Colegiul tehnic vadu crişului



Yüklə 225.77 Kb.
səhifə1/3
tarix09.12.2017
ölçüsü225.77 Kb.
  1   2   3

COLEGIUL TEHNIC VADU CRIŞULUI

JUDEŢUL BIHOR

ROMÂNIA
EDUCAŢIE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN CARPAŢI

Elevii Colegiului Tehnic Vadu Crişului vă invită să călătoriţi prin minunatul colţişor de ţară în care locuiesc oameni curaţi la suflet,buni şi frumoşi.

Călătorie plăcută !



H



arta localităţii Vadu Crişului


ş

i a rezervaţiei naturale Defileul Crişului Repede





PROIECT EDUCAŢIONAL

EDUCAŢIE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN CARPAŢI
Motivare: de a promova formarea atitudinilor necesare pentru a înţelege inter-relaţiile dintre oameni, cultură şi mediul înconjurător, pentru dezvoltarea activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului şi preţuirea obiceiurilor şi tradiţiilor în care s-au născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale şi portul românesc. Implementarea acestor activităţi în şcoli cu participarea voluntară a elevilor are un impact pozitiv asupra atitudinii faţă de mediul înconjurător, fata de tradiţiile locale cu efecte benefice în mediul educaţional şi comunitatea locală.

Scopul

Promovarea conceptului de “dezvoltare durabilă” în rândul elevilor prin intermediul activităţilor şcolare şi extraşcolare.



Obiectivul general: conştientizarea comunităţii şcolare şi locale de rolul pe care îl are în formarea unor convingeri pozitive în beneficiul promovării şi păstrării tradiţiilor şi obiceiurilor caracteristice zonei;

Obiective specifice:

*dezvoltarea unei culturi organizaţionale în domeniul protecţiei mediului prin constituirea unui grup de 25 de elevi ca echipă de lucru;

*creşterea cu 70% a gradului de informare a elevilor şi cu 30% a comunităţii locale în privinţa reconstrucţiilor ecologice, privind derularea, popularizarea şi diseminarea proiectului, în vederea formării unei atitudini civice responsabile;

*însuşirea unor reguli de educaţie ecologică de către elevi şi comunitatea locală.

*să promoveze prin cântec, dans popular, şezătoare, frumuseţea artei populare din zonă;

*să dobândească sentimente de dragoste şi respect pentru tradiţiile, obiceiurile şi folclorul românesc ;

*să consolideze colaborarea între şcoală, familie, comunitate, în scopul orientării şi aprecierii valorilor tradiţionale.

Activităţile proiectului particularizate

-informarea elevilor cu privire la obiectivele proiectului

-excursii tematice în defileul Crişului Repede şi împrejurimi;

-vizită de documentare la olar, fierar, monumentele din comună etc.

- vizionări de cd-uri, casete video pe tema proiectului.

- alcătuirea unei colecţii de materiale şi lucrări confecţionate de elevi.

- realizarea marcajelor pe traseele turistice montane

- expoziţie fotografică pe teme montane

- activităţi cultural artistice

- concursuri, jocuri

-realizarea unor panouri de informare pentru elevi,

-realizarea machetei satului din materiale reciclabile,

-realizarea de pliante şi broşuri referitoare la promovarea turismului local

-realizarea unui mic muzeu etnografic în şcoală

-realizarea unui site

Instrumente de evaluare:

- fişe de lucru

- portofoliul

- expoziţie foto

-realizarea unui ierbar colectiv cu plantele medicinale din zonă

- activitate independentă, în grup sau în perechi

- realizarea unui ghid

- vizite


- excursii

- pagina web



COMPONENŢA ECHIPEI ŞCOLII


  1. Prof. Mălai Florin – director C.T. Vadu Crişului, prof. istorie-geografie

  2. Prof. Mălai Maria – prof. istorie-geografie

  3. Inst. Boţ Liana – învăţământ primar

  4. Educ. Groza Nicoleta – învăţământ preşcolar

  5. Prof. Mihaela Găvriluţ – profesor documentarist


PUNCTE CHEIE
MONUMENTE ALE NATURII


  1. Rezervaţia naturală Defileul Crişului Repede.

Defileul Crişului Repede situat la vest de depresiunea Vad - Borod se află în munţii Pădurea Craiului, care se întind până în Masivul Bihariei. Împreună cu Codru – Moma şi Zarand, Munţii Pădurea Craiului constituie bordura vestică a Munţilor Apuseni. Aflându-se în imediata apropiere a şoselei naţionale dintre Cluj şi Oradea şi fiind străbătut de o importantă arteră de cale ferată internaţională, Defileul Crişului Repede şi împrejurimile sale constituie una dintre regiunile cele mai uşor accesibile din ţara noastră şi în acelaşi timp un important punct turistic.

Zona Defileul Crişului Repede, se bucură de o oarecare notorietate în literatura de specialitate: arheologică, istorică, etnografică. Defileul Crişului Repede şi Peştera de la Vadu Crişului dobândesc statutul de rezervaţie naturală la propunerea Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, propunere pe care Consiliul de Miniştri a legiferat-o în august 1955 prin Hotărârea nr.1625. Rezervaţia este cuprinsă între localităţile Şuncuiuş şi Vadu Crişului, pe o lungime de 3 km, de-o parte şi alta a Crişului Repede.

Frumuseţea zonei este dată de pitorescul defileului sculptat în calcare de Crişul Repede, de peşterile din defileu valorificate turistic de mai bine de un secol, în care sa-u descoperit urme de locuire umană neolitice, de frumuseţea portului popular şi a obiceiurilor tradiţionale, de caracterul de unicat nu numai în spaţiul românesc a ceramicii albe, produse în localitatea Vadu Crişului de secole.

Munţii Pădurea Craiului sunt alcătuiţi preponderent din calcare triasice, jurasice şi cretacice întâlnite la zi în defileul sculptat de Crişul Repede.

Ca formaţiune geologică, Defileul Crişului Repede este aşezat în întregime pe depozite de calcar şi marne jurasice. Aceste formaţiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formaţiunile jurasice superioare reprezentate prin calcare masive şi stratificate care sunt dispuse sub formă de calcare lacustre şi bauxite de vârstă neoceniană, precum formaţiuni bareniene-apţiene reprezentate prin calcare stratificate şi masive. Spre est urmează o fâşie de calcare triasice: mai întâi o fâşie îngustă de calcare negre triasic superioare şi apoi o bandă de calcare masive aparţinând triasicului mediu. Este de reţinut în legătură cu calcarele de aici dezvoltarea unui relief carstic complex precum şi caracterul dezorganizat al reţelei hidrografice.

Relieful Defileului Crişului Repede este variat şi totodată crează o notă de pitoresc.

Relieful fluviatil este bine reprezentat prin valea Crişului Repede. Aceasta prezintă două aspecte distincte:

a) un sector de chei tipice situate între Şuncuiuş şi Vadu Crişului, lung de 2,9 Km, deosebit de pitoresc sculptat de Crişul Repede în bara de calcare mezozoice. Versantul drept al Crişului Repede, este aici abrupt, având aici aspectul unor pereţi verticali de 200-250 m înălţime. Versantul stâng al văii, deşi puternic înclinat, nu este la fel de abrupt.

Sub aspect genetic acest sector din defileul Crişului Repede s-a format prin adâncirea epigenetică a cestui râu, proces ajutat şi de fenomenele carstice din zonă. Adâncimea Crişului Repede în sectorul Şuncuiuş  Vadu Crişului, stimulată de mişcările negative din golful Oradiei, a avut ca urmare captarea văii Iadului, a Drăganului, prin continuarea înaintării regresive, formarea bazinului actual al Crişului Repede.

b) La ieşirea din defileu, valea Crişului Repede se lărgeşte brusc luând aspectul unei depresiuni. Dacă în sectorul de defileu, valea are o lăţime de câteva sute de metri, în acest sector ea depăşeşte 2 Km. Ca urmare a depunerii unui vast con de dejecţie la ieşirea din defileu, Crişul Repede a alunecat pe flancul nordic al acestuia, apropiindu-se de dealurile piemontane de la poalele Munţilor Plopiş.

Defileul Crişului Repede se află la poalele Munţilor Pădurea Craiului, alcătuiţi din calcare. Relieful dezvoltat pe aceste formaţiuni este cel carstic, reprezentat de numeroase peşteri: Peştera Vadului, Peştera Mătulina (situată vizavi de tunelul C. F. R., dinspre Şuncuiuş), Peştera Cărbunarilor, adâncă de zece metri, de sub Piatra Bongeş, Peştera Umedă de pe versantul stâng al Crşului la altitudinea de 290 m de sub Dealul Ceretelui: Peştera Mică, Peştera Mare, Peştera Capelor şi Peştera Devenţului. Tot pe versantul stâng al defileului se află Peşiştăul, un aven situat în aval de carieră cu ieşirea înspre albia Crişului.

Dintre peşterile de pe versantul drept amintim: Peştera Fugarilor, Gaura Cocoşului sau Caverna de sub Stanul Stupului, cu un orificiu circular într-un perete abrupt, Peştera Roşie (altitudine 380 m), Peştera Tâlharilor, Peştera cu Apă, Peştera Podireului.

Tot relieful carstic îi aparţin şi sohodoalele, o astfel de vale seacă este în platoul Măgura şi se adânceşte spre Criş în zona cabanei.

În Munţii Pădurea Craiului se păstrează urmele a două suprafeţe de nivelare: suprafaţa Fertişag situată la 400-450 m, apare sub forma unor umeri reduşi în lungul defireului Crişului Repede şi suprafaţa Zece Hotare care o întâlnim sub forma unor plaiuri domoale ce coboară de la 600-700 m, spre suprafaţa Fertişag. Câteva măguri din această suprafaţă se continuă şi la nord de defileu, cum este, de exemplu Măgura Vadului (574,8 m). Extinderea deosebită a acestei suprafeţe indică o perioadă de puternică evoluţie carstică de suprafaţă în timpul formării nivelului respectiv.



Importanţa botanică

Vegetaţia reprezintă unul din principalele componente în cadrul unui complex natural; ea exprimă calitatea peisajului.

Defileul Crişului Repede se încadrează biogeografic în regiunea holartică, sub regiunea huro-siberiană, provincia dacică, cu o floră şi faună central europeană. Provinciile floristice limitrofe ca: moesică, submediteraneeană, pontică şi chiar mai îndepărtate sunt într-un necontenit schimb de elemente floristice cu provincia dacică.

Peisajul defileului se modifică de la nord-est (lunca Crişului) spre nord-est (zona muntoasă), conform cu creşterea altitudinii (de la 200 la 700 m).

Defileul Crişului Repede prezintă şi o excepţională importanţă botanică, cuprinzând o serie de rarităţi şi elemente de o deosebită importanţă fitogeografică. Sub influenţa masivului muntos din apropiere în flora defileului se remarcă numeroase orofite: Salaginello, helvetica, Fagus sylvatica, Acomitum vulparia, Saxifraga oizoon, Rosa pendulina, Doronicum culumna, etc.

Din elementele central-europene sunt prezenţi şi aici cei mai importanţi edificatori ca: Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Acer pseudoplatanus, Tilia platyphylos.

Sunt prezente şi elemente mediteraneene ca: Quercus ceris, Asplenium lepidumn, Aristolochia pallida, Pimula columnae, Smirnium perfoliatum.

Un puternic colorit local îl conferă florei rezervaţiei, prin abundenţa lor unele specii mediterano-atlantice ca: Cetarach officinarum, Helianthemum canum, Hedera felix, Primula acaulis, Ruscus acubatos, Spirenthes spiralis. De remarcat că aici creşte o plantă specifică zonei, laleaua pestriţă (Frittilaria montana).

În cadrul Defileului Crişului Repede, în funcţie de condiţiile de relief, climă, soluri şi litologie întâlnim următoarele asociaţii vegetale:păduri de fag,păduri amestecate de gorun, cer, fag,păşuni şi fânaţe naturale,vegetaţia luncilor şi a văilor.

Vegetaţia luncilor şi văilor  este reprezentată prin asociaţii de sălcete, răchitişuri, plopi, dispuse în lungul văii Crişului Repede.

La rândul ei, vegetaţia ierboasă este reprezentată prin Festuca pratentis, Agrestis alba, pipirig, în lunca cu exces de umiditate se întâlneşte chiar trestia şi papura, izma broaştei.

Importanţa zoologică

Spre deosebire de alte zone unde se cunoaşte doar fauna existentă, la Vadu Crişului au fost efectuate diverse săpături arheologice care au scos la iveală urme de viaţă animală foarte vechi. Aceste săpături au fost începute încă din 1903 de către T. Kormoş, cu ocazia studierii zonei Defileului Crişului Repede şi mai ales a peşterilor din zonă. Foarte multe din rămăşiţele elementelor faunei ce a existat în zonă se păstrează la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. Aşa de exemplu sunt molarii de Ursus spelaeus (1958) de la galeriile etajate din Peştera de la Vadu Crişului, resturi de pisică sălbatică, vidră, cerb, ş.a. Peştera Vadu Crişului este interesantă din punct de vedere biospeologic; este una din peşterile cele mai bogate din ţară în faună cavernicolă, cu numeroase endemisme: Troglochaetus beranechi, Microceberos pleşui, Polodilhopensis.

Săpăturile efectuate de Muzeul Ţării Crişurilor sub Dealul Ceretelui şi Peştera Devenţ au stabilit aici faună de vârstă pleistocenă superioară (Ursus spelaeus, Ursus arctos, Cervos elaphos, Rupicapra rupicapra, Capra ibex, Bizon piscus, Castor fiber) şi resturi de păsări.

Speciile faunistice prezente pe teritoriul localităţii Vadu Crişului sunt de natură central-europeană, la care se adaugă elemente din provincie nord-europeană-asiatică (ciocănitoarea) şi elementele din provincia est-europeană (dihorul).



Fauna zonei împădurite.

Din fauna insectelor amintim: fluturi, cărăbuşi. Trăiesc apoi melci (Helix pomatia), foarte mulţi în zona cabanei, batracieni, reptile: şarpele de pădure (Colmber longissimis).

Pe ramurile copacilor trăiesc numeroase păsări: ciocănitoarea, coţofana (pico pico), sturzul de vâsc (Tusdos viscovorus), cucul (Cuculus canorus), piţigoiul, turtureaua, porumbelul sălbatic, cioara, uliul, bufniţa.

În păduri trăiesc apoi o serie de animale mai însemnate pentru carnea şi blănurile lor dintre acestea amintim: mistreţul, căpriorul, vulpea, pisica sălbatică, viezurele, iepurele.



Fauna şesului depresionar.

Vara abundă insectele: lăcustele, cosaşii, greierii, furnicile, gândacul de Colorado, etc.

Caracteristice acestei zone sunt şi zone rozătoarele (şoarecii); se întâlnesc şi reptile: şerpi şi şopârle.

Păsările sunt destul de numeroase: graurul, ciocârlia, prepeliţa, pitpalacul, fazanul.



Fauna acvatică.

În apele Crişului Repede trăiesc numeroase specii de peşti: mreana, lostriţa, lipanul, porcuşorul, crişana, ca şi şarpele de apă, ţiparul.





Aşezări omeneşti

Teritoriul pe care astăzi îl numim defileul Crişul Repede a oferit din cele mai vechi timpuri condiţii prielnice pentru formarea de aşezări omeneşti. Urmele omului din paleolitic, găsite în peştera de la Vadu Crişului, confirmă continuarea activităţii umane şi vechimea unor localităţi încă dinaintea consemnării lor în documentele scrise.

Zona Crişului Repede a reprezentat centrul voievodatului lui Menumorut, care, după cum arată Anonimus, se întindea de la Someş la Mureş, având centrul la Biharea. Documentele scrise menţionează în 1213 satul Birtin, în 1256 Vadu Crişului, iar în 1291 Borodul. Documentele se înmulţesc în secolele următoare, astfel în 1306 se vorbeşte de cetatea Şinteu, iar la sfârşitul secolului de Borozel, Corniţel şi Valea Mare.

În 1406 se face conscrierea documentului cetăţii Şinteu, cu care ocazie sunt amintite 63 de aşezări, printre care Aleşd, Auşeu, Bălnaca, Beznea (azi Delureni), Borod, Borozel, Bulz, Corniţel, Lorău, Negreni şi alte numeroase sate, unele dispărute altele comasate cu alte aşezări.

IMAGINI DIN

DEFILEUL CRIŞULUI REPEDE





PLANUL ACTIVITĂŢILOR PROPUSE

PENTRU PUNCTUL CHEIE

NR. 1

Rezervaţia naturală Defileul Crişului Repede



Nr.

Crt.

Activitatea de învăţare

Curriculum

Disciplina

Clasa

1.

Cercetarea orizontului local

Om şi societate

Educaţie ecologică

Geografie

a III-a

a V-a

2.

Specii endemice în orizontul local

Om şi societate

Geografia generală

a V-a

3.

Rezervatia naturală Defileul Crişului Repede

Om şi societate

Geografia

României

a VIII-a

4.

Arii naturale protejate în comuna mea

Om şi societate

Geografia României

a VIII –a


5.

Mediul înconjurător aspecte generale

Om şi societate

Geografie

a XI -a

6.

Mediul, peisajul şi societatea omenească

Om şi societate

Geografie

a X -a



  1. Peştera Vadu Crişului – monument al naturii

Localitatea Vadu Crişului se află la poalele Munţilor Pădurea Craiului, alcătuiţi din calcare. Relieful dezvoltat pe aceste formaţiuni este cel carstic, reprezentat de numeroase peşteri: Peştera Vadului, Peştera Mătulina (situată vizavi de tunelul C. F. R., dinspre Şuncuiuş), Peştera Cărbunarilor, adâncă de zece metri, de sub Piatra Bongeş, Peştera Umedă de pe versantul stâng al Crişului la altitudinea de 290 m de sub Dealul Ceretelui: Peştera Mică, Peştera Mare, Peştera Capelor şi Peştera Devenţului. Tot pe versantul stâng al defileului se află Peşiştăul, un aven situat în aval de carieră cu ieşirea înspre albia Crişului.

Dintre peşterile de pe versantul drept amintim: Peştera Fugarilor, Gaura Cocoşului sau Caverna de sub Stanul Stupului, cu un orificiu circular într-un perete abrupt, Peştera Roşie (altitudine 380 m), Peştera Tâlharilor, Peştera cu Apă, Peştera Podireului.



Peştera de la Vadu Crişului este situată în defileul Crişului Repede, la 3 km de localităţile Şuncuiuş şi Vadu Crişului. Prin peşteră curge o apă care la 40 m de la ieşirea la lumină formează o cascadă de aproximativ 6 m. Cascada uneori are un debit mare de apă ca prin urmare a inundaţiilor care au loc în interiorul peşterii, în acea vreme peştera putând fi vizitată doar până într-un sector anume. Interiorul peşterii este umed pe tot parcursul anului, însa nu în exces. Stalactite şi stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peşterii, unele formaţiuni au denumirea de Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam şi Eva, Barba lui Mahomed chiar şi Albă ca Zăpada şi cei Şapte Pitici. Raiul şi Iadul sunt două galerii, în una din ele este un izvor cu legendă; se spune că dacă te gândeşti la o fată pe care o placi, înainte de a bea apă din palma din acel izvor, dorinţa se va împlini şi acea fată se va îndrăgosti de tine. Peştera nu poate fi vizitată în totalitate, spre adâncul ei au loc investigaţii geologice şi speologice şi au loc probe bio-chimice. Peştera este considerată una cu cea mai bogată faună cavernicolă din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte si crustacei. Peştera fiind atât de mare şi cu galerii multe este bine populată de Liliacul cu botul in formă de potcoavă.

Date istorice. Descoperirea acestei peşteri, in 1903, se datoreşte cantonierului K. Handl din comuna Vadu-Crişului. G. Czaran publica in 1905 un prim ghid turistic al peşterii, însoţit de o remarcabilă schiţă, iar H. Kessler explorează pentru prima data porţiunea dintre cele două sifoane, intre 1955 si 1962, peştera a fost intens cercetata de un colectiv din Cluj-Napoca al Institutului de speologie. Peştera este cunoscută şi sub numele de Peştera de la Vad sau Peştera lui Zichy.

                Localizare si cale de acces. Situata in zona centrala a defileului Crişului Repede, la baza versantului stâng al Crişului, peştera se afla la o depărtare de circa 2,5 km amonte de comuna Vadu Crişului.

                De la halta C.F.R. „Peştera" Vadu Crişului, situata pe linia ferata Cluj-Napoca — Oradea, se parcurg pe, jos, pe poteca, 300 m până la peşteră. De asemenea, se mai poate pleca de la staţia C.F.R. Şuncuiuş (2,5 km), de la halta C.F.R. Vadu Crişului (2,5 km), sau de pe şoseaua asfaltată Cluj-Napoca — Oradea (D.N.1 de unde se deviază de la biserica situată în apropierea bornei km 582 spre comuna Vadu Crişului (asfalt, 3 km), apoi se continuă până la ieşirea din comună, până vizavi de fosta carieră de piatră. De la acest punct se continuă drumul pe jos, prin defileu (1,5 km), pe potecă, pe lângă linie, până la peşteră.

                Descriere. Este o peştera activă, emergentă, dezvoltată în calcare cretacice, parcursă de-a lungul unui coridor principal de un curs de apă originar din platoul carstic de la Zece Hotare (Peştera Bătrânului). Lungimea totala circa 1000 m .

                Intrarea (alt. 305 m) este scundă, situata la baza unui perete surplombat care evidenţiază feţe de stratificare; înălţimea maxima, sub bolta de la intrare, este de 1,7 m, iar lăţimea la baza de aproape 5 m. îndată după intrare, tavanul se înaltă treptat, iar după poarta de fier (la 4 m) coridorul principal devine spaţios. Vizitarea peşterii, in aceasta parte, se face de-a lungul potecii largi, cimentate, din stânga pârâului subteran. Coridorul coteşte uşor spre dreapta. În stânga se deschid două galerii laterale care converg in porţiunea lor superioară, iar mai departe, in amonte, se deschide o a treia galerie laterală; cele trei galerii sunt ascendente. Urmează podul peste lac (Podul Suspendat), dupa care se ajunge la o formatiune sfericâ, mai mare, denumită Globul Pământesc.

               Îndat ă după Globul Pământesc se despart doua căi: una inferioară, de-a lungul pârăului,şi alta superioară, etajul. In cursul inferior, activ, eroziunea apei este slab marcată. La etaj se parcurge un coridor rectiliniu, apoi urcăm pe o scară o diferenţă de nivel de aproximativ 3 m, ajungând aproape de tavanul peşterii. Pe alte câteva scări se coboară din această sală superioară in Sala Balconului, un uriaş prag la mijlocul diaclazei, cu blocuri prăbuşite de mărimi impresionante. Drumul se continuă pe dedesubtul blocurilor prăbuşite, până când se ajunge la diaclaza înaltă care constituie sectorul denumit Iadul. În continuare urmează Sala Mare a peşterii, de la care amonte pârâul subteran prezintă pe aproape întregul său parcurs numeroase plaje de pietriş cu argilă. Apare apoi o sală ovală, înaltă de 10—15 m, de unde se ajunge într-o sală din al cărei perete nordic se deschide o mică galerie laterală colmatată cu argilă.

                In continuare coridorul se îngustează şi drumul se continuă la marginea pârâului până la Săliţa Circulară, după care se pătrunde printr-un spaţiu din nou scund. In partea superioară se distinge apoi un etaj concreţionat, deocamdată inaccesibil vizitatorilor, iar in continuare se pătrunde in Coridorul Baldachinelor. Se trece pe dedesubtul unui grup de bolovani si blocuri (Strâmtoarea), până se ajunge intr-un spaţiu mai larg, în care apa se ridică uneori la nivele impresionante. Diaclaza este oblică in secţiune după Strâmtoare, până la penultimul cot al coridorului din aval de lacul sifonului I. Cu ajutorul unei bărci de cauciuc se poate parcurge acest lac, pentru ca după aproximativ 15 m se pătrunde, nu fără dificultate, intr-o sală mare situată în cealaltă parte a sifonului. La o depărtare de 40 m de aceasta sala, coridorul se desparte în două sectoare: unul nordic, uscat, prin care se poate ocoli in condiţii comode cursul de apa (Coridorul Blocurilor Prăbuşite), si unul sudic (Tunelul cu Apă), scund şi accesibil doar cu barca de cauciuc . Cele două coridoare converg, pentru a se continua sub forma unui coridor unic pe o distanţă de 40 m, până la sifonul II, neexplorat. În general, porţiunea dintre cele două sifoane, totalizând o lungime de 250 m, este cea mai frumos concreţionata zona a peşterii.

                Peştera de la Vadu-Crişului prezintă o importanţă biospeologică deosebită. Fauna existenta aici este reprezentata prin numeroase forme troglobionte, dintre care amintim: nematodul Anatonchus filicaudatus, arhianelidul Troglochaetus beranecki, gasteropodul Paladilhiopsis transsylvanica, ostracodul Cordocythere phreaticola, ciclopidul Speocyclops troglodytes, izopodul Microcerberus plesai, remarcabile forme de amfipode aparţinând genului Niphargus, coleopterele care trăiesc si in Peştera Bătrânului etc.

                Condiţii de vizitare. Peştera, monument al naturii, este electrificată. Vizitarea ei se poate face numai in prezenţa unui ghid (de la cabană). Nu este nevoie de nici un echipament special, vizitarea porţiunii dintre cele două sifoane fiind interzisă publicului, în vederea protejării ei.

Imagini din Peştera Vadu Crişului





Dostları ilə paylaş:
  1   2   3


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə