Cod-f-pc-4 revista presei 11 aprilie 2012 cuprins

UDMR va desemna, marţi, noul ministru al Mediului

Funcţia ar putea fi preluată de Korodi Attila. UDMR va desemna, marţi, în şedinţa Consiliului Permanent, noul ministru al Mediului, după ce Laszlo Borbely a demisionat din funcţie, surse din cadrul Uniunii afirmând că postul ar putea fi preluat de Korodi Attila, transmite Mediafax. Surse din UDMR au declarat, luni, corespondentului Mediafax, că Uniunea îşi doreşte ca numirea noului ministru al Mediului să fie tranşată marţi, pentru a nu se prelungi interimatul la acest minister.

"Consiliul Permanent al UDMR se va întruni marţi în şedinţă, de la ora 13.00, la Bucureşti, şi vom desemna înlocuitorul lui Borbely la Ministerul Mediului, după care vom înainta propunerea premierului Ungureanu. Nu dorim să fie prelungit interimatul la acest minister pentru că sunt multe proiecte în derulare şi decizii de luat. Sunt trei posibili înlocuitori - Tanczos Barna, Borbely Karoly şi Korodi Attila. Probabil că noul ministru va fi Korodi, care a mai deţinut această funcţie la Mediu", au spus sursele citate.

Korodi Attila are 35 de ani. După alegerile parlamentare din noiembrie 2004, Korodi a fost desemnat de către UDMR pentru postul de secretar de stat la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, ocupându-se de coordonarea Departamentului de Integrare Europeană. În aprilie 2007, Attila Korodi a fost numit ministru al Mediului, post ocupat timp de un an.

Borbely Karoly are 36 de ani şi a fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei în perioada decembrie 2007-decembrie 2008, iar din ianuarie 2010 este secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Tanczos Barna are tot 36 de ani şi este preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă. El a fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, în perioada 2007-2009, apoi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (ianuarie - iulie 2010), iar în prezent este secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Laszlo Borbely a demisionat, joia trecută, din funcţia de ministru al Mediului, el spunând că a luat această decizie deşi nu are motiv şi precizând că a transmis această decizie premierului, dar şi preşedintelui, cu care a avut o întâlnire. Borbely declara că a aflat din presă despre comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind solicitarea de declanşare a procedurilor pentru obţinerea cererii de urmărire penală şi imediat a decis să demisioneze. Borbely sublinia că refuză cu tărie orice fel de acuzaţie pe care o consideră nefondată şi că speră să îşi poată dovedi nevinovăţia. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a preluat portofoliul de la Ministerul Mediului, pe care îl deţine ca interimar după demisia lui Borbely, şi-a elogiat predecesorul şi a spus că îşi doreşte un interimat cât mai scurt. /HotNews, Carla Dinu

Teme economice

Cele două termocentrale din judeţ vor fuziona

Adunările Generale ale Asociaţiilor celor două termocentrale din judeţ, respectiv Mintia şi Paroşeni, vor avea astăzi o şedinţă comună în care se va pune în discuţie fuziunea celor două entităţi. Şedinţa comună va avea loc la sediul Ministerului Economiei.

Este practic ultimul pas în ceea ce priveşte înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara, procedură care se estimează a fi finalizată în vara acestui an. Odată semnate actele de fuziune a celor două termocentrale, următorii paşi vor fi doar chestiuni de natură juridică, iar înfiinţarea complexului va intra pe ultima sută de metri. Înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara s-a pus în discuţie încă de anul trecut. Din acest complex, înfiinţat cu scopul de a menţine judeţul Huendoara ca un pion important pe piaţa energetică din România, urmează să facă parte Termocentralele de la Mintia şi Paroşeni şi patru mine viabile din Valea Jiului, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni. Celelalte unităţi miniere din Valea Jiului vor intra într-un program de închidere până în 2018. /Glasul Hunedoarei HD, Irina Năstase

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

Selina a început demolarea podului peste Pârâul Adona

Angajaţii firmei Selina au demarat marţi, lucrările de demolare a podului peste Pârâul Adona de pe strada Leonardo da Vinci. Conform unui comunicat al municipalităţii dezafectarea construcţiei va dura circa două săptămâni, perioadă după care angajaţii Repcon vor continua lucrările de întubare a pârâului, lucrare contractată de Administraţia Bazinală de Ape Crişuri. Pe toată perioada lucrărilor circulaţia va fi deviată, prin semnalizări corespunzătoare, peste caseta de beton armat, care întubează Pârâul Adona, în zona învecinată podului. După finalizarea lucrărilor Primăria s-a obligat să amenajeze în vecinătate parcări de domiciliu pentru locuitorii din zonă. /eBihoreanul

Selina demolează podul peste Adona. Circulație deviată!

Așa cum s-a promis recent, au început lucrările de demolare a podului peste Pârâul Adona, pe strada Leonardo da Vinci. Acțiunea este realizată de firma Selina, iar lucrările de realizare în continuare a casetei care întubează pârâul vor fi executate de firma Repcon, în contul contractului încheiat cu Administraţia Bazinală Ape Crişuri. Potrivit unui comunicat de marți, 10 aprilie, al Primăriei Oradea, operațiunea de demolare va dura aproximativ 2 săptămâni. Apoi, urmează să se deruleze și lucrările de întubare a pârâului Adona. Municipalitatea face din nou apel la șoferii care circulă prin zona respectivă să fie foarte atenți. Traficul a fost deviat, iar administrația locală a luat măsuri de semnalizare corespunzătoare. În această perioadă, mașinile trec peste caseta de beton armat, care întubează Pârâul Adona, pe zona adiacentă podului. Devierea se face pe lângă actualul pod, peste întubarea realizată. /Bihor Stiri

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA

Hidroelectrica Cluj inaugurează în noiembrie o nouă hidrocentrală

Proiectul început acum 24 de ani a înghiţit potrivit unor estimări peste 230 de milioane de euro. Puterea instalată a sucursalei locale a Hidroelectrica va creşte cu 11% din toamnă, când se va da în funcţiune Hidrocentrala Răstoliţa, cea de-a 24 aflată în administrarea sediului clujean.

Răstoriţa, situată pe afluentul cu acelaşi nume al râului Mureş, va putea produce 35,5 MW având practic două grupuri – o centrală supraterană cu un baraj şi un lac de acumulare pe râul Răstoliţa. Ea va fi a treia ca putere pe raza sucursalei, după Mărişel, care poate produce 220 de MW, fiind a doua centrală subterană pe ape interioare după Lotru şi după Tarniţa, cea de-a doua mare producătoare a regiunii.

Proiectul a fost „lălăit” din 1988, până acum trei ani. „Un astfel de proiect se face în mod normal într-un timp de 5, 6, 7 ani, dar în acest caz a durat 24. În ultimii trei ani s-au executat 65-70% din lucrare şi s-au cheltuit undeva la 50-60 de milioane de euro”, explică Horaţiu Cătărig, director Hidroelectrica Cluj.

„Realizarea centralei a fost prioritară”

Hidroecentrala Răstoriţa nu e singurul proiect al sucursalei aflat în execuţie, însă a atras majoritatea fondurilor în ultima perioadă din raţiuni de eficienţă, potrivit directorului Hidroelectrica Cluj.

„Pe raza sucursalei mai sunt două proiecte în execuţie, este vorba de două microcentrale în Baia-Mare, Firiza I şi II, cu o capacitate energetică de 4,2, respectiv, 8,4 MW, care au termen de finalizare 2014. Ritmul de lucru a fost mai alert în cazul Răstoriţa, deoarece, în concepţia mea decât să te împarţi în trei investiţii şi să nu finalizezi niciuna mai bine te apropii, finalizezi una, ea începe să producă şi abia apoi te axezi şi pe celelalte. E greu să bagi bani în mai multe investiţii şi să nu producă niciuna”, motivează Cătărig.

„Fabrica de bani”, doar pe hârtie

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, un alt proiect energetic cu o importanţă majoră, atât pentru regiune, cât şi pe plan naţional este încă stadiu de desen, deşi autorităţile au promis în nenumărate rânduri urgentarea procedurilor de selecţiei a investitorilor. Pe lângă îndeplinirea funcţii de reglare a sistemului energetic naţional, investiţia este o oprtunitate şi din punct de vedere financiar. „Deşi, hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti are o putere de1000 de MW, practic a şasea parte din sistemul naţional al Hidroelectrica, care cumulează 6300 de MW, este practic o fabrică de bani nu de energie, pentru că produce energie la preţ de 3, 5 ori mai mare decât preţul pieţei, pe vârful de consum, folosind energie pentru pompare, când consumurile sunt minime şi costurile minime”, afirmă Horaţiu Cătărig. /Monitorul de cluj, Angelica Teocan