pagina web a CNI).61 Potrivit datelor statistice privind activitatea CNI se menționează că în 2013 și 2014 CNI a inițiat 474 controale, majoritatea cărora s-a referit la cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății. În condițiile indicatorilor de progres reliefați mai sus cu referire la atingerea Obiectivului specific 2, am putea constata că acesta a fost atins potrivit indicatorilor de progres. Sporirea probității și credibilității autorităților administrației publice centrale și locale, a organelor de drept și a justiției antrenate în contracararea corupției, în special: CCCEC, procuratura, instanțele de judecată; precum și existența unui climat favorabil pentru desfășurarea onestă a afacerilor a reprezentat Obiectivul specific 3 al SNA. Indicatorii care urmau să demonstreze împlinirea acestui obiectiv sunt datele BOP cu privire la dinamica încrederii populației în autoritățile publice, în special: CCCEC, procuratura, instanțele de judecată, precum și statistica înființării și a lichidării societăților comerciale. Încrederea în justiție este o valoare urmărită constant de BOP încă din data primei lansări a acestuia. Procuratura nu este și nu a fost niciodată abordată separat de sondajul respectiv. În principiu, procuratura este privită ca o parte a sectorului de justiție, prin urmare am putea admite că valorile de încredere oferite justiției pot fi replicate și organelor procuraturii. Așa cum poate fi observat în graficul de mai jos, încrederea în justiție are o valoare extrem de fluctuantă pentru perioada de referință: 2011-201562. Compararea nivelului de încredere acordat în 2011 cu cel din 2015, arată că acesta a cunoscut o scădere dublă (de la 24% la 12%). O atare stare de fapt trebuie să trezească îngrijorării majore, deoarece involuția s-a produs într-o perioadă cînd două documente strategice importante erau în plin proces de implementare: Strategia de reformă a sectorului justiției și, respectiv SNA. 
Privitor la încrederea în CNA, BOP, ca și în cazul procuraturii, nu a urmărit în mod separat evoluția gradului de încredere în această instituție. Prima măsurare a încrederii în CNA a apărut pe agenda BOP doar în anul 2015. Astfel, în martie și noiembrie 2015, CNA s-a bucurat de încrederea a 18% și, respectiv, 19% din respondenții la sondaj. Comparativ cu gradul de încredere în justiție putem observa că CNA este creditat cu o doză mai mare de încredere, iar nivelul acesteia pare să aibă un trend ascendent moderat. O altă parte a Obiectivului specific 3 urmărea asigurarea unui climat favorabil pentru desfășurarea onestă a afacerilor, iar atingerea acestuia ar urma să fie probată prin statistica înființării și a lichidării societăților comerciale. Potrivit datelor statistice plasate pe pagina web a Camerei Înregistrării de Stat, autoritate care prin intermediul oficiilor sale teritoriale efectuează înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, constituiți pe teritoriul Republicii Moldova, poate fi urmărită statistica înregistrării și radierii întreprinderilor din Republica Moldova. 
În temeiul datelor prezentate mai sus, am putea deduce că indicatorul de progres pentru calcularea siguranței climatului de afaceri este în proces de depreciere. Din schema prezentată în tabel poate fi observat că numărul întreprinderilor înregistrate este în scădere, pe cînd numărul întreprinderilor radiate de Camera Înregistrării de Stat este în creștere. Nu sînt clare motivele unei atare situații și, probabil, indicatorul de rigoare nu este cel mai indicat pentru a măsura siguranța climatului de afaceri. În eventualitatea păstrării acestui obiectiv pentru următorul document de politici anticorupție, ar fi binevenită utilizarea ca indicator de măsurare a climatului favorabil pentru desfășurarea onestă a afacerilor - clasamentul internațional al Băncii Mondiale "Doing Business” care analizează regulamentele ce se aplică la activitatea economică în cadrul unei economii pe parcursul ciclului de viață a întreprinderilor, inclusiv la lansare și funcționare.63 Concomitent, ar putea fi luate în considerare și datele Barometrului de afaceri, lansat de Camera de comerț si Industrie a Franței în Moldova în anul 2015.64 Potrivit datelor ultimului clasament ”Doing Business” pentru anul 201665, Republica Moldova a înregistrat o creștere în top cu 9 poziții la componenta lansarea afacerii. Reieșind din cele enunțate este dificil de a aprecia, dacă a fost atins sau nu obiectivul propus de SNA. Raportarea strictă la indicatorul prevăzut în textul Strategiei arată, totuși, că această parte a obiectivului specific 3 nu a fost atinsă. Analiza indicatorilor de progres ai Obiectivului specific nr. 3 arată că acesta nu a fost atins, dimpotrivă sînt atestate deprecieri majore a indicatorilor, atît cît privește încrederea în instanțele judecătorești și procuratură (CNA înregistrează o creștere cu 1% de încredere pe parcursul anului 2015), cît și în partea ce ține de crearea climatului favorabil pentru dezvoltarea afacerilor. Eventual, o problemă este și stabilirea incertă a indicatorilor de măsurare, dar și lipsa în BOP pe parcursul implementării SNA a unor elemente de măsurare special consacrate instituțiilor din justiție și organele de urmărire penală. Obiectivul specific 4 presupunea că SNA va contribui la o mai bună informare a populației despre fenomenul corupției, despre caracterul ilicit al manifestărilor lui, dezaprobarea publică și denunțarea la organele de resort a cazurilor de corupție, iar atingerea lui trebuie confirmată prin statistica infracțiunilor relevate. Așa cum am menționat și cu referire la indicatorul pentru Obiectivul specific 1 nu este clar care date statistice trebuie invocate pentru confirmarea atingerii rezultatului respectiv: numărul dosarelor de corupție pornite sau numărul condamnărilor definitive pentru dosarele de corupție. Din lipsă de claritate, dar și ținînd cont de faptul că la Obiectivul 1 am operat cu statisticile legate de condamnări, mai jos prezentăm dinamica numărului dosarelor penale pornite de CNA pe fapte de corupție sau acte conexe corupției66
Pentru a verifica suplimentar atingerea acestui obiectiv este necesar de a apela și la datele ultimei Cercetări sociologice ”Corupția în Republica Moldova: percepțiile și experiențele proprii ale oamenilor de afaceri și gospodăriilor casnice”67 sondaj efectuat de TI-Moldova. Potrivit datelor acestui sondaj, atunci cînd s-au confruntat cu un caz de corupție, respondenții le-au denunțat după cum urmează:
Astfel, potrivit sondajului, pe cînd rata oamenilor de afaceri care au denunțat un caz de corupție a rămas relativ stabil în anii 2014-2015, numărul cetățenilor s-a dublat în anul 2015 în raport cu anul trecut. În ambele cazuri mai mult de jumătate din cei care au denunțat un caz de corupție au considerat problema soluționată în tot sau în parte. În condițiile datelor statistice desprinse din tabelul de mai jos, am putea concluziona că activitatea de relevare, identificare a infracțiunilor de corupție cunoaște un trend ascendent. Prin urmare, am putea afirma că Obiectivul 4 a fost atins. 7. PROGRESE ÎN VEDEREA ATINGERII OBIECTIVELOR GENERALE ȘI A SCOPULUI SNA 2011-2015. INDICATORI SNA a urmărit atingerea a două obiective generale și anume: 1) transformarea corupției din activitate avantajoasă și puțin riscantă în activitate dezavantajoasă și foarte riscantă; 2) contribuirea la crearea climatului “zero toleranță” față de corupție.
Pentru a califica Obiectivul general 1 drept atins, SNA a prevăzut că pînă în 2015 indicatorul “Controlul asupra corupției” (IMG)68 trebuie să aibă un scor de 0,24, adică în scădere cu 0,5 unități (10%) față de scorul indicatorului din 2009. La etapa scrierii acestei evaluări încă nu sunt disponibile informațiile privind valoarea IMG în anul 2015, prin urmare vom opera cu ultimele valori ale IMG valabile pentru anul 2014.69 Astfel, indicatorul „Controlul asupra corupției” pe parcursul implementării SNA a evoluat conform tabelului de mai jos.
Yüklə 1,65 Mb. Dostları ilə paylaş:
|