Raport de cercetare



Yüklə 418.75 Kb.
səhifə1/6
tarix01.01.2018
ölçüsü418.75 Kb.
  1   2   3   4   5   6




MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

INSTITUTUL NATIONAL

DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU

MICROTEHNOLOGIE

IMT- Bucure[ti









RAPORT DE CERCETARE

(rezumat extins)

Tema
Strategia de cercetare-dezvoltare in domeniile



materiale noi, micro si nanotehnologii,

in perspectiva integrarii in spatiul de cercetare european

Faza 2
Elaborarea strategiei de cercetare-dezvoltare in domeniile materiale noi, micro si nanotehnologii, in perspectiva integrarii in spatiul de cercetare european”


AUTORI
Dr. ing. Georgeta Alecu, ICPE-CA Bucuresti

Dr. Floarea Benea, ISIM Timisoara

Dr.ing. Gabrielle Charlotte Chitanu, ICMPP Iasi

Conf.dr.ing.C.M.Craciunescu, UP Timisoara

Dr.ing. Dana Cristea, IMT Bucuresti

Acad. Dan Dascalu, Director General IMT Bucuresti,

Dr.ing. Maria Dinescu, INCDFLPR Magurele

Dr. Nicolae Farbas, Director Stiintific ISIM Timisoara

Dr. ing. Lucian Galateanu, IMT Bucuresti, Diector de Proiect

Drd.ing. Cristina Ghitulica, F.“C.D.Nenitescu”

Dr.Ioan Grozescu, ICMC Timisoara

Ing. Ionica Iorga, IMT Bucuresti

Dr. ing. Wilhelm Kappel, Director General ICPE-CA Bucuresti

Dr.ing. Irina Kleps, IMT Bucuresti

Dr.ing.Carmen Moldovan, IMT Bucuresti

Dr.ing. Alexandru Muller, IMT Bucuresti

Dr.ing Muller Raluca, IMT Bucuresti

Drd.ing. Mihaela Birsan Nastase, F.“C.D.Nenitescu”

Ing. Georgeta Pall, F.“C.D.Nenitescu”

Dr.ing. Radu, Piticescu IMNR Bucuresti

Dr.ing. Roxana Piticescu, IMNR Bucuresti

Fiz. Elena Stanila, IMT Bucuresti

Drd. Ella Stefan, F.“C.D.Nenitescu”

Drd.ing. Stefania Stoleriu, F.“C.D.Nenitescu”

Ing. Ioan Surcel, IMNR Bucuresti

Fiz. Catalin Tibeica, IMT Bucuresti

Dr. fiz. Ladislau Vekas, CNISFC Timisoara

Dr. Maria Zaharescu, ICF Bucuresti


Bucuresti, iulie 2004

cuprins
Pag.

  1. Introducere…………………………………………………………………………….…3




  1. Contextul international. Integrarea in spatiul de cercetare european,

in domeniul “materiale noi, micro si nanotehnologii”.........................................….4

    1. Contextul la nivel mondial in domeniul materialelor avansate,

micro si nanotehnologiilor. Programul national al SUA de

dezvoltare in domeniul nanotehnologiilor (NNI)......................................….4

2. 2. Strategii ale Uniunii Europene pentru Nanotehnologie..........................…..7

2.2.1. “Catre o Strategie Europeana pentru Nanotehnologie”-

- comunicare a Comisiei Europene, mai 2004.............................................7

2.2.2. “Nanoelectronica, in centrul schimbarilor. Viziune 2020.

O strategie pe termen lung pentru Europa.”................................................9


    1. Oportunitati pentru Romania privind integrarea in spatiul

de cercetare european, in domeniul nanotehnologiilor..............................10


  1. Contextul national. Reforma activitatii de cercetare-dezvoltare

din tara noastra. P.N.C.D.I. – Programul matnantech..................................10


  1. Motivatie privind elaborarea unei strategii comune pentru domeniile

materiale noi, micro si nanotehnologii...................................................................12



  1. Strategia de cercetare-dezvoltare in domeniile “materiale noi,

micro si nanotehnologii”………………………………………………………………..12

5.1. Efectuarea anchetei pentru evaluarea situatiei existente,

a tendintelor si a perspectivei de dezvoltare in domeniile

„materiale noi, micro si nanotehnologii”.....................................................12

5.2. Strategia de cercetare-dezvoltare in domeniul

microtehnologiilor/ microsistemelor.......................................................….13

5.3. Strategia de cercetare-dezvoltare in domeniul nanotehnologiilor..............18

5.4. Strategia de cercetare-dezvoltare in domeniul “materiale noi”...................26


6. Propuneri de elemente de strategie politica si/sau economica generala

sau la nivel sectorial, considerate a fi necesare pentru realizarea

obiectivelor prevazute............................................................................................38


  1. Concluzii................................................................................................................42




  1. Bibliografie.............................................................................................................45




  1. INTRODUCERE

In cadrul proiectului prioritar cu tema: ”Strategia de cercetare-dezvoltare in domeniile materiale noi, micro si nanotehnologii, in perspectiva integrarii in spatiul de cercetare european”, s-a elaborat o propunere privind strategia de cercetare-dezvoltare a domeniului, aceasta urmand sa fie definitivata de Comitetul de specialisti numit prin Ordinul Ministrului nr. 3917/ 28.05.2004.

In vederea elaborarii unei strategii relevante pentru dezvoltarea domeniilor in discutie s-a urmarit asigurarea unei cat mai bune baze de documentare, in fiecare din cele trei directii care constituie punctele de plecare pentru elaborarea strategiei.

Un prim punct de plecare a fost insasi formarea colectivului de autori. S-a urmarit antrenarea, ca autori a unui numar optim de specialisti, reprezentativi pentru domeniile cheie, de mare interes. In primul rand, ca parteneri in consortiu, au participat, alaturi de IMT Bucuresti (coordonator general si responsabil direct/ autor pentru domeniul “micro- si nanotehnologii”), ICPE-CA (coordonator pentru domeniul “materiale noi” si responsabil direct/ autor pentru subdomeniile de materiale ceramice si compozite, oteluri si superaliaje speciale, pulberi si metalurgia pulberilor, materiale si sisteme magnetice cu proprietati controlate, materiale compozite lemnoase, sinteza si modificarea polimerilor, materiale carbonice avansate, materiale de sinteza si carbonice, obtinerea si caracterizarea monocristalelor si a materialelor ordonate, subdomenii de materiale noi, identificate pe parcursul lucrarilor la proiect), ISIM Timisoara (coordonator pentru zona de vest si responsabil direct/ autor pentru subdomeniile de materiale biocompatibile, materiale cu memoria formei, nanoparticule, fluide magnetice), IMNR (responsabil direct/ autor pentru subdomeniile de nanomateriale pe baza de aliaje neferoase, compozite si ceramice, materiale pentru acoperiri si straturi cu proprietati controlate) si Fundatia “C.D.Nenitescu” (responsabil direct/ autor pentru subdomeniile de materiale ceramice, materiale compozite ceramice, sticle şi materiale cvasicristaline avansate, performante, lianţi şi sisteme performante lianti). De asemenea, o serie de institutii/ domenii au fost reprezentate la nivel de colaboratori: Institutul de Chimie Fizica al Academiei Romane (responsabil pentru domeniul nanomaterialelor oxidice si hibride), INCDFLPR (responsabil pentru domeniul tehnologiilor pe baza de laseri si plasma pentru obtinerea de materiale nano si microstructurate) si ICMPP Iasi (responsabil pentru domeniul utilizarii polimerilor si interactiilor acestora ca materiale noi in micro si nanotehnologii). Formarea unui colectiv de autori reprezentativ pentru intregul domeniu a fost o prima premiza pentru realizarea unei propuneri de Strategie relevanta.

Al doilea punct de plecare pentru elaborarea Strategiei a fost evaluarea situatiei existente pe plan intern, referitor la potentialul uman si infrastructura in domeniile stiintifice si tehnice vizate. S-a efectuat o ancheta larga prin completarea on-line a unor baze de date deschise pe site-ul IMT. Se face mentiunea ca nu toti factorii anchetati au raspuns solicitarii de a completa bazele de date. Lipsa unor inregistrari a fost partial suplinita prin inscrierea in tabelele centralizatoare si a altor date provenite de la retelele de excelenta, date disponibile la nivelul IMT si al partenerilor de proiect. De asemenea, autorii Strategiei au utilizat si alte informatii rezultate din baza proprie de cunoastere a domeniului, in care dansii detin pozitia de specialist reprezentativ. In acest fel, bazele de date nu cuprind statistica reala a informatiilor utilizate efectiv la realizarea Strategiei. Cu aceasta mentiune, se poate nota ca inregistrarile cuprind date referitoare la 33 de institutii de cercetare, 56 de centre de competenţă, 107 specialiştii, 61 echipamente specifice (seturi de echipamente cu o utilizare comuna), precum si date referitoare la proiecte cu tematică specifică, finanţate pe plan intern sau prin programe internaţionale. Sunt identificate (Anexa 6, tabelul 4) 36 de participari in proiecte internationale in domeniile vizate, proiecte finantate de Comisia Europeana in cadrul FP6 si FP5. Un rol central in realizarea proiectului l-au avut institutiile participante la Programul MATNANTECH. S-a evidentiat, de asemenea, corelarea domeniului cu celelalte Programe din PNCDI. S-a identificat in ce masura rezultatele obtinute in proiectele MATNANTECH au aplicatii in domenii conexe, in care cercetarea-dezvoltarea este finantata de alte Programe din PNCDI. Au rezultat corelari puternice cu Programele RELANSIN, MENER, VIASAN, BIOTECH, INFOSOC, AGRAL si AEROSPATIAL. De asemenea, s-a identificat implicarea specialistilor din domeniul “materiale noi, micro si nanotehnologii” in realizarea de proiecte in Programele RELANSIN, CERES, BIOTECH, INFOSOC, VIASAN si CALIST.

Al treilea punct de plecare pentru elaborarea Strategiei a fost analiza contextului international. Dezvoltarea la nivel mondial a domeniilor “materialelor noi, micro si nanotehnologiilor” este impulsionata de evolutia in domeniul “nanotehnologiilor” care s-a impus in ultima perioada ca domeniul de cea mai mare actualitate, cu cea mai mare dinamica si cu un impact “disruptiv/ revolutionar” asupra industriei si societatii pentru urmatoarele decenii. Romania are in vedere importanta majora a participarii la dezvoltarea acestui domeniu si isi propune adoptarea unei strategii in acest sens, care nu poate fi decat o strategie de integrare in eforturile care se fac la nivel global si in special la nivel european. Numai in ultimele patru luni au aparut, referitor la dezvoltarea acestui domeniu, trei strategii de relevanta mondiala, una in SUA [1] si doua la nivelul Uniunii Europene [2, 3]. In lucrare se face o analiza atenta a acestor strategii identificandu-se o serie de oportunitati pentru Romania, cu totul deosebite ca importanta si impact, create indeosebi de strategia de dezvoltare europeana pentru nanotehnologii.

Se face mentiunea ca IMT Bucuresti, ca institut national de cercetare-dezvoltare, a elaborat o strategie proprie in domeniul micro- si nanotehnologiilor si a contribuit la lansarea (mai 2004) a “Initiativei Nationale pentru Nanostiinta si Nanotehnologie”[4]. Variante actualizate ale acestor materiale sunt prezentate in Anexele 7 si 8.

Pentru elaborarea Strategiei, cele 33 de institutii de cercetare, 56 de centre de competenta si 107 specialisti, care sunt inregistrate(i) in bazele de date, au fost anchetate(i) asupra tendintelor si a perspectivei de dezvoltare, pe termen mediu si lung in domeniile respective. Datele primite au fost prelucrate de colectivul de autori si au contribuit la identificarea elementelor de strategie cuprinse in lucrare. Strategia este structurata pe trei capitole mari: “Microtehnologii”, “Nanotehnologii” si “Materiale noi”. In fiecare din acest capitol sunt identificate urmatoarelor elemente:


  • directiile de cercetare-dezvolare care pot asigura avantaje competitive pentru Romania; categoriile de produse/ tehnologiile care pot constitui tinte realiste de dezvoltare in tara noastra sau la dezvoltarea carora Romania poate participa ca partener;

  • potentialul si infrastructura de cercetare-dezvoltare necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite;

  • formarea unor retele tehnologice integrate, care sa cuprinda realizatorii potentiali ai obiectivelor stabilite (lantul de parteneri - unităţi C-D, instituţii de învăţămînt superior şi agenţi economici, de acelaşi profil si/sau complementar - care pot asigura impreuna intregul complex al activitatilor de cercetare-dezvoltare implicate pentru elaborarea si punerea in fabricatie a unui nou produs);

  • nise de colaborare si integrare tehnologica la nivel international (domenii concrete in care oferta specialistilor romani este acceptata pentru realizarea in parteneriat international a unui produs cu valorificare pe piata).

Un capitol grupeaza cateva considerente cu privire la elementele de strategie politica si/sau economica generala sau la nivel sectorial, identificate a fi necesare pentru realizarea obiectivelor prevazute.


  1. CONTEXTUL INTERNATIONAL. Integrarea in spatiul de cercetare european, in domeniul “materiale noi, micro si nanotehnologii”

2.1. Contextul la nivel mondial in domeniul materialelor avansate,

micro si nanotehnologiilor. Programul national al SUA de dezvoltare

in domeniul nanotehnologiilor (NNI).

Dezvoltarea la nivel mondial a domeniilor “materialelor noi, micro si nanotehnologiilor” este impulsionata de evolutia in domeniul “nanotehnologiilor” care s-a impus ca domeniul de cea mai mare actualitate, cu cea mai mare dinamica si cu un impact “disruptiv/ revolutionar” asupra industriei si societatii pentru urmatoarele decenii. Numai in ultimele patru luni au aparut, referitor la dezvoltarea acestui domeniu, trei strategii de relevanta internationala, una in SUA [1] si doua la nivelul Uniunii Europene [2, 3].

Gradul mare de noutate al termenului de “nanotehnologie” face ca studiile de prognoza elaborate la nivel international sa acorde atentie definirii acestui nou concept. Conform acestor definitii [1, 2, 3], nanotehnologia reprezinta stiinta si tehnologia care au capacitatea de a intelege, controla si manipula materia la dimensiuni nanometrice, ceea ce reprezinta o scara de la nivelul atomilor si moleculelor individuale pana la nivelul “supramolecular” al ciorchinilor de molecule, pana la 100 de diametre moleculare. Operarea la aceste dimensiuni implica intelegerea si stapanirea unor principii stiintifice noi si a unor proprietati noi, care se manifesta atat la scara micro cat si la scara macro si care sunt folosite pentru dezvoltarea de materiale, dispozitive si sisteme cu proprietati, functii si performante esentialmente noi.

SUA are meritul de a fi lansat, in ianuarie 2000, primul si cel mai mare program de cercetare-dezvoltare in domeniul nanotehnologiilor, intitulat ”Initiativa Nationala in Nanotehnologie” (NNI). NNI a stimulat aparitia pe plan mondial a unor programe si investitii guvernamentale in domeniul nanotehnologiilor care au fost anuntate de Japonia si Coreea, in 2001 si de Comunitatea Europeana, Germania, China si Taiwan, in 2002 [1]. Cu o investitie totala de 961 mil USD, anuntata pentru 2004, fata de un total al investitiilor pe plan mondial de 3,5 mld USD, NNI continua sa reprezinte principalul deschizator de drumuri la nivel mondial in domeniul nanotehnologiilor. O analiza a realizarilor NNI precum si o prezentare a planurilor pe urmatorii 5 ani a fost facuta la Washington, pe 1-2 aprilie a.c., de catre Dr. M. C. Roco, presedintele “Subcomisiei de Stiinta, Inginerie si Tehnologie la scara nano” a “Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie” a SUA [1]. In Anexa 1, este redat un extras din aceasta prezentare. Este important de retinut cateva elemente care sunt definitorii pentru evolutia la nivel mondial in domeniul nanotehnologiilor.

Sunt identificate trei motive principale pentru interesul actual in nanotehnologie. Mai intai, nanostiinta ne ajuta sa umplem o lacuna majora in cunoasterea fundamentala a materiei. Intre capatul mic si cel mare al scarii, la nanoscara intermediara, care este pragul natural unde toate sistemele vii si artificiale functioneaza, stim mult mai putine lucruri. Proprietatile si functiile de baza ale structurilor si sistemelor materiale sunt definite aici si chiar mai important, pot fi schimbate in functie de organizarea materiei via interactiunilor moleculare "slabe" (cum ar fi legaturile hidrogenului, dipolul electrostatic, fortele Van der Waals, forte de suprafata, forte electrofluidice etc.). Al doilea motiv al interesului in nanotehnologie este ca fenomenele la scara nanometrica promit aplicatii radical noi. Se estimeaza ca nanotehnologia are potentialul de a crea 7 milioane de locuri de munca pana in 2015 pe piata mondiala. In sfarsit, al treilea motiv al interesului este inceputul prototipizarii industriale si a comercializarii si faptul ca guvernele in lume stimuleaza dezvoltarea nanotehnologiei cat se poate de rapid.

Sunt de retinut urmatoarele obiective ale Initiativei Nationale in Nanotehnologie (NNI):



  • Sa extinda granitele stiintei si ingineriei la scara nanometrica prin sprijin pentru cercetare;

  • Sa stabileasca o infrastructura echilibrata si flexibila, incluzand forta de munca calificata;

  • Sa abordeze implicatiile sociale ale nanotehnologiei, incluzand actiunile anticipative care trebuie intreprinse pentru a aduce avantajul noii tehnologii, intr-un mod responsabil;

  • Sa stabileasca o "mare coalitie” a invatamantului superior, industriei si guvernului pentru a realiza intregul potential al noii tehnologii.

Strategia de finantare a NNI se bazeaza pe cinci forme de investitii. Prima favorizeaza investitii echilibrate in cercetarea fundamentala in intreaga sfera a stiintei si ingineriei. A doua forma, este cunoscuta in general drept "marile provocari". Se concentreaza asupra a noua zone concrete de cercetare-dezvoltare, care sunt direct legate de aplicatiile nanotehnologiei si care au fost identificate ca avand potentialul de a realiza un impact semnificativ economic, guvernamental si social in circa un deceniu. Acestea sunt: materiale nonostructurate prin design; ingineria la nanoscara; detectia agentilor chimici, biologici, radiologici si a explozivilor, ca si protectia; Instrumentare si metrologie la nanoscara; nano-electronica, nano-fotonica si nano-magnetica; ingrijirea sanatatii, terapeutica si diagnoza; conversia si depozitarea eficienta a energiei; microaparatura si robotica; procese la nanoscara pentru imbunatatirea mediului. A treia forma de investitii sprijina centre de excelenta care realizeaza cercetare in sanul institutiilor gazda. Aceste centre promoveaza proiecte cu obiective de cercetare largi, multidisciplinare care nu sunt sprijinite de programele mai traditional structurate. De asemenea, aceste centre promoveaza formarea viitorilor cercetatori ca si instruirea unei forte tehnice calificate de munca pentru industria in continua extindere a nanotehnologiei. NSF, DOD si NASA au infiintat 16 noi centre de cercetare in intervalul 2001-2003. Cea de a patra forma finanteaza dezvoltarea infrastructurii, instrumentatiei, standardelor, capacitatilor de calcul si altor instrumente necesare in cercetare-dezvoltare la nanoscara. NSF a creat trei retele de cercetare si facilitati de utilizare, iar DOE o retea larga de facilitati pentru utilizatori. A cincea si ultima forma recunoaste si finanteaza cercetarea in domeniul implicatiilor asupra societatii si se adreseaza nevoilor educationale asociate cu dezvoltarea cu succes a nanostiintei si nanotehnologiei. Pe langa activitatile de educatie universitara si postuniversitara, NSF sprijina educarea in domeniul nanotehnologiei in cazul studentilor, liceenilor si publicului larg.

Sunt evidentiate evolutiile potentiale in cercetare-dezvoltare la nanoscara pana in 2015:



Jumatate din materialele avansate nou-proiectate si din procesele de manufacturare vor fi realizate prin utilizarea controlului la nanoscara. Aceasta estimare se bazeaza pe evaluarile realizate in cadrul industriei intr-o varietate de sectoare, precum electronica, substantele chimice, industria grea, industria farmaceutica si industria aeronautica. Vizualizarea si simularea numerica a domeniilor tridimensionale cu rezolutie nanometrica vor fi necesare pentru aplicatiile industriale manufacturiere. Se va extinde utilizarea unor catalizatori proiectati la nanoscara in manufacturi chimice "exacte" pentru a diviza si lega aglomerari moleculare, cu o risipa minima. Tranzistorii pe baza de siliciu vor atinge dimensiuni mai mici de 10nm si vor fi integrati in sisteme moleculare sau de alta natura la nanoscara /in afara CMOS sau integrate cu acestea/. Este posibil sa fie dezvoltate noi platforme in domeniul stiintei si ingineriei, ca de pilda cea bazata pe chimia carbonului, care sa inlocuiasca transportul sarcinii electronice cu spinul electronului si sa creeze cipuri fotonice, prin utilizarea interactiunii voltaice intre electron si nuclee si exploatarea mecanismelor de cuplare intre efectele electric-magnetic-optic in stare solida.

Suferinta de pe urma unor boli cronice se va reduce drastic. Pana in 2015, capacitatea noastra de a detecta si trata tumori in primul an de la aparitie sa poata reduce suferintele si numarul cazurilor de decese de pe urma cancerului. Sinteza farmaceutica, procesarea si furnizarea medicamentelor vor fi dezvoltate prin controlul la nanoscara si aproximativ jumatate din substantele farmaceutice vor utiliza nanotehnologia ca o componenta cheie. Vizualizarea functiilor interne si modelarea interactiunilor neuron-neuron vor fi posibile urmare a progreselor in domeniul masurarilor si simularii la nanoscara.

Stiinta si ingineria nanobiosistemelor constituie una din cele mai provocatoare componente ale nanotehnologiei, fiind esentiala pentru intelegerea mai buna a sistemelor vii si pentru dezvoltarea unor noi instrumente in medicina, a unor noi solutii in ingrijirea sanatatii (administrarea “la tinta” unor medicamente, medicina regenerativa sau modelarea neuromorfica) si a unor materiale biocompatibile mai bune sau nanobiomateriale pentru aplicatii industriale. Provocari importante sunt intelegerea proceselor din interiorul celulei sau a sistemului neural. Nanobiosistemele furnizeaza modele pentru nanosisteme create de om.

Convergenta stiintei si ingineriei la nanoscara va stabili un tipar principal pentru aplicarea si integrarea nanotehnologiei in biologie, electronica, medicina, intelegerea fenomenelor si alte domenii. Aici sunt cuprinse manufacturarea de materiale hibride, ingineria neuromorfica, organele artificiale, extinderea duratei de viata, cresterea productivitatii, aprofundarea capacitatilor de intelegere si senzoriale. Vor fi dezvoltate noi concepte in manufacturarea distributiva si in consortiile cu competente multiple. Un rezultat principal va fi crearea de sisteme prin utilizarea principiilor biologice, a legilor fizicii si proprietatilor diverselor materiale.

Sustenabilitatea ciclurilor de viata si biocompatibilitatea vor fi urmarite la crearea de noi produse. Dezvoltarea cunostintelor in nanotehnologie va duce la reguli de siguranta solide pentru limitarea consecintelor neprevazute ale nanostructurilor pentru mediu si sanatate. Sinergismul ciclurilor de viata ale diferitelor grupuri de produse va asigura o dezvoltare generala sustenabila. Se va controla cantitatea de nanoparticule in aer, sol si apa, prin utilizarea unei retele nationale.

Dezvoltarea cunostintelor si educatia isi vor avea fundamentul la nanoscara. O noua paradigma in domeniul educatiei care sa nu fie bazata pe discipline ci pe unitatea naturii si integrarea educatie-cercetare va fi testata pentru grupul de varsta de 16 ani. Schimbarile de paradigma in domeniul stiintei si educatiei vor fi cel putin la fel de fundamentale ca cele din timpul "tranzitiei la microscara".

Companiile din domeniul nanotehnologiei se vor restructura in directia integrarii cu alte tehnologii, cu productia distributiva, educatia continua si formarea unor consortii pentru activitati complementare.

Nanotehnologia devine o "competenta" nationala cheie, ajutand industria existenta sa devina mai competitiva, generand progrese in domeniul cunostintelor si educatiei, sprijinind tehnologiile emergente si dezvoltand produse si proceduri medicale fara precedent, ce nu ar putea fi realizate cu ajutorul cunostintelor si instrumentelor actuale. Nanotehnologia are potentialul pe termen lung de a aduce schimbari revolutionare in societate si de a armoniza eforturile internationale spre un tel mai mult decat dezvoltarea unui singur domeniu al stiintei si tehnologiei sau a unei singure regiuni geografice. Se preconizeaza o strategie globala ghidata de obiective globale de interes reciproc ale societatii.

Un motiv principal pentru dezvoltarea nanotehnologiei il constituie extinderea limitelor dezvoltarii sustenabile. Una din cai este manufactura "exacta" la nanoscara, cu un consum mic de energie, apa si materiale, ca si cu o risipa redusa la minimum. O alta cale este reducerea efectelor contaminantilor nanostructurati existenti din activitatile traditionale precum motoarele cu combustie sau din surse naturale cum ar fi biomineralizarea si fragmentarea sedimentara. O a treia cale consta in controlul evolutiei nanostructurilor existente, de curand emise in mediu.



2. 2. Strategii ale Uniunii Europene pentru Nanotehnologie

La momentul lansarii proiectului prioritar pentru elaborarea unei Strategii de cercetare-dezvoltare in domeniul “materiale noi, micro si nanotehnologii”, interesul la nivel european pentru acest domeniu se putea identifica prin tematica Programelor Cadru de cercetare promovate de Comisia Europeana. PC 6 abordeaza tematica nano-tehnologiilor la prioritatea 3 iar in cadrul prioritatii 2, destinata tehnologiilor societatii informationale, sunt abordate tematici in domeniul microsistemelor si nano-dispozitivelor. De asemenea, nanotehnologiile se regasesc si in tematicile altor prioritati, ca de exemplu prioritatea 1 (Sanatate) si 5 (Alimentatie). Totusi, numai continutul acestor tematici reprezinta o informatie rupta de contextul ansamblului de actiuni destinate dezvoltarii domeniului, fiind greu de exploatat pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare pentru Romania (axata pe integrarea in spatiul de cercetare european).

In luna mai a.c., CE a lansat studiul “Catre o Strategie Europeana pentru Nanotehnologie” [2]. Un extras este prezentat in Anexa 2. In iunie a.c., tot sub egida CE, un grup de specialisti de “Inalt Nivel”, reprezentand 20 de firme europene de inalt prestigiu, au elaborat studiul: “Nanoelectronica, in centrul schimbarilor. Viziune 2020. O strategie pe termen lung pentru Europa.”

2.2.1. “Catre o Strategie Europeana pentru Nanotehnologie”- comunicare a CE, mai 2004 [2]

Comunicarea Comisiei Europene “Catre o Strategie Europeana pentru Nanotehnologie” [2] prezinta un complex de actiuni pentru “intarirea cercetarii-dezvoltarii europene in nanostiinte si nanotehnologii”. Sunt identificate urmatoarele directii principale de actiune:



  • cresterea investitiei si coordonarea cercetarii-dezvoltarii, pentru a consolida exploatarea industriala a nanotehnologiilor mentinand in acelasi timp excelenta stiintifica si competitia;

  • dezvoltarea unei infrastructuri de cercetare-dezvoltare competitiva de talie mondiala ("poli de excelenta") care sa ia in considerare nevoile industriei si ale organizatiilor de cercetare;

  • promovarea educatiei interdisciplinare si instruirea personalului din cercetare impreuna cu dezvoltarea unui mod de gandire antreprenorial mai puternic;

  • asigurarea de conditii favorabile pentru transferul tehnologiei si a inovatiei pentru a asigura ca excelenta cercetarii-dezvoltarii este transpusa in produse care genereaza bunastare;

  • integrarea considerentelor sociale in procesul de cercetare-dezvoltare intr-o faza incipienta;

  • abordarea deschisa a riscurilor potentiale cu privire la sanatatea publica, siguranta, mediu inconjurator prin integrarea evaluarii riscului in fiecare faza a ciclului de viata a produselor pe baza de nanotehnologie, adaptand metodologiile existente sau dezvoltand unele noi;

  • completarea actiunilor printr-o cooperare adecvata si initiative la nivel international.

Se considera ca nanotehnologia este importanta deoarece va patrunde in toate sectoarele tehnologice. Ea beneficiaza de o abordare interdisciplinara sau "convergenta" si se asteapta sa conduca la inovatii ce pot contribui la rezolvarea multelor probleme care privesc societatea de astazi. Sunt prezentate exemple [2] cu referire la domeniul medical, tehnologia informatiei, producerea si stocarea energiei, stiinta materialelor, studiul proprietatilor materiei, domeniul mancarii, apei si a mediului inconjurator, securitate.

Se estimeaza ca piata pentru produsele care incorporeaza nanotehnologii este actualmente de 2,5 bilioane Є, ca se poate ridica la sute de bilioane de Є in 2010 si ulterior la un trilion de Є.

Avand perspectiva de obtinere a unor performante crescute cu un consum mic de materii prime, in special pe calea realizarii fabricatiei "de jos in sus", nanotehnologia are potentialul de a reduce pierderile de-a lungul intregului ciclu de viata a produselor. Nanotehnologia poate contribui la realizarea dezvoltarii durabile si la scopurile mentionate in "Agenda 21" si in Planul de Actiune pentru Tehnologia Mediului.

In ceea ce priveste finantarea pentru cercetare-dezvoltare in nanotehnologie, se remarca faptul ca in ultima decada a existat o explozie de interes cu o crestere a investitiei publice de la aproape 400 milioane Є in 1997 la peste 3 bilioane Є azi. Se identifica nivelele importante de finanatare publica realizate in tari ca SUA, Japonia, Coreea de Sud, China si Taiwan si faptul ca “UE, avand 56% din investitia totala de cercetare-dezvoltare din surse private, este in urma SUA si Japonia cu 66% si repectiv 73%”.

Europa a recunoscut potentialul nanotehnologiei intr-o etapa timpurie si a dezvoltat o baza de cunoastere solida in nanostiinte cu unele din cele mai stralucite minti in domeniu. Intre 1997-1999 UE a avut o cota de 32% din publicatiile mondiale in domeniu, in comparatie cu 24% SUA si 12% Japonia. Totusi, aceasta cunoastere nu pare sa fie fructificata de industrie. Analiza patentelor dezvaluie ca UE are o cota mondiala de 36%, in comparatie cu 42% SUA, demonstrand ca transformarea cercetarii in aplicatii este un punct slab. O diferenta cruciala intre UE si competitorii sai este ca peisajul cercetarii-dezvoltarii europene in nanotehnologie risca sa devina fragmentat. ”Este putin probabil ca UE sa ramana competitiva la nivel mondial fara o mai buna concentrare si coordonare la nivel de Comunitate”.

Numeroase proiecte de cercetare colaborativa si alte initiative au fost deja sprijinite pe calea Programelor Cadru ale UE. Acestea au adaugat o importanta dimensiune europeana prin stabilirea de colaborari transnationale si au catalizat o crestere substantiala in finantarea nationala si privata. In timp ce programele patru (FP4) si cinci (FP5) au finantat un numar insemnat de proiecte de nanotehnologie, numai in al saselea (FP6) nanotehnologia a fost identificata ca una din prioritatile majore.

Sunt identificate cinci dinamici pentru a stimula progresul pe drumul catre micul infinit: cercetarea-dezvoltarea, infrastructura, educatia si instruirea, inovatia si dimensiunea sociala. Este identificat de asemenea, un set de actiuni sinergetice care este necesar la nivelul Comunitatii in toate aceste dinamici interdependente pentru a exploata potentialul care exista in Zona de Cercetare Europeana.



Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə