Cod-f-pc-4 revista presei 10 iulie 2013 cuprins


Planul de amenajare a Bazinului Hidrografic Jiu, avizat



Yüklə 153,31 Kb.
səhifə7/10
tarix12.01.2019
ölçüsü153,31 Kb.
#94937
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

Planul de amenajare a Bazinului Hidrografic Jiu, avizat


Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic Jiu a fost avizat recent de către Comitetul de Bazin Jiu-Dunăre, a anunţat Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Jiu printr-un comunicat. Proiectul face parte din Planul Naţional de Amenajare a bazinelor hidrografice din România şi se bazează pe studiile de fundamentare elaborate în intervalul 2006-2010, sub coordonarea Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). "Printre obiectivele principale ale Planului de Amenajare a Bazinului Hidrografic, amintim inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană, determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă, identificarea amenajărilor structurale existente pentru asigurarea disponibilului la surse şi a principalilor parametri de performanţă, precum şi determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă", a explicat directorul ABA Jiu, Marin Talău.

Lucrări prevăzute

Experţii au stabilit că la nivelul Bazinului Hidrografic Jiu, esenţiale sunt măsurile structurale şi nestructurale pentru apărare împotriva inundaţiilor. În acest context, ABA Jiu are propuse şase lucrări pe tipul de măsură structurală şi una pe tipul de măsură nestructurală. Printre lucrările din prima categorie se numără cele pentru creşterea capacităţii de curgere a albiilor minore pe râul Teslui, pe sectorul Mischii-Teslui din judeţul Dolj. De asemenea, sunt prevăzute îndiguiri şi aducerea la clasa de importanţă pe râul Jiu, pe sectorul barajului Işalniţa în aval de municipiul Craiova. De asemenea, lucrările cuprind apărări şi consolidări de maluri (pe râul Raznic, pe sectorul Greceşti la confluenţă cu râul Jiu din judeţul Dolj), regularizări de albii (pe râul Motru, pe sectorul Glogova-Cătunele-Valea Mănăstirii din judeţul Gorj) şi reabilitarea lucrărilor existente (pe râul Jiu, în zona localităţii Işalniţa-Dolj). /Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Administratie/2013-07-09/Planul+de+amenajare+a+Bazinului+Hidrografic+Jiu%2C+avizat



Autorităţile pot pune în practică Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic Jiu


Planul a fost avizat recent de către Comitetul de Bazin Jiu-Dunăre. Acesta face parte din Planul Național de Amenajare a bazinelor hidrografice din România și are la bază studiile de fundamentare elaborate în intervalul 2006-2010 sub coordonarea Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Planul de amenajare al bazinului hidrografic are ca scop fundamentarea acțiunilor, măsurilor, opțiunilor, soluțiilor și lucrărilor necesare privind:

- realizarea și menținerea echilibrului dintre cerințele de apă ale folosințelor și disponibilul de apă la surse;

- diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieții, sănătății, bunurilor și activităților umane și mediului (inundații, exces de umiditate, secete, eroziunea solului);

- utilizarea potențialului apelor (producerea de energie hidromecanică, hidroelectrică, navigație, turism, agrement, estetică);

- determinarea cerințelor de mediu asupra resurselor de apă.

“Printre obiectivele principale ale Planului de Amenajare a Bazinului Hidrografic, amintim: inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafață și subterană, determinarea situației actuale a utilizării pe folosințe a resurselor de apă, identificarea amenajărilor structurale existente pentru asigurarea disponibilului la surse și a principalilor parametri de performanță, precum și determinarea cerințelor viitoare socio-economice și de mediu privind resursele de apă”- director A.B.A Jiu, Marin Talău.

Planul de amenajare a luat în considerare obiectivele planificării în domeniul gestionării resurselor de apă cuprinse în Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României, în strategiile și planurile sectoriale de dezvoltare, în programele de dezvoltare, în programul Operațional Sectorial de Mediu, în Programul Național de Dezvoltare Rurală, dar și în Strategia Energetică a României. La nivelul Bazinului Hidrografic Jiu subliniem măsurile structurale și nestructurale pentru apărare împotriva inundațiilor. Astfel, în acest context, Administrația Bazinală de Apă Jiu are șase lucrări propuse pe tipul de măsură structurală și una pe tipul de măsură nestructurală.

Dintre lucrările din prima categorie, menționăm:

• Lucrări pentru creșterea capacității de curgere a albiilor minore (pe râul Teslui, pe sectorul Mischii-Teslui din județul Dolj)

• Îndiguiri, aducerea la clasa de importanță (pe râul Jiu, pe sectorul barajului Ișalnița în aval de municipiul Craiova)

• Apărări și consolidări de maluri (pe râul Raznic, pe sectorul Grecești la confluență cu râul Jiu din județul Dolj)

• Regularizări de albii (pe râul Motru, pe sectorul Glogova-Cătunele- Valea Mănăstirii din județul Gorj)

• Punerea în siguranță/reabilitarea lucrărilor existente (pe râul Jiu, în zona localității Ișalnița-Dolj)

• Alte lucrări – efectuarea de zid de sprijin şi praguri – (pe râul Maleia în localitatea Petroșani din judeţul Hunedoara) /Craiova Forum, http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/autoritatile-pot-pune-in-practica-planul-de-amenajare-a-bazinului-hidrografic-jiu.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme ABA

Hoţii de nisip fac prăpăd la Şag


În 2010, ziarul ZIUA de Vest atrăgea atenţia autorităţilor locale despre furtul de nisip de la Şag, care punea, la acea vreme, în pericol o investiţie de miliarde de lei. Atunci reprezentanţii Primăriei Şag au fost prinşi în flagrant de o echipă a ziarului ZIUA de Vest, chiar în timp ce furau nisip din albia râului Timiş. La acea vreme, primarul Venus Oprea a recunoscut că primăria îşi făcea stocuri de nisip pentru iarnă, însă fără să anunţe Direcţia Apelor Banat, care răspunde de acest râu. Tot atunci, primăria a scăpat cu un avertisment, după ce a promis că astfel de lucruri nu se vor mai întâmpla.

Hoţii de nisip acţionează nestingheriţi la Şag

Miercuri, 3 iulie, în jurul prânzului, pe malul Timişului, în zona Şag şi-a făcut apariţia un buldozer de dimensiuni mici. În urma lui venea şi un tractor care avea o remorcă. În doar 5 minute, remorca tractorului a fost umplută cu nisip din albia râului Timiş, iar hoţii s-au făcut nevăzuţi. Tupeul hoţilor de nisip nu mai are limite. Asta pentru că în zona respectivă erau şi câţiva pescari, dar şi persoane care stâteau la plajă.



IPJ Timiş nu a auzit de hoţii de nisip

În ultimii doi ani, poliţiştii din Timiş nu au deschis vreun dosar penal pentru furt de nisip în zona localităţii Şag. Şeful Secţiei rurale 1 a declarat că poliţiştii nu au avut nici anul trecut, dar nici anul acesta cazuri în care persoane fizice sau juridice să fie prinse la furat de nisip.



Venus Oprea: „Nisipul nu se fură la sfârşit de săptămână”

Primarul localităţii Şag, Venus Oprea, a rămas în primă fază şocat aflând că din ograda lui se mai fură încă nisip. Apoi primarul a recunoscut fenomenul, spunând că hoţii acţionează de luni până joi. „Nu ştiu să se mai fure nisip din zona la care faceţi referire. Noi avem şi personal în zona respectivă, dar doar sâmbăta şi duminica. Hoţii de nisip care vin şi de la Urseni acţionează de luni până joi, pentru că nu îi vede nimeni şi pot lucra în voie. Ce să vă spun, de acea zonă răspunde Direcţia Apelor Banat şi nu noi, chiar dacă acest lucru este anormal”, a spus Venus Oprea.



Dosare penale pentru hoţii de nisip

În urmă cu trei ani, atunci când angajaţii Primăriei Şag furau nisip, Titu Bojin, fostul director al Direcţiei Apelor Banat, spunea că se poate lăsa cu dosare penale, care se pot aplica oricărei persoane ce este prinsă la furat de nisip din albiile râurilor. „Se poate ajunge la dosar penal. Nu-i glumă, mai ales că acolo avem o investiţie care costă câteva sute de miliarde, ne chinuim să punem digurile în siguranţă şi ar fi păcat ca alţii să ne strice munca”, declara Titu Bojin, în urmă cu trei ani. Pe lângă dosar penal, cei care sunt prinşi că fură nisip din albiile râurilor se pot alege şi cu amenzi de mii de lei. Chiar dacă acest fenomen a luat amploare în ultima vreme, factorii de decizie se fac că nu au auzit de hoţii de nisip, deci lucrurile sunt în regulă. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/40598-hoii-de-nisip-fac-prpd-la-ag-.html




Yüklə 153,31 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin