Cod-f-pc-4 revista presei 11-23 august 2011

Delta Dunării, mistuită de flăcări

Specii protejate de plante, insecte şi păsări au pierit în incendiul din "Paradisul Verde"

Dezastru de proporţie în Delta Dunării: 300 de hectare din Rezer­vaţia Biosferei Delta Dunării au fost pârjolite de un incendiu puternic izbucnit sâmbătă după-amiază în zona localităţii costănţene Vadu. Focul a distrus stuful şi vegetaţia şi a ucis sute de păsări, mamifere, insecte, broaşte şi şerpi, afectând iremediabil biodiversitatea acestei arii naturale protejate inclusiv de legislaţia europeană. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dobrogea, focul a izbucnit sâmbătă, în jurul orei 15:00, în apropierea satului Vadu. La faţa locului s-au deplasat trei autospeciale care s-au luptat cu flăcările mai bine de 24 de ore. Intervenţia pompie­rilor a fost îngreunată din cauza vântului puternic, care şi-a schimbat de mai multe ori direcţia, cât şi de faptul că terenul în zonă este accidentat şi mlăştinos. Incendiul a fost stins ieri, în jurul orei 15:30, iar patru subofiţeri au rămas la faţa locului pentru a se convinge că nu există riscul reaprinderii focului. "Avem de-a face cu un adevărat dezastru. Biodiversitatea zonei a fost afectată puternic, iar în incendiu au dispărut păsări, mamifere, insecte, şerpi. 300 de hectare înseamnă enorm! Până acum incendiile au fost pe suprafeţe de maximum 50 de hectare şi din cauza terenului mlăştinos, cu lacuri şi canale, nu se poate interveni, iar focul se lichidează prin stingere de la sine. Deşi nu ştim încă valoarea pagubelor, este cert că zona se va reface într-un timp îndelungat", ne-a declarat Virgil Munteanu, fostul guvernator al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Pompierii iau în calcul mai multe cauze care ar fi putut provoca incendiul, printre care o ţigară aprinsă aruncată la întâmplare, grătar făcut de turişti în zonă, efectul de lupă al vreunui ciob de sticlă în condiţiile vegetaţiei uscate din zonă şi chiar focul să fi fost pus intenţionat de localnici. "Este foarte posibil ca incendiul să fi izbucnit din cauza turismului necontrolat din zona Vadu. Localnicii dau foc la stuf iarna, când este uscat. În zonă se face turism, deşi plajele Vadu şi Corbu nu sunt autorizate. Turiştii preferă plaja de la Vadu, pentru că este aproape de Năvodari şi Mamaia. Garda de Mediu şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ar trebui să-i sancţioneze pe cei care campează în aceste zone neautorizate", spune Munteanu. Grigore Baboianu, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a încercat ieri să arunce în derizoriu efectele dezastrului. "Păsările sunt mai puţin afectate, pentru că sunt la începerea perioadei de migraţie, ca atare sunt pregătite de zbor, ele au putut să plece probabil. Insectele sunt cele mai afectate şi eventual reprezentanţi din fauna acvatică şi semiacvatică, batracieni, reptile, şerpi, asta se va vedea în perioada următoare, mai ales că zona este una mlăştinoasă, zonă în care stratul de apă a constituit o protecţie pentru ceea ce a fost sub apă. Au rămas vietăţile care nu au putut evada în timp foarte scurt", a spus Baboianu, citat de Mediafax. În realitate, migraţia păsărilor începe de abia la sfârşitul lunii septembrie, iar atunci când toamna este blândă, păsările poposesc în Deltă până la sfârşitul lunii octombrie, explică Munteanu. Datele concrete privind dimensiunea pagubelor vor fi cunoscute de abia săptămâna aceasta, după ce va fi realizată o cercetare la faţa locului. "Nu se poate face o estimare decât după ce vom face un survol, ne vom deplasa şi pe teren, vom solicita sprijinul unor institute de cercetare, organizaţii neguvernamentale care ne-au mai ajutat în zonă şi să vedem dimensiunile reale, mai ales cele din punct de vedere ecologic. O estimare reală va fi realizată săptămâna viitoare" (n.r. – aceasta), a mai spus Grigore Baboianu. El a afirmat că, deocamdată, nu se poate spune dacă incendiul a fost cauzat de turişti sau de crescătorii de animale, urmând să fie făcută o investigaţie pentru identificarea vino­va­ţilor. "Mai sunt şi turişti ocazionali acolo, în ciuda încercărilor noastre de a restrânge turismul neorganizat, care poate să aibă şi aceste efecte, mai sunt şi crescători de animale care ocazional îşi lasă animalele şi au interes ca în perioada de toamnă când uscăciunea e foarte mare să elimine această vegetaţie uscată ca să fie accesibilă cea verde. Probabil cea mai bună soluţie va fi prevenţia, să instituim un regim de control mult mai sever în ciuda protestelor că nu vrem să lăsăm turiştii în zona Vadu ca să se bucure de plaja sălbatică de acolo. Acolo nu este o zonă pentru aşa ceva, sunt atâtea plaje de-a lungul litoralului care ar trebui folosite", a mai spus guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

/Jurnalul național, http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/delta-dunarii-mistuita-de-flacari-587897.html

Consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs semnează o petiţie împotriva proiectului de la Roşia Montană

Consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs a semnat duminică seara, la Cluj-Napoca, o petiţie prin care asociaţia Transilvania Verde îi cere ministrului Culturii să retragă certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic de la Roşia Montană, transmite Mediafax. După ce a semnat protestul în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, Peter Eckstein-Kovacs a declarat presei că s-a raliat demersului pentru că, în opinia sa, investiţia de la Roşia Montană este una păguboasă pentru România. "Îmi face mare, mare plăcere să semnez apelul celor de la Transilvania Verde, prin care protestează împotriva investiţiei, să îi zicem aşa, de la Roşia Montană. Este o poziţie de a mea arhicunoscută, pe care o repet de câte ori trebuie să o repet, pentru că este o afacere păguboasă pentru România. Eu sper ca nici toamna asta, nici în toamna viitoare şi nici la Zilele Maghiare din 2023 nu vom avea parte de cianuri, nici la Cluj, nici la Roşia Montană." a spus Eckstein-Kovacs. Organizaţia Transilvania Verde adună semnături în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca pentru a-i cere ministrului Kelemen Hunor să retragă certificatul de descărcare arheologică necesar începerii investiţiei de la Roşia-Montană. Reprezentanţii organizaţiei susţin că au adunat deja sute de semnături./TVR1, http://www.tvr.ro/articol.php?id=108834&c=63