Cod-f-pc-4 revista presei 2-6 septembrie 2011 cuprins

Elevii din Grinţieş reînvie plutăritul pe Bistriţa

* echipa "Plutaşii" a câştigat o finanţare de 5.000 de euro din partea Petrom pentru un proiect vizând activităţi turistice nepoluante. Două proiecte eco-civice gândite şi aşternute pe hârtie de elevii nemţeni s-au numărat printre câştigătoarele celei de-a treia ediţii a concursului naţional "Şcoala lui Andrei". Este vorba despre proiectul "Pipirigul lui David Creangă", aparţinând echipei EcoExtraClub (locul I), respectiv proiectul "Salvaţi plutăritul" al echipei "Plutaşii" (locul IV în clasamentul final). Rezultatele obţinute de tinerii nemţeni sunt cu atât mai meritorii cu cât în competiţie s-au înscris 362 de echipe din 39 de judeţe, dintre care numai 11 au fost desemnate câştigătoare a premiilor de câte 5.000 de euro oferite de Petrom. Prin intermediul proiectului "Salvaţi plutăritul", elevii din Grinţieş încearcă să transforme vechea meserie a plutaşilor de pe Bistriţa într-o atracţie turistică a comunei Grinţieş. Copiii îşi propun, prin amenajarea a două pontoane, construirea unei plute şi achiziţionarea de caiace, să ofere o alternativă recreativă, dar mai ales să valorifice potenţialul turistic al zonei reducând în acelaşi timp poluarea. Pe lângă premiile în bani, pentru implementarea proiectelor, Petrom a sponsoriza şi 400 de locuri în tabăra din Ţara lui Andrei (în perioada 24 iulie - 27 august, la Cheia, în judeţul Prahova) pentru copiii din echipajele câştigătoare, a oferit laptopuri personale pentru profesorii coordonatori ai echipelor câştigătoare şi sisteme multimedia pentru şcoli. "În perioada 21 - 27 august, echipa «Plutaşii» a avut ocazia să experimenteze aventura în tabăra din Ţara lui Andrei. Ei au parcurs trasee montane, au participat la jocuri în aer liber, au învăţat să construiască un adăpost de supravieţuire în pădure, au învăţat să acorde primul ajutor, au plantat pomi, au participat la cursuri de comunicare, management de proiect, strângere de fonduri şi au învăţat cum să lucreze în echipă. Dacă la început proiectul nostru a plecat de la o idee mai mult în joacă, acum, după ce am învăţat împreună despre cum se implementează o iniţiativă, credem mai mult în ideea noastră şi ştim exact ce avem de făcut în continuare. În tabără am învăţat ce înseamnă respectul pentru natură şi cum să îi schimbi în bine şi pe ceilalţi", a declarat Cristina Vatamanu - profesor coordonator al echipei "Plutaşii". Cel de-al doilea proiect al elevilor nemţeni declarat câştigător - "Pipirigul lui David Creangă" - propune înfiinţarea unui muzeu etnografic dedicat bunicului scriitorului Ion Creangă. Proiectul vine în sprijinul localnicilor prin păstrarea obiceiurilor tradiţionale, atragerea turiştilor în zonă şi schimbarea aspectul dezolant al centrului comunei Pipirig. Realitatea media

Discuţii între CJ şi asociaţiile de profil pentru dezvoltarea activităţii de rafting în judeţ

Consiliul Judeţean vrea să dezvolte activitatea de rafting în judeţul Suceava. Şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, a declarat că instituţia pe care o conduce se află în discuţii cu mai multe asociaţii care promovează acest sport pentru a aduce bărci pe râul Bistriţa în vederea practicării raftingului. Flutur a spus că interesul este pentru traseul Zugreni-Crucea, unde defileul este extrem de pitoresc, iar viteza apei destul de mare. „Eu sunt convins că împreună cu cei de la Apele Române, din adminis¬traţiile locale de pe Valea Bistriţei şi cu cei de la Biroul de Turism al Consiliului Judeţean am putea să dezvoltăm această formă de turism. Mai mult de atât, le-am propus reprezentanţilor asociaţiilor cu care am vorbit o îmbinare între nou şi vechi, adică să aibă în vedere şi plutăritul, pentru că sunt mulţi turişti care vor să vadă şi cum circulau plutele pe Valea Bistriţei. Mai ales că cei de la Primăria Ciocăneşti doresc să deschidă o şcoală de plutărit ca să aflăm secretele plutăritului. Chiar dacă se pare că plutăritul nu va fi o meserie a viitorului, nu trebuie uitat, pentru că a fost un mod de a trăi pe Valea Bistriţei şi îi interesează foarte mult pe turişti toate aspectele legate de vechiul mod de transport pe Bistriţa cu tot pitorescul lui", a declarat Flutur. Şeful administraţiei judeţene speră ca acest sport extrem să atragă cât mai mulţi turişti în zonă, traseul de rafting de pe Bistriţa fiind unul dintre cele mai incitante din întreaga Europă. Trebuie spus că la Vatra Dornei sunt firme private care oferă contra cost servicii de rafting pentru cei care vor să încerce senzaţii tari. Monitorul de Suceava –

In judeţul Suceava există peste 60 de milioane de metri cubi de deşeuri miniere

■ Şeful APM Suceava, Vasile Oşean, a precizat că o mare parte din fostele exploatări miniere reprezintă în continuare un pericol pentru mediu. În judeţul Suceava există 71 de perimetre miniere care au activitatea sistată şi aproape 200 de spaţii unde sunt depozitate deşeurile rezultate din activitatea minieră. Potrivit unui raport prezentat de directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Suceava, Vasile Oşean, deşeurile miniere sunt depozitate în 190 de halde de steril provenit din exploatarea substanţelor minerale, volumul total al acestor deşeuri fiind de 45,5 milioane de metri cubi. Acesta a mai spus că în judeţul Suceava sunt şi opt iazuri de decantare, unde sunt depozitate 14,6 milioane de metri cubi de steril provenit din activitatea minieră.„Prin dimensiuni, cantitatea de deşeuri depozitate, conţinutul de substanţe poluante şi efectul asupra mediului şi populaţiei în cazul producerii unor accidente sau avarii, iazurile de decantare reprezintă un factor major de risc, motiv pentru care trebuie acor-dată o atenţie deosebită atât în faza de construcţie - operare, cât mai ales în faza de închidere şi de monitorizare postînchidere. După intrarea în conservare a iazurilor, efectul poluării poate dura zeci.de ani, în funcţie de compoziţia sterilului depus, natura reactivilor folosiţi la preparare, dinamica precipitaţiilor, a apelor de suprafaţă, a apelor freatice, precum şi a celor de mare adâncime", a declarat Vasile Oşean. Unul dintre cele mai mari iazuri de decantare unde este depozitat steril este cel din Tărnicioara, acesta având o suprafaţă de 28,5 hectare şi 15,5 milioane de tone de steril. Vasile Oşean a arătat că începând cu anul 2008 au fost realizate lucrări de stabilizare şi reabilitare ecologică a iazului, o parte din lucrări fiind finalizate în luna iulie 2011. El a precizat că valoarea lucrărilor se ridică la 5,34 de milioane de lei. Închiderea şi ecologizarea fostei exploatări de sulf din Călimani costă peste 50 de milioane de lei. Şeful APM Suceava a mai arătat că o altă zonă care prezintă risc pentru mediu este fosta exploatare a sulfului din Călimani, închisă în anul 1997. Vasile Oşean a precizat că lucrările de reabilitare ecologică a acestei exploatări au fost începute în anul 2008, ele fiind însă sistate în anii 2010 şi 2011. El a arătat că pentru finalizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare la fosta exploatare Călimani ar fi necesară o sumă de 51,17 milioane de lei (511,7 miliarde de lei vechi). „În această zonă este necesară continuarea lucrărilor de reabilitare ecologică, având în vedere faptul că poluarea mediului continuă şi perimetrul minier se află în Parcul Naţional Călimani. Pe de altă parte, trebuie spus că în judeţul Suceava, paşii necesari punerii în siguranţă a acestor situri contaminate se fac destul de timid, cauza principală fiind lipsa fondurilor necesare la bugetul de stat. Este necesară monitorizarea atentă şi permanentă a acestor perimetre, din două motive principale. Primul ar fi poluarea gravă a factorilor de mediu, în special a apelor şi solului, iar al doilea ar fi gradul de pericol pentru aşezări pe care îl reprezintă unele dintre situri, respectiv cele din Fundu Moldovei, Tarniţa şi Călimani", a mai spus şeful APM Suceava. Monitorul de Suceava