Cod-f-pc-4 revista presei 11-23 august 2011

Proiectul minier Roşia Montană divizează oraşul transilvănean

.În contextul în care preţul metalelor preţioase a atins un nivel record, compania canadiană “Roşia Montană Gold Corporation” este nerăbdătoare să înceapă să arunce în aer munţi şi să demoleze părţi ale oraşului vechi românesc Roşia Montană, pentru a construi o mină deschisă ce conţine 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, scrie duminică (21 august 2011) Washington Post, care preia o analiză a Associated Press.

Potrivit AP, Roşia Montană este un tărâm de basm şi există şi o oală cu aur îngropat sub el. Planul, care va folosi cianuri în procesul de extracţie, se confruntă însă cu o opoziţie acerbă din partea ecologiştilor şi a multor localnici, care doresc sa păstreze patrimoniul unic al regiunii. Transilvania, cel mai bine cunoscută drept casa legendei lui Dracula, este un teritoriu cu munţi maiestuoşi, păduri nesfârşite şi pajişti presărate cu căpiţe de fân, cu căruţe trase de cai şi biserici medievale – scene ce par scoase direct din basmele Fraţilor Grimm. Susţinătorii acestui paradis rural se luptă pentru a păstra modul de viaţă arhaic, chiar dacă economia României este în stagnare. Dar ispita aurului şi a asfaltului unei autostrăzi generatoare de bani lichizi îi atrage pe dezvoltatorii avizi către o regiune iubită – printre alţii – şi de prinţul Charles al Marii Britanii, care apreciază Transilvania drept “tezaur naţional”, şi “cel mai bun export” al României. Compania canadiană Roşia Montană Gold Corporation, înfiinţată de un consorţiu de investitori în mod special pentru a exploata aurul, declară că va fi atentă să conserve mediul şi se angajează să le plătească sătenilor compensaţii şi să investească în restaurarea monumentelor istorice, printre care şi galerii datând de pe vremea romanilor. “Cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla ar fi ca una dintre cele mai mari oportunităţi ce le¬ar oferi localnicilor o şansă de viitor să nu meargă înainte”, a declarat Cătălin Hosu, manager regional pentru comunicare al companiei. Compania spune că a investit 400 de milioane dolari în mina în care statul român deţine o participaţie de 20%. Se estimează că operaţiunea va crea peste 2.000 de locuri de muncă în timpul construirii minei, iar aproximativ 150 de persoane vor rămâne angajate odată ce aceasta începe să funcţioneze. Oraşul cu aproximativ 4.000 de locuitori se confruntă cu o rată a şomajului de 80%, deşi unii locuitori, practic fără locuri de muncă, trăiesc din veniturile de la ferme mici, în timp ce mulţi sunt pensionari. Indrei Raţiu, cofondatorul britanico-român al Pro-Patrimonium, fundaţia pentru conservarea patrimoniului românesc, spune că a păstra în echilibru trecutul şi viitorul este cheia pentru prosperitatea Transilvaniei. “Trebuie să păstrezi echilibrul între conservare şi dezvoltare”, a declarat Raţiu într-un interviu din satul Petreşti, casa de origine a familiei sale. Dar el spune că proiectul minei de aur merge prea departe. “Cred că acţionarii Roşiei Montane din întreaga lume nu au nicio idee despre ce se întâmplă aici şi aş dori să-i informez”, a spus el. La fel ca alţii, el crede că cea mai bună cale de urmat este folosirea unor metode de minerit mai puţin invazive, îmbinată cu turismul. Transilvania este ameninţată şi mai la nord, după ce autorităţile române au acordat autorizaţia pentru o autostradă controversată care ar putea distruge una dintre ultimele zone forestiere intacte ale Europei, în afară de Rusia şi Finlanda, potrivit Programului Dunăre-Carpaţi al World Wildlife Fund. La Roşia Montană tensiunile sunt mari între partizanii şi adversarii proiectului minei de aur. Silviu Aida, un mecanic de 40 de ani care lucrează pentru Gold Corp, vede mina drept o binefacere. Proiectul va aduce “multe beneficii, în primul rând locuri de muncă şi este în beneficiul statului român… va scoate zona din sărăcie”. Ileana Bordeianu, de la ONG-ul Pro Dreptatea, finanţat de Gold Corp, spune că fără minerit viitorul Roşiei Montane este sumbru. “Este ceea ce am făcut de 2000 de ani”, a spus ea, infirmând pericolele deversării de cianură şi amintind tradiţiile vechi de exploatare a aurului din zonă. Cu toate acestea, folosirea cianurii generează nervozitate dincolo de frontierele României. AP aminteşte că România a cunoscut una dintre cele mai grave scurgeri de cianură în anul 2000, atunci când s-a estimat că 100 de tone de substanţă letală s-au deversat din România în Tisa şi Dunăre, omorând un număr mare de peşti în Ungaria şi Serbia, în ceea ce s-a considerat a fi unul dintre cele mai grave dezastre ecologice din timpurile recente. Secretarul de stat în Ministerul ungar al mediului, Zoltan Illes, i-a scris ministrului român al mediului, Laszlo Borbely, săptămâna trecută, spunându-i că Ungaria nu doreşte mina la frontiera sa cu România, din cauza cianurii utilizate în procesul de extracţie. Preşedintele român Traian Băsescu a respins poziţia Ungariei miercuri, declarând că România este “un stat suveran”, iar ţara sa are nevoie de acest proiect, în contextul în care preţul la aur este în creştere. “Sprijin acest proiect cum sprijin orice fel de proiect industrial”, a declarat Băsescu miercuri. “Ce ţară stă pe o mină de aur fără a căuta să o exploateze?” Potrivit AP, în mass-media româneşti nu prea au apărut ştiri privind poziţia Ungariei, deoarece sunt dependente de publicitatea de la compania minieră. Unele părţi ale oraşului vor fi distruse, la fel ca unele zone muntoase, dar compania spune că încearcă să coopereze cu comunitatea şi a făcut deja zeci de modificări ale proiectului iniţial. Douglas Mcfarlane, un rezident britanic în Ardeal şi editor al Romanian Environmentalist News, este sceptic însă. “Odată ce compania minieră obţine ceea ce doreşte, nimeni nu va putea să o oprească. Vor face ceea ce vor aici”, a spus el în timpul festivalului FânFest. Părintele Arpad Palfi, un preot maghiar din cadrul Bisericii Unitariene, a cărui biserică datând din secolul al XVIII-lea are nevoie de reparaţii la pereţii umezi şi scorojiţi, este unul dintre puţinii săteni care resping oferta de compensare a companiei canadiene. Este vorba de o sumă substanţială: zeci de mii de euro pentru a repara biserica şi ajutor financiar pentru familia lui. “Nu mă pot cumpăra. Sunt independent”, a declarat el jurnaliştilor după slujba de duminică. “Eu nu am preţ”, a precizat el./Financiarul, http://www.financiarul.ro/2011/08/23/proiectul-minier-rosia-montana-divizeaza-orasul-transilvanean/