Viziunile asupra evaluării copilului de la naştere până la vârsta preşcolară au evoluat semnificativ în ultimele decenii, odată cu transformările în abordarea intervenţiei timpurii şi metodelor de educaţie specială în copilăria fragedă, bazate pe principiile de dezvoltare, utilizarea cadrului natural al copilului, centrare pe familie.
Viziunile asupra evaluării copilului de la naştere până la vârsta preşcolară au evoluat semnificativ în ultimele decenii, odată cu transformările în abordarea intervenţiei timpurii şi metodelor de educaţie specială în copilăria fragedă, bazate pe principiile de dezvoltare, utilizarea cadrului natural al copilului, centrare pe familie.
Metodele de evaluare a copilului de vârstă fragedă diferă de cele aplicate copiilor mai mari şi trebuie să fie potrivite în funcţie de nivelul dezvoltării mintale, sociale, fizice etc. la diferite etape de vârstă.
Evaluarea statică, în care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv copilul, pe abilităţile lui la un moment dat, a fost înlocuită cu evaluarea dinamică, care estimează capacitatea de dezvoltare/potenţialul de învăţare, în scopul folosirii rezultatelor drept suport pentru formarea abilităţilor necesare dezvoltării plenare a copilului.
ESTE
un proces complex,
continuu, dinamic,
de cunoaştere şi estimare,
cantitativă şi calitativă,
a particularităţilor
dezvoltării,
a abilităţilor copilului
dar şi a disponibilităţilor imediate pentru dezvoltare
screeningu-ul şi determinarea eligibilităţii
apreciere a direcţiilor şi duratei intervenţiei timpurii (programe ITC)
stabilire a celor mai potrivite servicii de abilitare/terapie, educaţie, asistență socială, medicală, psihologică etc. (PISF)
organizare a mediul de viaţă al copilului, ţinând cont de aspectele psihologice şi interpersonale în familie
cuantificare a progreselor obținute în recuperare, educaţie (reevaluarea)
evaluare a eficienţei serviciilor oferite, elaborarea strategiilor/politicelor de dezvoltare și îmbunătățire a Serviciilor de Intervenție Timpurie
realizare a cercetărilor științifice în domeniu.
1. Evaluarea prin raportare la standarde sau norme măsoară performanţele unui copil intr-o anume arie de dezvoltare, pornind de la un standard stabilit prin testarea unui eşantion reprezentativ pentru copii. Fiecare copil evaluat este comparat cu standardul/norma, de regula cu punctajul mediu, şi astfel, se poate determina performanţa particulară a copilului respectiv.
2. Evaluarea prin raportare la criterii este utilizată pentru a determina punctele forte şi punctele slabe ale unui copil, nu prin a-l compara cu alţi copii, ci prin raportare la un set de deprinderi prestabilite şi validate, presupuse a fi esenţiale pentru dezvoltarea plenara a copilului. Avantajul acestor abordări constă în utilitatea lor ca instrumente de documentare a progresului realizat de copil (nu prin comparare cu un copil sănătos/un standard), stabilind eficienţa intervenţiilor şi pregătind terenul pentru însuşirea unor deprinderi ulterioare.
3. Evaluarea prin raportare la individ măsoară progresul copilului pe parcursul procesului său unic de dezvoltare şi învăţare. Evaluările pornesc de la a recunoaşte ca orice copil se modelează prin interacţiunea dintre aspectele biologice şi cele de mediu, precum şi prin ceea ce aşteaptă ceilalţi de la viaţa şi viitorul sau.
3. Evaluarea prin raportare la individ măsoară progresul copilului pe parcursul procesului său unic de dezvoltare şi învăţare. Evaluările pornesc de la a recunoaşte ca orice copil se modelează prin interacţiunea dintre aspectele biologice şi cele de mediu, precum şi prin ceea ce aşteaptă ceilalţi de la viaţa şi viitorul sau.
4. Evaluare autentică
Evaluare autentică se consideră cea care are loc în mediul natural, tipic în care copilul cunoaşte real ce are de făcut. Testele convenţionale, cu itemi capcană, nefuncţionali, aplicate în prezenţa unor persoane adulte, necunoscute, trebuie evitate.
Actualmente, unii specialişti în domeniu propun abandonarea testelor convenţionale, referite la standard/normă şi propun alternativa utilizării evaluării autentice (raportate la individ), sau formelor observaţionale de evaluare, care presupun creionarea unei imagini autentice a dezvoltării copilului, apărute în mediul natural şi rutinele zilnice ale copilului excepţional.
Evaluarea autentică permite captare celor mai mici detalii, şi schimbări foarte subtile în funcţionalitatea copilului, ceea ce se racordează cu Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii, versiunea pentru Copil şi Tineri (ICF-CY; WHO, 2007).
specialiştii din diferite domenii fac schimb de opinii referitor la strategiile şi tehnicile de intervenţie
specialiştii din diferite domenii fac schimb de opinii referitor la strategiile şi tehnicile de intervenţie
se creează un tablou integru (nu fragmentar) al nivelului de dezvoltare a copilului, relaţiei lui cu părinţii, ceea ce facilitează procesul de planificare a intervenţiei
echipa ajunge să abordeze şi interpreteze dezvoltarea/ comportamentul copilului şi părinţilor într-un mod unic, folosind acelaşi limbaj, ceea ce exclude erorile de apreciere a dezvoltării
observaţiile şi discuţiile în grup oferă părinţilor posibilitatea de a se simţi drept membri ai echipei şi nu simpli observatori
Elaborate științific, validate pe loturi mari de cazuri
Elaborate științific, validate pe loturi mari de cazuri
Aprobate la nivel internațional
Oferă criterii de apreciere unificate, posibilitatea unui limbaj unic între specialiști
Asigură stabilirea unor obiective realiste (nu impirice) pentru programele de reabilitare a copilului
Pentru determinarea eligibilităţii copilului pentru serviciul de intervenţie timpurie
Pentru determinarea eligibilităţii copilului pentru serviciul de intervenţie timpurie
Testul poate fi aplicat copiilor de vârstă fragedă – de la naştere până la 48 de luni. Timpul necesar efectuării 45-60 minute. Informaţia se obţine prin observaţie directă, interviu cu părinţii şi interacţiune cu copilul.
Format:
Testul include 5 domenii de testare: comunicativ (78 întrebări), cognitive (78 întrebări), neuromotor (87 întrebări), socio-emoţional (58 întrebări) şi adaptativ-comportamental (62 întrebări).
Scorul şi interpretarea:
Punctul de începere a testului se stabileşte în funcţie de vârsta copilului. Scorul 1 este pentru acele acţiuni pe care copilul le poate executa imediat, începe să le efectueze sau le-a efectuat când era mai mic. Scorul 0 este pentru acţiunile pe care copilul nu le poate efectua.
Tipul: test screening, standardizat, raportat la normă, predestinat copiilor de la 3 până la 24 de luni.
Tipul: test screening, standardizat, raportat la normă, predestinat copiilor de la 3 până la 24 de luni.
Obiectivele testului:
determinarea eligibilităţii pentru ITC;
evaluarea disfuncţiilor neurodezvolării;
identificarea riscului de tulburări a neurodezvoltării, riscului de dizabilitate;
aplicarea repetată a testului (la 3, 6, 12, 24 luni) permite monitorizarea neurodezvoltării şi modificarea riscului de apariţie a tulburărilor de dezvoltare/dizabilităţii.
Timpul de administrare:15 - 20 minute, inclusiv interpretarea.
Formatul. Testul evaluează 4 domenii conceptuale: funcţiile neurologice de bază (postura, tonusul muscular, mişcarea, asimetriile, indicatorii anormali); funcţiile expresive (funcţia motorie grosieră şi fină, funcţia motorie orală şi verbală); funcţiile receptive (vizuală, auditivă, verbală) şi progresele congnitive (abilitatea de trasare a obiectivelor, soluţionare de probleme). Testul conţine un set de materiale standard utilizate în evaluare.
Scorarea. Fiecare item este apreciat în baza unor reguli prin „optim” sau „non optim” (scorat prin 1 sau 0). Scorul sumar are utilitate predictivă şi permite pronosticarea riscului de apariţie a tulburărilor de dezvoltare şi de dizabilitate drept „scăzut”, „moderat” sau „înalt”.
Testul M-CHAT (Modified Checklist for Autism in Toddlers)
Testul M-CHAT (Modified Checklist for Autism in Toddlers)
Testul conţine 23 de întrebări/iteme, în baza cărora se pot selecta copiii de 18 – 24 suspecţi la autism
Pediatric Evaluation of Disability Inventory – PEDI
Pediatric Evaluation of Disability Inventory – PEDI
Clasificarea severității implicării motrice la copiii cu PCI (GMF-CS)
Bayley Scales of Infant Development - Bayley III
Tipul:
Tipul:
Test standardizat, de evaluare a capacităţilor şi performanţelor funcţionale, raportat la criterii. Informaţia se obţine prin observaţie directă şi interacţiune cu copilul. Testul este atât un program de monitorizare şi documentare a unui progres funcţional, precum şi un program terapeutic.
Administrarea:
Testul poate fi aplicat copiilor de la 6 luni până la 7,5 ani, dar şi copiilor mai mari de 7,5 ani, dacă abilităţile lor funcţionale sunt evident mai joase comparativ semenilor de vârstă. Timpul necesar efectuării 45 – 60 minute. Testul se efectuează de un evaluator, care este cunoscut şi apropiat copilului sau în forma unui interviu structurat cu părinţii.
Format:
Testul măsoară capacităţile şi performanţele în deprinderile funcţionale (autodeservirea, mobilitatea, funcția socială); asistenţă/participarea îngrijitorului şi în modificările mediului natural de viaţă. Testul include 197 de iteme.
Scorul şi interpretarea:
Scorul este reflectat în formulare speciale, fiecare item este notat cu „1” (capabil) sau „0” (incapabil sau limitat în capabilitate în majorotatea situaţiilor). În baza totalizării rezultatelor testării se completează fişele speciale.
Clasificare și sistem de pronosticare a gravității PCI
Clasificare și sistem de pronosticare a gravității PCI
GRADUL I - Merge fără restricţii
GRADUL II - Merge cu restricţii
GRADUL III - Merge cu ajutorul dispozitivelor manuale de deplasare
GRADUL IV - Autodeplasare cu restricţii; poate utiliza dispozitive cu propulsie electrică
GRADUL V - Transportat în scaun cu rotile manual
Tipul:
Tipul:
Test standardizat, diagnostic, raportat la normă, utilizat pentru identificarea tulburărilor de dezvoltare. Informaţia se obţine prin observaţie directă şi interacţiune cu copilul.
Administrarea:
Testul poate fi aplicat copiilor de vârstă fragedă – de la 1 lună până la 42 luni. Timpul necesar efectuării 45 - 75 minute.
Format:
Reprezintă un set de materiale: jucării speciale, manual, formularele de testare.
Testul conţine 3 scări de evaluare: scala mentală – evaluează nivelul de dezvoltare a copilului în domeniile cognitiv, de comunicare verbală şi personal-social; scala dezvoltării motorii – evaluează deprinderile de motricitate grosieră şi fină; scala comportamentală – evaluează aspectele calitative ale comportamentului (atenţia, orientarea în mediul natural de viaţă, atitudinile şi formele de expresie, interesul, emoţiile) – se îndeplineşte de către evaluator după plecarea copilului.
Scorul şi interpretarea:
Pentru fiecare item există 5 variante de apreciere a rezultatului: P (pass) – succes; F (fail) – insucces; O (omit) – omitere; R (refuse) – refuzare; RPT (reported by mother) - în baza afirmaţiilor mamei. La sfârşitul evaluării sunt sumate răspunsurile notare prin P. Testul se finalizează prin calcularea Indicelui Dezvoltării Mentale (MDI) şi Indicelui Dezvoltării Psihomotorii (PDI), care ne indică vârsta de dezvoltare a copilului.
Instrument clinic, administrat individual, care evaluează abilitatea cognitivă a copiilor cu vârste cuprinse între 6 ani şi 0 luni şi 16 ani şi 11 luni (6:0 – 16:11).
Instrument clinic, administrat individual, care evaluează abilitatea cognitivă a copiilor cu vârste cuprinse între 6 ani şi 0 luni şi 16 ani şi 11 luni (6:0 – 16:11).
Oferă scoruri compozite care reprezintă funcţionarea intelectuală în domenii cognitive specifce (ex. Indicele de Înţelegere verbală, Indicele Raţionamentului perceptiv, Indicele Memoriei de lucru şi Indicele Vitezei de procesare), dar oferă şi un scor compozit care reprezintă abilitatea intelectuală generală a copilului (ex. Coefcientul de inteligenţă total).
Timp de administrare: 60-90 minute
Adaptată în română, 2012
Scalele de inteligență Stanford-Binet, 2003.
Tipul: standardizat, raportat la normă.
Obiectivele testului: evaluarea abilităților intelectuale generale și a abilităților cognitive.
Obiectivele suplimentare: diferențierea copiilor cu retard mintal și copiilor cu dificultăți de învățare; ajutarea la înțelegerea de ce, în mod particular, un copil are dificultăți de învățare; de a identifica copiii talentați.
Categoria de vârstă: predestinat persoanelor de la 2 ani până la 85+ ani.
Timpul de administrare:
pentru copiii mici procedura de testare durează 30-50 minute
Instrument de evaluare semistructurat ce poate fi folosit acolo unde este suspectata orice forma de autism, de la copii mici pana la adulti, de la copii fara limbaj pana la adulti cu limbaj fluent.
Instrument de evaluare semistructurat ce poate fi folosit acolo unde este suspectata orice forma de autism, de la copii mici pana la adulti, de la copii fara limbaj pana la adulti cu limbaj fluent.
Este apreciat a fi golden standard în evaluarea și diagnosticarea cu acuratețe a TSA.
ADOS constă în diverse activitati ce permit observarea comportamentului social și a comunicării asociate diagnosticului de tulburare pervazivă de dezvoltare.
ADOS cuprinde 4 module, administrarea fiecaruia durand 35-45 de minute. Copilul/adultul este evaluat prin aplicarea unui singur modul, ales în funcție de nivelul limbajului expresiv și vârsta cronologică.
Modulul 1 se foloseste pentru copiii fara limbaj expresiv,
Modulul 2 pentru cei ce utilizează limbajul, însa nu fluent,
Modulul 3 pentru copii cu limbaj fluent,
Modulul 4 pentru adolescenți și adulti cu limbaj fluent.
Adaptarea ADOS în România - 2010. ADOS se bazeaza pe itemi critici, adica pe simptomele autismului, stipulate în DSM. Aceste comportamente sunt rare la persoanele neafectate de autism. Rezultatele nu sunt bazate pe scale și norme și prin urmare nu a fost necesară studierea unui eșantion normativ.
PICCOLO – este un instrument de observare bazată pe cercetare care arată ce pot face părinții pentru a susține dezvoltarea copiilor lor; este un instrument bazat pe punctele forte a interacțiunilor parentale ce prezice dezvoltarea socială, cognitivă și verbală timpurie a copilului.
PICCOLO – este un instrument de observare bazată pe cercetare care arată ce pot face părinții pentru a susține dezvoltarea copiilor lor; este un instrument bazat pe punctele forte a interacțiunilor parentale ce prezice dezvoltarea socială, cognitivă și verbală timpurie a copilului.
PICCOLO este un instrument de evaluare constituit din 29 itemi administrate părinților care au copii cu vârsta cuprinsă între 10 luni și 3 ani pentru a evalua punctele forte ale părinților care s-au dovedit a îmbunătăți rezultatele dezvoltării copiilor, care includ abilitățile cognitive, verbale și socio-emoționale. (Roggman, Cook, Innocenti, Jump Norman, & Christiansen). este o listă de 29 de observabile comportamente parentale în dezvoltare de susținere cu varsta copii 10-47 luni, în patru domenii.
Metodica: experimentatorul observă comportamentul părinților în interacțiunea lor cu copilul – în joc (5 sau 10 min.) interval de timp în care se scorează itemii.
Domeniile parentalității dezvoltative măsurate de PICCOLO:
Afectivitatea - căldură/cordialitate, apropiere fizică, exprimare pozitivă față de copil
Sensibilitate - reacționare la emoțiile, cuvintele, interesele și comportamentele copilului
Încurajare, sprijin - sprijin activ al explorării, efortului, depinderilor, inițiativei, curiozității, creativității și a jocului
Învățare - conversații și jocuri comune, stimulare cognitivă, explicații și întrebări
Identifica comportamentele parentale care sprijina dezvoltarea timpurie a copilului
Identifica comportamentele parentale care sprijina dezvoltarea timpurie a copilului
Poate ajuta specialistii din interventia timpurie de a promova suportul parental
Se folosește pentru:
Evaluarea comportamentelor parentale pozitive care prezic o dezvoltare favorabilă a copilului
Elaborarea ghidului individualizat de intervenții parentale pozitive cu familia - guide individualized positive parenting interventions with families
Urmărirea rezultatelor parentalității pozitive în cadrul programelor de sprijin a părinților
(Program de îmbunătățire relațiilor intre părinți si copii ICDP- International Child Development Program - ICDP - Programul International de dezvoltare a copilului)
Reevaluarea are drept scop să urmărească determinarea progresului în recuperare, compensare şi educaţie. Aceasta se realizează prin raportarea la obiectivele stabilite în urma efectuării evaluării iniţiale/precedente. (Re)evaluarea are loc ori de câte ori este necesar, conform evoluţiei situaţiei copilului (o dată la 3 – 6 – 12 etc. luni).
Reevaluarea are drept scop să urmărească determinarea progresului în recuperare, compensare şi educaţie. Aceasta se realizează prin raportarea la obiectivele stabilite în urma efectuării evaluării iniţiale/precedente. (Re)evaluarea are loc ori de câte ori este necesar, conform evoluţiei situaţiei copilului (o dată la 3 – 6 – 12 etc. luni).
Evaluarea progresului presupune comparaţia între o stare iniţială şi alta finală şi poate viza:
progresele în gradul de autonomie;
progresele în limitarea efectelor secundare ale dizabilităţii;
progresele în antrenarea potenţialului restant;
progresele în compensare;
stagnarea, regresul - cauze, evoluţii s.a.
Reevaluarea este urmată de modificarea planului sau a programului individual al copilului şi familiei în raport de conatări; reconsiderarea deciziilor.
