Gripa in romania

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 13.56 Kb.
tarix15.01.2019
ölçüsü13.56 Kb.





GRIPA IN ROMANIA

Detectia unor virusuri gripale in saptamanile 44 si 45, urmate de izolarea uneia dintre ele nu a insemnat debutul activitatii gripale in Romania.



Activitatea gripala in saptamana 46 se poate caracteriza astfel:


  • intensitate: joasa

  • pattern : absenta activitatii

  • izolari/detectiii virusuri: 0 (9 probe testate)

  • caracterizare antigenica: unul din virusurile detectate (proba de la Matei Bals), a fost izolat si este similar cu A/Brisbane/10/2007 (H3N2 - tulpina vaccinala)





GRIPA IN EUROPA
Numarul de tari care raporteaza activitate sporadica a crescut la 12, dar aceasta crestere nu este insotita si de o marire semnificativa a numarului de cazuri. Detectii/izolari de virusuri a fost raportate pana-n prezent de 18 state (89%).

Caracterizarea activitatii in sapt. 46 este urmatoarea:



  • intensitate: joasa in 24 tari, 3 tari nu raporteaza (Grecia, Italia si Malta)

  • pattern: sporadic in 12 tari, absenta activitatii in 13 tari; 3 tari nu raporteaza (Grecia, Italia si Malta)

  • detectii/izolari de virusuri:

    • 451 probe testate din care 32 au fost pozitive (7,1%): 29 tipA (22 A/H3 si 7 nesubtipate) si 3 tip B .

    • surse nesentinela: 30 virusuri din care 28 au fost de tip A (6 A/H3 si 22 nesubtipate) si 2 tip B

  • caracterizare antigenica/genetica (sapt.40 -46) :

    • din 41 virusuri analizate: 35 au fost similare cu A/Brisbane/10/2007 (H3N2 – tulpina vaccinala ), 3 cu A/ Brisbane/59/2007 (H1N1 – tulpina vaccinala), 1 cu B/Florida/4/2006 (linia B/Yamagata/16/88 – tulpina vaccinala) si 2 cu B/Malaiezia/2506/2004 (linia B/Victoria/2/87)

  • rezistenta la antivirale :

    • din 26 virusuri testate (11 A/H1N1 si 15 A/H3N2): 11A/H1N1 au fost rezistente la oseltamivir (9 din Anglia si 1 din Norvegia) si 1 sensibila (Anglia). Toate virusurile A/H1N1 au fost sensibile la zanamivir si amantadina. Cele 15 virusuri A/H3N2 analizate: au fost sensibile la oseltamivir si zanamivir si 6 rezistente la amantadina.


VACCINAREA ANTIGRIPALA A COPIILOR SCOLARI
Preconizata de foarte mult timp, chiar introdusa in programele de prevenire si control a gripei ca strategie unica (vezi Japonia), aceasta abordare revine in actualitate si devine o parte importanta a imunizarilor antigripale in unele tari (SUA).

In recomandarile ACIP (Advisory Committee on Immunization Practices) pentru sezonul 2008/2009 a fost inclusa urmatoarea formulare:

- vaccinarea tuturor copiilor si adolescentilor cu varste intre 6 luni si 18 ani.

Acesta recomandare presupune si o crestere importanta a numarului de vaccinari antigripale care se estimeaza a fi de 143 sau 146 milioane (47,66 % sau 48,66 % din populatia SUA) .

Argumentele folosite de specialistii americani au avut la baza urmatoarele ;


  • rate de impact (imbolnaviri, complicatii si decese) mari la copiii cu varste intre 0- 4 ani

  • rate mari de absenteism la copiii cu varste intre 5-15 ani si la adolescentii cu varste intre 16-18 ani: 15-30%

  • copiii din unitatile scolare si prescolare reprezinta factorii cei mai importanti ai raspandirii gripei in familii si in comunitate.

Inca de la inceputurile (in urma cu 50 ani) vaccinarii antigripale sistematice ca parte importanta a programelor de prevenire si control a gripei au fost luate in considerare urmatoarele optiuni :

  1. vaccinarea in totalitate a populatiilor

  2. vaccinarea unei parti importante (50%) din persoanele (de toate varstele) cu risc crescut de complicatii si deces cu diferite niveluri de acoperire pe grupe de varsta si de patologii

  3. vaccinarea in totalitate a copiilor de varsta scolara si prescolara

  4. vaccinarea si a unor categorii de persoane cu rol in mentinerea serviciilor esentiale comunitare si a celor care pot transmite gripa la persoanele cu risc crescut.

Prima optiune nu a putut fi realizata niciodata din cauza mai multor motive: capacitati de productie limitate, costuri foarte mari, existenta unor niveluri de protectie de maxim 85% la adulti, 55-66% la copiii mici si de 65-70 % la persoanele in varsta, ceea ce ar insemna ca un numar mare de persoane sa faca vaccin fara sa aiba raspuns imun optim, dar si din cauza unor probleme importante de logistica a vaccinarii care necesita mobilizari mari de echipe de vaccinare/distributie si perioade de timp foarte mari pentru imunizare care vor depasi cu siguranta mai multe luni (in medie 5 luni).

A doua optiune a fost acceptata ca realistica de la inceput si a fost adoptata de marea majoritate a tarilor si este mentinuta si in prezent.

Aceasta strategie s-a dovedit valoroasa de a lungul anilor si a fost validata si din punct de vedere al cost-eficientei. Trebuie insa mentionat ca ea se adreseaza mai mult reducerii complicatiilor si a deceselor si influenteaza mai putin raspandirea bolii si implicit numarul de imbolnaviri.

A treia optiune abordeaza in principal limitarea raspandirii bolii si indirect complicatiile si decesele care apar in rate mari la persoanele in varsta, la cele cu boli cronice si la copiii mici. Experienta Japoniei care a efectuat in anii 1990 vaccinarea in exclusivitate a tuturor copiilor de varsta scolara, a aratat ca aceasta strategie a influentat raspandirea prin reducerea numarului de imbolnaviri in comunitate si in familii, dar nu a redus semnificativ ratele de complicatii si de deces la persoanele cu risc crescut din alte grupe de varsta si din aceasta cauza a fost abandonata.

In ultima vreme o serie de studii si mai multi cercetatori au avansat o strategie combinata care sa abordeze aspectele cele mai importante ale controlului gripei: protectia persoanelor cu risc prin vaccinarea acestora intrun procent cat mai mare, vaccinarea celor care le pot transmite gripa (inclusiv personalul medico-sanitar), dar si imunizarea copiilor de varsta scolara ca factori importanti in raspindirea gripei.

Aceasta strategie presupune un efort financiar deosebit care pentru foarte multe tari este greu de realizat, dar el trebuie argumentat prin mai multe studii, inclusiv cost-beneficiu care sa fie efectuate si la nivel national. O evaluare ar putea rezulta din “experienta” americana, dar fara a aborda toti copiii si adolescentii cu varste intre 6 luni – 18 ani se poate incerca o vaccinare-studiu in unele unitati scolare (clasele 1-4) cu urmarirea absenteismului si a infectiilor respiratorii aparute in sezonul epidemic in familiile celor vaccinati .






MENTIUNE: Datele din acest buletin pot fi folosite numai cu acordul CNG sau prin citarea sursei

Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə