Cod-f-pc-4 revista presei 1 februarie 2013 cuprins

Teme ABA

2 Februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită în 2 şcoli buzoiene

Partea inferioară a machetei

Cu prilejul sarbatoririi Zilei Mondiale a Zonelor Umede, Agentia pentru Protectia Mediului Buzau,  in colaborare cu Administratia Bazinala de Apa Buzau – Ialomita si Lafarge Romania, va organiza actiuni de informare  in doua scoli buzoiene:  Scoala cu clasele I-VIII „Cpt. Aviator M. T. Badulescu” si Scoala cu clasele I-IV din localitatea Vadu Pasii. Cu aceasta ocazie se va lansa proiectul de educatie ecologica "Zonele Umede si Oamenii, Impreuna peste Timp"- editia a II- a. Proiectul  se va desfasura in perioada februarie - iunie 2013 si va avea un grup tinta format din 80 de elevi si 4 cadre didactice din cele doua scoli. Pe parcursul derularii acestui proiect, elevii vor participa la concursuri de desene, vor realiza scenete, vor participa la sesiuni de informare  in clasele lor sau  la lectii in aer liber despre biodiversitate. Proiectul "Zonele Umede si Oamenii, Impreuna peste Timp", dezvoltat prin  concentrarea eforturilor celor trei institutii partenere, face parte dintr-un program de educatie pentru mediu, initiat de Lafarge Romania, destinat elevilor din ciclul primar, care are ca scop dezvoltarea unui comportament eco-civic in randul elevilor inscrisi in proiect. In fiecare an, la data 2 februarie,  163 de tari ale globului sarbatoresc Ziua Mondiala a Zonelor Umede. Ziua de 2 februarie marcheaza data la care a fost semnata, in  1971,  Conventia de la Ramsar (Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice). Romania a semnat Conventia de la Ramsar in 1991, iar aceasta conventie a fost ratificata prin Legea nr.5 din 21.09.1991.

/Newsbuzău, http://www.newsbuzau.ro/index.php/social/5845-2-februarie--ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-in-2-scoli-buzoiene.html

Elevii buzoieni sărbătoresc “Ziua Zonelor Umede”

80 de elevi şi patru dascăli din Şcoala cu clasele I-VIII „Cpt. Aviator M. T. Bădulescu” şi Şcoala cu clasele I-IV din localitatea Vadu Paşii vor participa la proiectul de educaţie ecologică “Zonele Umede şi Oamenii, Împreună peste Timp”- ediţia a II- a, cu prilejul sărbătoririi Zilei Mondiale a Zonelor Umede. Proiectul este derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău, în colaborare cu Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa şi Lafarge România. Pe parcursul derulării acestui proiect (în perioada februarie-iunie), elevii vor participa la concursuri de desene, vor realiza scenete, vor participa la sesiuni de informare în clasele lor sau la lecţii în aer liber despre biodiversitate. Proiectul „Zonele Umede şi Oamenii, Împreună peste Timp”, dezvoltat prin concentrarea eforturilor celor trei instituţii partenere, face parte dintr-un program de educaţie pentru mediu, iniţiat de Lafarge România, destinat elevilor din ciclul primar, care are ca scop dezvoltarea unui comportament eco-civic în rândul elevilor înscrişi în proiect. /Strada de Buzău, http://www.stradadebuzau.ro/?p=33113

Teme similare

Ziua Mondială a Zonelor Umede 2 februarie 2013

Ziua de 2 februarie reprezintă Ziua Mondială a Zonelor Umede, desemnată pentru a marca semnarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, în 1971 la Ramsar, Iran. Documentul a fost ratificat în România prin Legea nr. 5 din 1991 şi se înscrie printre marile convenţii referitoare la conservarea patrimoniului natural. În acest an Ziua Mondială a Zonelor Umede se desfăşoară sub deviza „Zonele umede şi managementul apei’’. Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi împreuna cu: O.N.G. UNESCO PRO NATURA, WWF-ROMANIA, A.D.D.D.J. Călăraşi, organizează cu aceasta ocazie, în ziua de 01. 02. 2013, ora 10, un Seminar la Centru de informare ecologică al Ariei de protecţie specială avifaunistică Iezer Călăraşi. Invitaţi la acest seminar vor fi cadre didactice, operatori de turism, manageri de lacuri piscicole, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale, reprezentanţi ai mass-media locală. Seminarul are ca scop principal diseminarea informaţiei privind potenţialul zonelor umede din judeţul Călăraşi în dezvoltarea turismului şi în special a ecoturismului . Dorim să atragem un număr cât mai mare de turişti cu înclinaţii privind protecţia şi conservarea patrimoniului natural al zonelor umede, al respectului pentru natura: Fluviul Dunărea, Braţul Borcea, Lacul Gălăţui, Lacul Mostiştea şi alte zone umede din judeţ. Locul de desfăşurare al seminarului nu este ales întâmplător, APSA Iezer Călăraşi, a fost primită în iunie 2012, în familia Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, obţinând statut RAMSAR. /Arena de Calaraşi,

http://www.arenamedia.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=7677:ziua-mondial-a-zonelor-umede--2-februarie-2013-&catid=71:actualitate&Itemid=53

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABA

Incertitudinile noii piste a Aeroportului

Noua pistă de aterizare-decolare a Aeroportului, de 2.100 de metri, nu va putea deveni funcţională decât după ce vor fi deviate pârurile Becaş şi Murători. Cum ar trebui soluţionată problema "ciocnirii" dintre pista Aeroportului şi centura Vâlcele - Apahida? Pe de-o parte, şeful Administraţiei Bazinale de Apă Someş -Tisa, Dan Canta, este de părere că ar trebui scoasă definitiv bucla de centură, care obstacolează atât noua pistă a Aeroportului cât şi noul culoar prevăzut pentru devierea Someşului. La polul opus, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Eugen Cecan, afirmă că un drum deja construit nu are cum să fie anulat şi că, oricum, o deviere a şoselei ar fi mult prea costisitoare. Ca atare, el propune o prelungire a pistei în sens invers, spre oraş, cu circa 100 de metri. Pe de altă parte, nici în etapa de 2.100 de metri, pista nu va putea fi dată în folosinţă dacă mai întâi nu vor fi deviate pârurile Becaş şi Murători. Ar trebui găsite variante în cel mai scurt timp pentru ca noua pistă de aterizare-decolare să poată fi dată în folosinţă, explică directorul Aeroportului clujean, David Ciceo: "Fizic, cele două proiecte nu se intersectează, însă apropierea de centură crează probleme pistei de aterizare-decolare". Ciceo a apreciat că ideal pentru Aeroport ar fi ca centura să fie deviată cu peste 2 km. "Desigur, aceasta nu este o problemă pentru următorii trei, patru ani, ci pentru următorii şapte - opt, dar pentru că este o problemă complexă, este foarte important ca ea să fie gestionată din timp", a spus Ciceo. În ciuda acestor recomandări, liderii instituţiilor implicate în rezolvarea acestei probleme nu au căzut încă la un acord. Pe de o parte, directorul Administraţiei Bazinale de Ape Someş - Tisa, Dan Canta, explică, asemeni lui Ciceo, că indicat ar fi să fie scoasă bucla de centură care obstacolează pista. "Este foarte păcat că nu s-a ţinut cont de la bun început de proiectul societăţii Iptana, care arăta traseul pe care ar fi trebuit să-l urmărească noua centură Vâlcele - Apahida, astfel încât aceasta să nu ajungă să se intersecteze cu noua pistă a Aeroportului. Din păcate, liderii de atunci ai administraţiei locale şi centrale s-au grăbit să taie o panglică şi au ales cel mai scurt traseu pentru centură, întretăind zona prin care ar trebui să ajungă pista", a arătat Canta. Mai mult, această buclă de centură crează dificultăţi şi pentru noul culoar al Someşului. Este cunoscut faptul că pentru realizarea pistei de 3.500 de metri, Administraţia Bazinală de Ape Someş-Tisa are obligaţia să devieze Someşul Mic, iar din proiect reiese că noul culoar trasat s-ar intersecta cu centura exact în sensul giratoriu care asigură legătura cu cea de-a doua centură, B-dul Muncii - Apahida. "Dacă scoatem această buclă nu vom mai avea nici un fel de probleme", a spus Canta. De celaltă parte, şeful Dircţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, Eugen Cecan, spune că nu vede sensul distrugerii unui drum care s-a realizat cu bani grei şi care este extrem de circulat. "Pentru problema Someşului sunt destule soluţii tehnice. Se poate realize un zid de sprijin sau culoarul poate face un mic ocol, nu văd rostul închiderii acestei porţiuni de centură. În privinţa pistei, de asemenea trebuie analizate toate varinatele. Cred că cel mai potrivit ar fi să recuperăm 100 de metri din sens invers, adică dinspre oraş, iar spre centură se poate merge atât câte este permis, astfel încât să se poată dispune şi de zona de securitate şi de balizaj", a spus Cecan. Preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, a informat că deja Iptana analizează posibilitatea ca pista să fie prelungită spre oraş, cu peste 100 de metri. Directorul Aeroportului, David Ciceo, a explicat că dacă centura va rămâne aşa cum este acum, iar pista ar urma să fie prelungită atât cât se poate înspre oraş, problemele ar scădea. Avioanele ar putea ateriza şi decola fără probleme cu excepţia avioanelor Boeing 747 care ar urma să aibă o serie de restricţii, în funcţie de direcţia de aterizare. Cel mai important aspect însă se leagă de faptul că nici măcar în etapa de 2.100 de metri, pista nu va putea fi dată în folosinţă, atâta timp cât nu se finalizează lucrările de deviere a pârâurilor Becaş şi Murători. "Este adevărat că dacă nu vom începe imediat lucrările de deviere a Someşului, care implică şi aceste pârâuri, Becaş şi Murători, sare totul în aer, pentru că pista de 2.100 nu va putea fi folosită", a spus Canta. Lucările de deviere a Someşului au fost evaluate la 24 de milioane de euro. Deocmadată, Administraţia Bazinală de Ape Someş - Tisa nu dispune de aceşti bani. "Acum căutăm soluţii pentru a ne asigura finanţarea. În acest an avem nevoie de 10 milioane de euro, iar anul viitor de 14 milioane de euro. Fie primim banii de la Guvern, fie îi atragem prin programul POS Mediu", a spus Canta. Numai pentru pârurile Murători şi Becaş, este nevoie, în primă instanţă de 1,5 milioane de euro, a spus Canta, pentru ca lucrările să înceapă în martie./Ziua de Cluj,

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/incertitudinile-noii-piste-a-aeroportului--105662.html

/Clujtoday,

http://www.clujtoday.ro/2013/02/01/incertitudinile-noii-piste-a-aeroportului.html

/Ziarul Făclia,

http://www.ziarulfaclia.ro/nu-centura-apahidei-constituie-problema-majora-pentru-construirea-pistei-de-3500-de-metri-ci-finantarea-lucrarilor-de-deviere-a-somesului/

/Ştiri de Cluj,

http://www.stiridecluj.ro/economic/devierea-somesului-pe-9-km-costa-24-de-milioane-de-euro-investitia-este-vitala-pentru-pista-de-3-500-de-metri-dar-bucurestiul-nu-ne-da-niciun-ban

/Cluj-AM,

http://www.cluj-am.ro/administratie/uite-pista-nu-e-pista.html

/Transilvania Live,

http://www.transilvanialive.ro/article/pista-aeroportului-clujean-%C3%AEn-impas