Cod-f-pc-4 revista presei 21 noiembrie 2011 cuprins

21.11.2011

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”

http://www.rowater.ro





Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

21 noiembrie 2011

CUPRINS

3

PRESA CENTRALĂ 3

După pădurile din secuime, Borbély a dat liber la defrişarea păstrăvilor din Făgăraş 3

Teme similare 7

Hidroelectrica: hoţul care nu lasă urme 7

Băieții deștepți din energie se mișcă pe banda lui Moebius 9

Teme de mediu 15

Reportaj În Premieră: Pădurile României, secerate fără milă 15

Teme internaționale 16

Lumea se va confrunta cu fenomene meteorologice fără precedent 16

Știre mai veche 17

Pescuit cu buldozerele SC Energy BV SRL pe Neagra Broştenilor 17

PRESA LOCALĂ 18

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA 18

Dezastru ecologic în Făgăraş! 19

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA 21

Seceta a „topit” doua treimi din cantitatea de apa 22

Ger in Maramures: -12 grade Celsius la Targu Lapus 22

Teme similare 23

Promenada noua de peste un kilometru pe malul cursurilor de apa din Cluj 23

Teme de mediu 24

Milioane de euro „ingropate” in iazul Colbu si alte milioane de euro „dezgropate” din galeria „Chivu-Stoica” 24

PASUIRE - ROMPLUMB - Uzina din Ferneziu isi poate relua activitatea pentru cateva luni 28

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ 29

Teme similare 29

Seceta nu afectează clienţii CAA 29

Teme de mediu 30

Staţie de epurare finalizată 30

Staţie de epurare la Ruşii Munţi 30

Investiţii la izvorul din Recea 31

Gunoiul devenilor rămâne la Deva 31

Aer irespirabil la Tg Mureş. Garda de Mediu la Azomureş 32

După trei luni, în Târgu Mureş s-au înregistrat din nou depăşiri ale concentraţiei de amoniac în aer 33

Agenţia Naţională de Protecţia Mediului Cluj cere avize suplimentare pentru Situl Natura 2000 – Sărăturile Ocna Veche 33

Dezbatere pentru zona protejată a Salinelor 34

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT 35

Teme de mediu 35

Voluntarii plantează fapte bune în Timiş 35

Voluntarii au plantat fapte bune în Timis 36

Scapă de deşeuri 37

PRESA CENTRALĂ

După pădurile din secuime, Borbély a dat liber la defrişarea păstrăvilor din Făgăraş

La 50 de ani de la succesul electrificării de la sate din vremea lui Stalin, românii se pregătesc pentru electrificarea pe la spate sau cum reuşim noi, din dragoste de ecologie, să ne îmbolnăvim de filament. Porţile de Fier I şi II, Vidraru şi alte zeci de construcţii hidroenergetice făcute de şantieriştii lui nea Nicu pun astăzi România în ipostaza unui exportator important de energie electrică de pe piaţa europeană. Dacă asta nu vă gâdilă mândria naţională, să ştiţi că nici la buzunar nu o să vă ajute prea mult faţă în faţă cu kilowatul consumat. Aşa că debranşaţi toţi consumatorii energofagi, lăsaţi aprinsă doar o lampă chioară şi citiţi mai departe. Nu putem însă să nu ne întrebăm de ce, dacă tot avem supraproducţie de curent, continuăm să sacrificăm cu sălbăticie mediul în numele energiei verzi? Mai ţineţi minte masacrarea rîului Capra şi proiectul de trecere prin ţeava micro-hidrocentralelor a tot ce curge prin Făgăraş? Aici putem găsi răspunsuri la întrebarea noastră. Ei bine, după ceva vânzoleală prin presa de la noi ne-am fi aşteptat ca Agenţia Naţională Apele Române să facă primul pas pentru a opri lucrările pe Capra până se ia lumea cu altele, uită, şi băieţii deştepţi vor putea băga până la capăt în turbine biotopul văilor carpatine. Nu s-a întâmplat aşa, lucrările au mers înainte, în schimb a fost emis un nou aviz (nr.255/20.09.2011). Vechiul aviz interzicea amplasarea conductelor în albia minoră, dar asta nu l-a împiedicat pe beneficiar să ia în lama buldozerului râul, ramul, cascadele şi păstrăvii până în golul alpin. Nici măcar autorităţile care erau obligate să intervină. Noul aviz încadrează lucrările din albie ca lucrări împotriva inundaţiilor, caz în care legea dă dreptul constructorului să intre cu utilajele în albia minoră. Ca să se ascundă definitiv şi retroactiv rahatul sub preş, în avizul cu pricina apare şi un contract de închiriere între beneficiar şi Apele Române Piteşti prin care beneficiarul închiriază 1700 mp pentru pozarea conductelor în albia Caprei. Mai trebuie să vă spunem doar că la ora emiterii noului aviz beneficiarul dăduse ţeavă la albia minoră pe toată lungimea râului şi veţi înţelege cât de interlop este kilowatul ars în bec.

Adio păstrăv

Simţindu-se cu musca pe căciulă Agenţia Naţională de Protecţia Mediului iese la rampă printr-o informare prin care se cere beneficiarului să notifice Agenţia de Protecţia Mediului Piteşti că vrea să revizuiască acordul vechi de mediu, pentru că acesta, curat murdar, s-a modificat între timp. Astfel băieţii de sub poalele ministrului Borbely îi învaţă pe greşiţi cum să modifice schimbarea, pentru că nu a fost respectat proiectul şi a fost distrusă albia minoră a râului. Detaliul acestui blat capătă o dimensiune aparte când aflăm că haiducia energetică se află în Situl Natura 2000 Făgăraş, de importanţă comunitară şi care protejează patrimoniul biologic european. Agenţia de Mediu de la Piteşti a eliberat în acest caz acord de mediu pentru începerea lucrărilor fără a acorda atenţie studiului de evaluare a intervenţiei pe râul Capra, mai ales că nu a existat nici un acord din partea conducerii Sitului. Mai mult, când lucrurile s-au precipitat datorită protestelor ONG-urilor de mediu, Agenţia a ascuns opiniei publice că se lucrează în albia minoră şi a secretizat studiul de impact asupra mediului. Ca să cânte aceeaşi arie a nemerniciei instituţionalizate, proprietarul resursei piscicole, Agenţia Naţională de Piscicultură şi Acvacultură nu a denunţat distrugerea populaţiei de păstrăv de pe râul Capra, proces aflat în plină desfăşurare şi acum, chiar în perioada de reproducere a acestor salmonide.

Tablou cu natură moartă

Distrugerea ireversibilă cursul râului Capra prin dinamitarea cascadelor naturale, a malurilor şi prin defrişarea văii construieşte imaginea tristă a unei Românii care îşi sacrifică resursele naturale de dragul bunăstării unui grup restrâns de profitori. Este vorba despre preluarea a mai mult de 70% din debitul şi aşa problematic în perioadă de secetă, cum este cea de acum şi despre exterminare nu numai a populaţiei săkbatice de păstrăv, ci şi a întregului biotop acvatic. Prin aceasta beneficiarul şi constructorul unui astfel de proiect aduc atingere intereselor naţionale prin distrugerea zestrei peisagistice, a potenţialului turistic şi prin calamitarea ecologică a unei importante zone din masivul Făgăraş. Acest fenomen, apărut pe fondul unei politici europene care pune accent pe prezervarea cursurilor de apă, nu poate decât să ne creeze probleme şi în plan comunitar. Să nu uităm că în apropiere de râul Capra, pe pârâul Otic, sunt instalate ţevile chiar în acest moment, iar pe râul Buda a început numărătoarea inversă în vederea instalării ţevilor în albie. La nivelul întregii ţări, toate râurile şi pâraiele montane aşteaptă semnalul pentru a fi preluate în ţevi şi trimise spre turbine undeva la poalele munţilor pentru a satisface cererea mare din partea “investitorilor”. Dacă înglobăm cele spuse mai sus în tabloul mai amplu al deforestării masive vom constata că taxele de poluare pentru automobile şi centralele de apartament sunt doar gestul cinic al unor guvernanţi care îşi sfidează cetăţenii. În cazul de faţă lanţul vinovăţiilor leagă Prefectura Piteşti, Consiliul Judeţean, Agenţia de Mediu, Garda de Mediu şi Agenţia de Piscicultură de Ministerul Mediului.

La mediu mai lucrează cineva?

Ministrul Borbely este surprins de protestul în devălmăşie al ONG-urilor de mediu şi de raportul Asociaţiei Române de Mediu de la începutul acestei luni privind dezastrul ecologic de pe râul Capra. Încolţit, el afirmă în mod public că lucrările hidroenergetice din Argeş sunt ilegale, că le va opri imediat şi că va destitui conducerea Agenţiei de Mediu Piteşti. În timp ce jurnalişti din Franţa şi din Belgia au sosit la faţa locului pentru a realiza reportaje rasiste despre ţigănia ecologisto – energetică din Situl Natura 2000 Făgăraş, comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, se grăbeşte si el să confirme oficial că lucrările de pe râul Capra sunt ilegale. Dar cum declaraţiile celor doi reprezentanţi de top ai autorităţii de mediu din România nu au fost dublate şi de fapte la nivelul Agenţiei şi Gărzii de Mediu judeţene, înseamnă ori că în Argeş mult trâmbiţata autonomie teritorială secuiască a intrat în vigoare, ori că – din punct de vedere biologic – banii vorbesc. Noi am fi înclinaţi către a doua variantă pentru că avem idee despre amploarea holocaustului ecologic care va lovi văile carpatine. Conform Administraţiei Naţionale Apele Române s-au eliberat aproape 300 de avize de gospodărire a apelor pentru construcţia a 536 de microhidrocentrale. Modul de execuţie al lucrărilor de pe Capra ignoră principiile Direcţiei Cadru a Apei şi Directivei Habitate cu privire la conservarea biodiversităţii şi cadrului natural şi ne dă o idee destul de clară despre modul în care ministrul Mediului de la noi respectă politica europeană de mediu. Partea mai urâtă este că o măgărie ca cea de pe Capra se află în aşteptare pe lista proiectelor aprobate pentru a primi bani europeni. Să mai zică cineva că nu avem capacitate de absorbţie!

Cu kilowaţii în vine

Să nu ne îmbătăm cu apă rece de izvor inainte ca aceasta să intre în ţeavă. Lucrările nu au fost oprite şi nici nu vor fi oprite. Frenezia energetică ce a pus stăpânire subit pe râurile montane din România poate fi explicată doar prin faptul că producerea de energie verde, din resurse regenerabile, aduce bani investitorilor din două direcţii: subvenţie de la stat şi prin acordarea de certificate verzi. Producerea unui megawat înseamnă trei certificate verzi, iar calculul specialiştilor arată că o microhidrocentrală poate aduce într-un an, numai din certificate verzi, un milion de euro investitorului. Dar ca megawatul să fie şi megatun, trebuie să ai mai multe astfel de hidrocentrale, postulatul funcţionând la nivel naţional, unde sunt sute de băieţaşi, mai interlopi, mai de la partid, fiecare după putirinţă, care abia aşteaptă să vă dea curent în priză. Bref, afacerea cu resursele regenerabile este atât de şmecheră încât îşi găseşte comparaţia doar în boom-ul imobiliar început în anii ’90 prin jafuri din domeniul public şi terminat după 2000 cu averi dâmboviţene ameţitoare în conturile off-shore. Sutele de băieţi care bat astăzi la porţile megawatului şi care ar dinamita şi Sfinxul din Bucegi dacă asta le-ar mai băga un milion în buzunar, sunt în spatele firmelor de apartament care obţin avize şi finanţări pentru proiecte hidroenergetice ecologiste. În fiecare kilowat consumat de fraieri în gospodărie este introdus şi un cuantum menit să acopere cheltuielile făcute de stat prin subvenţionarea producerii de energie verde. Pentru că în natură nimic nu se pierde, totul se transformă, d-aia e resursă regenerabilă./Catavencii.ro/ Mălin Muşatescu

http://www.catavencii.ro/Dupa-padurile-din-secuime-borbeacutely-a-dat-liber-la-defrisarea-pastravilor-din-fagaras_0_1838.html