Cod-f-pc-4 revista presei 22 23 august 2017 cuprins

Cod galben de inundații pe râuri din Constanța și Tulcea, în următoarele ore

Râurile mici din județul Tulcea și jumătatea de nord a județului Constanța vor fi sub avertizare Cod galben de inundații în următoarele ore, potrivit prognozei pe termen scurt, emisă luni de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).

Potrivit hidrologilor, până la ora 12:00, se vor înregistra torenți, pâraie și viituri rapide, cu posibile efecte severe de inundații locale și creșteri de debite și niveluri, respectiv posibile depășiri ale Cotelor de inundație, pe râurile mici din județul Tulcea și jumătatea de nord a județului Constanța. Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinul hidrografic Taița, precizează INHGA.

Atenționarea a fost transmisă către: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Mediului, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Administrația Națională Apele Române, Ministerul Administrației și Internelor, S.C. Hidroelectrica S.A., Administrațiile Bazinale de Apă: Dobrogea — Litoral, Sistemele de Gospodărire a Apelor: Tulcea. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-constanta-si-tulcea-in-urmatoarele-ore

Parcul și Lacul Tăbăcărie, poluate cu... nepăsare și așteptare

A trecut destul de mult timp de la schimbarea administrației locale și a celei centrale, așa că este normal să ne fi așteptat să vedem că locul în care trăim devine mai frumos. Nu s-a întâmplat așa, după cum bine vedem oriunde întoarcem capul. Da, vorbim despre Constanța, orașul unde se fac experimente și resistematizări pe timpul și nervii șoferilor, unde evenimentele sunt promovate de Regia de transport în comun care nu stă deloc pe roze și unde cel mai frumos monument istoric este totodată și cea mai mare ruină. Mai grav este că, după ce te enervezi din toate aceste cauze și a multor altora, nici măcar nu ai unde să te relaxezi. Parcurile arată jalnic, iar unele ascund o mulțime de capcane. De pildă, Parcul Tăbăcărie, cel mai mare și cel mai circulat spațiu verde din oraș, ar putea intra într-un top al celor mai periculoase zone de acest gen. Asta pentru că malurile Lacului Tăbăcărie, principala atracție, se prăbușesc tot mai mult în fiecare zi, lăsând în urmă adevărate capcane în care poate cădea orice om de bună credință care face imprudența de a se plimba prin zonă. Problema a fost semnalată în repetate rânduri de presa locală, dar, după cum se vede, nimeni nu a făcut absolut nimic pentru a înlătura acest pericol. În tot acest timp, autoritățile se mulțumesc doar să aștepte una de la alta să miște.

TOATĂ LUMEA SE ÎNCHINĂ LA SF. AȘTEAPTĂ Subiectul a revenit în atenție în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc luni, 31 iulie, după ședința Consiliului Local Constanța. Întrebat despre această situație, primarul Decebal Făgădău a spus că, în momentul de față, așteaptă ca Apele Române (instituție în administrarea căreia intră Lacul Tăbăcărie) să includă în bugetul anului viitor bani pentru consolidarea malurilor și alte lucrări de întreținere a lacurilor Tăbăcărie și Siutghiol. Cu alte cuvinte, așteaptă. „Fiind un oraș la malul mării, toată lumea s-a concentrat pe plajă. Au fost cam uitate alte zone. Am făcut apel public și o solicitare către instituția respectivă. Acum aștept să văd în bugetul Apelor Române o preocupare în ceea ce privește Lacul Tăbăcărie și Lacul Siutghiol. În loc să speculăm și să fructificăm din punctul de vedere al potențialului real pe care îl au cele două lacuri, ne îndepărtăm de aceste zone. Evident că voi susține și din punct de vedere politic ca aceste lacuri să fie bine administrate și bine integrate în politica de prezentare a orașului de către cei de la Apele Române. Sunt deschis la orice fel de parteneriat care ar conduce la punerea în siguranță și valorificarea acestor zone extrem de atractive. Sunt alte localități care ar face orice să aibă pe raza lor asemenea lacuri, iar noi le tratăm ca pe niște probleme de care fuge toată lumea. Eu mi-am propus să nu mai fug de această problemă. Am avut o primă discuție cu persoanele responsabile de la Apele Române, dar asta nu înseamnă că arăt cu degetul, ci că îi invit să găsim împreună soluții”, a declarat Făgădău în modul evaziv caracteristic.

NU ÎNTOTDEAUNA RĂBDAREA E SFÂNTĂ Cu toate acestea, Făgădău a ținut să își dezvăluie planurile pentru Parcul Tăbăcărie, pe care le vrea concretizate în următorii trei ani. „Parcul Tăbăcărie este un parc în care vom investi mult până în 2020. Îmi doresc ca, până la finalul mandatului, să avem pistă pentru bicicliști și piste de alergare în jurul Lacului Tăbăcărie. Dar, pentru aceasta, cei care trebuie în primă etapă să pună în siguranță pericolul care este din 10 în 10 metri, sunt cei de la Apel Române”, a mai spus Făgădău. Noi îi reamintim, pe această cale, că până în 2020 nu mai e mult, iar așteptarea nu face lucrurile să se miște. Sau, poate asta este strategia și noi ne-am prins cam târziu. Probabil că se vrea ca lucrurile să stagneze până în 2020, când, ca prin minune (Miracolul Anului Electoral), să înceapă lucrările care vor fi continuate DOAR dacă actuala administrație va rămâne pe poziții încă un mandat. Scenariul sună cunoscut. Parcă seamănă cu filmele „Black Sea Bike” și „Parcul Arheologic”. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/parcul-si-lacul-tabacarie-poluate-cu-nepasare-si-asteptare

Teme similare

Impresii de pe plajă: „gheolbani”, nesimţire şi gunoaie

Mizerie, plaje îmbâcsite de gunoaie, „gheolbani de România” care-și sting țigările în nisip și strigă apoi că la anul merg peste hotare să se bronzeze, căci e mai frumos! Sejurul la mare le lasă tot mai multor turiști un gust amar. Notabil este faptul că aceștia nu arată cu degetul spre autorități, ci spre vecinii de șezlong ori de cearșaf.

Nisip fin, soare arzător, mirosul sărat al mării și liniște străpunsă din când în când de valuri. Asta visează mai toți turiștii, când aleg să-și petreacă vacanța, și așa scurtă, pe litoralul autohton. Vise, taică, vise! – par a spune, mulți dintre ei, când sunt deja pe picior de plecare. Au visat un an întreg la nisipul fin, dar pășesc cu grijă pe plajă, să nu ia vreun chiștoc între degetele de la picioare. Le e și frică să-și lase copiii să se joace prea departe de șezlong, căci se întorc cu un PET îmbâcsit, cules de printre scoici.

„Gheolbanul de România merge în Grecia, la mare, și spune cu scârbă: Nu pot să mai merg pe litoral, atâta jeg, gunoaie pe plajă! Stinge apoi tacticos țigara în nisip. În urma lor, tona de mucuri...”, notează Cristina M., impresiile ei din Mamaia, pe o rețea de socializare, atașând și fotografii care te fac să strâmbi din nas. „Tot același Gheolban își pune prosopul pe vreo 15 șezlonguri, le ține ocupate tot sejurul, sunt ale lui, e clar? Să fie și pentru văru, și pentru nașa, chiar dacă vin la plajă din 2 în 3 și doar vreo două ore”, mai povestește turista.

Peisaje mirifice, sub munți de gunoaie

Alți turiști, aceleași impresii făcute publice pe Internet. „Dragilor, așa arată o plajă publică de prosoape, într-un loc central în Mamaia. Pozele sunt modeste și, din păcate, nu pot reda îngrozitoarea realitate. Printre aceste gunoaie, în această plajă împuțită fac baie copiii voștri.

Dacă fiecare și-ar strânge propriul gunoi și pe cel din perimetrul propriului prosop, nu ați mai risca să vă îmbolnăviți copiii”, punctează o turistă indignată, demonstrând cu fotografii cum sticle, pungi, pamperși și alte „minunății” tronează la tot pasul, pe plaja ce ar trebui să fie loc de relaxare. Scuza celor mai mulți, așa cum bine a notat aceasta: „Nu am făcut eu, așa am găsit!”.

Reclamată este și plaja de la Tuzla, considerată ultimul stindard al sălbaticiei. Monica C. afirmă, cu regret: „Plaja de la Tuzla! Suficient de sălbatică, dar deja plină de gunoaie! Păcat! E singurul loc unde auzi valurile!”.

Același regret îl arată și Monica O.: „Natura ne oferă peisaje mirifice, păcat că nu păstrăm și lăsăm în urmă munți de gunoi, plaja la Pescărie este foarte murdară și nimeni nu face nimic pentru a schimba acest aspect”. De altfel, turiștii au reclamat că, deși au văzut că există coșuri de gunoi la marginea plajei, acestea sunt pline ochi, semn că autoritățile ar putea să se preocupe și să le golească mai des.

„E drept, nici omul nu păstrează curățenia, nu strânge după el. Dar sunt și care o fac! Dar unde să arunci gunoiul, tomberoanele sunt deja pline când ajungem noi, pe la 10. Poate ar trebui să treacă mai des, să le golească!”, atrage atenția Nicolae S., și el rămas cu un gust amar.

Selfiuri pentru a promova curățenia

Autoritățile văd, concesionarii de plaje la fel, promit măsuri, ca în fiecare vară, dar timpul trece, vine toamna, gunoaiele rămân. Anul acesta, voluntarii de la ONG-ul „Mare Nostrum” au lansat o campanie pentru conștientizarea turiștilor și implicarea lor în menținerea plajelor curate.

„Începând din 20 iulie, ONG Marea Neagră a dat startul campaniei Ecoselfie, o campanie estivală, al cărei scop este acela de a semnaliza odată în plus problema curățeniei pe plajele românești și de a încuraja comportamentul resposabil al turiștilor și constănțenilor. Campania se va încheia pe 10 septembrie și va avea premii pentru toți cei care ne trimit #ecoselfiuri în care aruncă la coșul de gunoi”.

Pentru a se înscrie în campanie, toți turiștii și constănțenii care vor să aibă plaje curate își pot face un #ecoselfie aruncând la coș sau în altă ipostază care să încurajeze comportamentul responsabil pe plajele românești. Selfie-urile vor fi puse pe profilul personal de Facebook al participanților, cu #ecoselfie și #plajecurate în descrierea postării, plus tag @ongmarenostrum. Ulterior, aceștia trebuie să trimită un mesaj ong-ului în care să spună că s-au înscris în competiție. ONG Mare Nostrum va face un album dedicat online, în care vor apărea pozele tuturor participanților. Pe 9 septembrie, va avea loc extragerea câștigătorilor.

„Ideea acestei campanii o avem de foarte mult timp, abia în această vară am reușit să o punem în practică. Dincolo de caracterul jucăuș, totul pornește de la problemă reală- aceea a deșeurilor existente pe plajele românești și a turiștilor care aleg să arunce pe lângă coș. Încontinuu ne plângem de cât de murdare sunt plajele, dar atunci când vine vorba să facem cu adevărat ceva, arătăm cu degetul înspre ceilalți: operatori de plajă, instituții publice.

Campania aceasta intenționează să îi implice direct pe turiști și pe constănțeni. Este șansa lor să arate că se poate și că vor. Pentru că schimbarea de la ei începe. De la noi toți. Cu un #ecoselfie, cu un gest mărunt, cu o acțiune repetată, care ne poate salva plajele”, spune Mihaela Cândea Mirea, director executiv ONG Mare Nostrum .

Plajele din Năvodari și Constanța, cele mai murdare

De altfel, ONG-ul a realizat și o analiză a plajelor românești, pentru a vedea care este cea mai „murdară”. Mare Nostrum a monitorizat opt sectoare de plajă. A fost înregistrată o cantitate de 9.003 deșeuri din material polimeric artificial, cauciuc, material textil, hârtie, carton, lemn prelucrat, sticlă, ceramică, metal, de trei ori mai puține decât în sesiunea din octombrie 2016. Cel mai murdar sector de plajă a fost în Năvodari, cu 2807 de elemente, apoi Constanța, iar cel mai curat cel din Costinești, cu puțin peste 140 deșeuri găsite. /Replicaonline, https://www.replicaonline.ro/impresii-de-pe-plaja-gheolbani-nesimtire-si-gunoaie-326794/

Salvamarii vor să plece acasă când e arborat steagul roşu pe plajă. "Turiştii care intră în apă să plătească amenzi uriaşe"

18 persoane au murit înecate în acest sezon estival, în apa Mării Negre, iar vara, încă nu s-a terminat. Peste jumătate dintre cei care s-au înecat au intrat în apă după ce salvamarii şi-au terminat programul, ignorând avertismentele cu steag galben sau roşu.

Ieri, un tată a intrat în apă alături de cei doi copii ai săi, deşi în sudul litoralului a fost arborat steagul roşu, care interzice scăldatul. Bărbatul a reuşit să iasă în timp util, însă cele două fetiţe ale sale au fost salvate de mai multe persoane care au format un lanţ uman şi au reuşit să scoată minorele din apă. Aceste exemple negative ar putea să nu mai existe dacă legislaţia din România ar fi reglementată şi aliniată celor din alte ţări europene, precum Germania.

„În Germania, în momentul arborării steagului roşu, plaja este închisă, iar salvamarul nu este la muncă. Salvamarul nu se poate salva nici pe el când marea e foarte agitată, nici victimele. Există echipe de intervenţie disponibile 24 de ore din 24 şi în momentul în care cineva sună la apelul de urgenţă, persoana este salvată şi plăteşte toate costurile de intervenţie, care uneori pot depăşi 100.000 euro. În momentul în care un cetăţean de acolo ignoră avertismentele şi este salvat de la înec, îşi pierde toate drepturile şi de aceea nu intră nimeni în apă. Ei muncesc o viaţă şi nu vor pentru o mică plăcere să-şi piardă toţi banii strânşi”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Gabriel Culea, coordonatorul salvamarilor din nordul litoralului.

În anul 2003, după ce câţiva zeci de salvamari din România au fost şcoliţi de o echipă din Germania, turiştii care au venit pe litoralul românesc au început să beneficieze de un plus de siguranţă, odată şi cu instalarea punctelor de observare şi a foişoarelor. Dacă salvamarii şi-au făcut treaba în ceea ce priveşte şcolarizarea şi modul de intervenţie în diferite cazuri, nu acelaşi lucru îl putem spune despre politicieni, care au ignorat acest domeniu.

Suntem în anul 2017, iar vacanţele transformate în tragedii rămân la ordinea zilei, în lipsa unei legislaţii care să reglementeze în ce condiţii se pot scălda turiştii şi ce sancţiuni riscă în cazul ignorării avertismentelor. Mai mult decât atât, poliţiştii şi salvamarii au încercat să conştientizeze turiştii asupra pericolelor la care se expun atunci când aleg să intre în Marea Neagră deşi este arborat steagul roşu.

„În această privinţă este o nebuloasă. Cea mai bună soluţie ar fi să fie prevăzute în legislaţie amenzi şi atunci s-ar mai potoli lumea după câteva exemple date. În acest moment nu există amenzi şi nu au fost niciodată cuprinse în legislaţie. Noi am avut o colaborare cu Poliţia şi ne-a ajutat, dar doar să-i speriem, atât. Cel mai dificil este să lucrezi cu omul. Oricât de frumos a-i vorbi, tot eşti înjurat, asta este viaţa de salvamar. Deşi avem o colaborare bună cu ISU, rămâne un gust amar, pentru că cel mai bine ar fi să se umble la legislaţie”, a spus Daniel Motoi, şeful salvamarilor din Eforie. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-eveniment-salvamarii-vor-sa-plece-acasa-cand-e-arborat-steagul-rosu-pe-plaja-turistii-care-intra-in-apa-sa-plateasca-amenzi-uriase-327971?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Teme de mediu

5 August, Ziua Delfinului, o zi de doliu!

• De Ziua Delfinului, ONG MARE NOSTRUM decretează ZI DE DOLIU

• Eforturile organizației în ceea ce privește protejarea și conservarea acestor mamifere marine nu sunt susținute de autoritățile direct responsabile

• Deplasarea în urma unei sesizări de delfini eșuați costă ONG Mare Nostrum între 150-450 lei, în funcție de locul unde se intervine, banii provenind exclusiv din donațiile pentru campania ”ADOPTĂ UN DELFIN”

5 August, Ziua Delfinului

În acest an, nu vom celebra frumusețea cetaceelor, ci vom decreta ZI DE DOLIU, atrăgând atenția asupra problemei pentru care doar ONG Mare Nostrum se luptă: cea a delfinilor eșuați. Cu 119 sesizări de la începutul anului, o rețea de observatori în care doar ONG Mare Nostrum este activ și costuri ridicate per intervenție, ONG Mare Nostrum face eforturi considerabile pentru a ajuta și onora toate sesizările primite prin numărul de telefon de urgență pentru delfini. Pentru că ne pasă. Și suntem convinși că și românilor le pasă, drept pentru care relansăm campania ”ADOPTĂ UN DELFIN”, spun reprezentanții Mare Nostrum.

Ziua Delfinului 2017, zi de doliu

De Ziua Delfinului, 5 august 2017, ONG Mare Nostrum decretează ZI DE DOLIU! Motivul îl reprezintă situația GRAVĂ înregistrată în acest an privind numărul ridicat de delfini eșuați. De la începutul anului și până acum, echipa de specialiști Mare Nostrum s-a deplasat la peste 119 de sesizări, TOATE fiind cazuri de delfini eșuați. O situație similară a fost înregistrată în 2012, când 177 de delfini au eșuat din cauza plaselor pescărești, pe toată durata anului. Din acest motiv, pentru a trage un semnal de alarmă privind situația DRAMATICĂ a cetaceelor din Marea Neagră, Mare Nostrum așază doliul pe o zi care ar fi trebuit să fie de celebrare a cetaceelor, nu de informare asupra faptului că ajung pe cale de dispariție.

”ONG Mare Nostrum vorbește și atrage atenția asupra acestei probleme reale de câțiva ani buni de zile, fără a avea ecouri în rândul instituțiilor direct implicate în problematică. Practic, delfinii eșuează an de an, lucru care generează o imagine dezolantă pentru turiștii aflați în vacanță pe litoral. În ciuda eforturilor de conștientizare pe care le-am făcut, în rândul pescarilor și al instituțiilor direct implicate, interesul a rămas la fel de scăzut, nefiind aplicat un plan de măsuri pentru a reduce numărul delfinilor eșuați. Această situație ne arată practic implicarea redusă a autorităților în a ne asigura un mediu curat.”, spune Mihaela Cândea Mirea, director executiv al ONG Mare Nostrum.

Rețeaua de observatori Mare Nostrum, singură în lupta pentru conservarea delfinilor

În încercarea disperată de a limita numărul delfinilor eșuați, ONG Mare Nostrum a trimis nenumărate sesizări către organele abilitate, pentru a afla răspunsuri legate de situația pescuitului în condiții de prohibiție la calcan, precum și diverse solicitări legate de amenzile și sesizările primite aplicate în acest context. Doar Poliția de Frontieră a transmis un răspuns, iar ANPA - principala instituție care reglementează activitatea de pescuit - nu a formulat un răspuns, cu toate că solicitările erau perfect legitime, în conformitate cu prevederile legislative.

„Nu ne-am dori să spunem asta, dar suntem chiar singuri în lupta pentru conservarea delfinilor. Noi și cei aproape 170 de părinți adoptivi ai delfinilor, care susțin financiar acest program de conservare a lor. Nu este o sumă mare, dar ne ajută să efectuăm monitorizări și să ne ducem la toate sesizările primite de la constănțeni privind delfinii eșuați. Dacă este normal? Sigur că nu este normal! Dar nu putem face mai mult decât atât, în condițiile în care instituțiile abilitate nu fac niciun efort să lucreze împreună în acest sens. Ce să mai vorbim de aplicarea unui plan concret de măsuri, prin care să stopăm cumva pescuitul în prohibiție și implicit cazuri de delfini prinși în plase pescărești? În curând, vom putea onora cu greu toate sesizările venite din partea constănțenilor, sunt din ce în ce mai multe, iar fondurile pe care le atragem nu se pot aloca pentru această activitate!”, completează Mihaela Cândea Mirea.

De menționat este faptul că ONG Mare Nostrum a înființat o rețea de observatori, din care fac parte și instituții publice direct responsabile de această problemă. Printre puținii membri activi ai rețelei sunt cei din ONG Mare Nostrum , alături de instituțiile școlare (ai căror reprezentanți fac monitorizări), ARBDD și ABADL (într-o mai mică măsură). De altfel, eforturile organizației pe linia conservării delfinilor datează din 2001, fiind susținute și dezvoltate în funcție de nevoile înregistrate de-a lungul timpului.

Cât costă un delfin?

Dincolo de acest aspect dramatic, situația este dublată și de faptul că organizația Mare Nostrum suportă deplasările pentru toate sesizările legate de delfini eșuați EXCLUSIV din donațiile pentru campania ”Adoptă un delfin”. Ca și costuri, o deplasare variază între 150 și 450 lei, fără a adăuga costurile de incinerare. Pentru deplasările în zona Delta Dunării, costurile se ridică la 1.000-2.000 lei.

Cum poți ajuta: ADOPTĂ UN DELFIN!

ONG Mare Nostrum relansează campaniaADOPTĂ UN DELFIN, unica sursă financiară care ajută, în acest moment, echipa să desfășoare monitorizări terestre și acvatice privind conservarea delfinilor. Pentru asta, lansăm invitația tuturor iubitorilor de delfini și tuturor celor care conștientizează problema, să ne arate cât de mult țin la cetacee, printr-un scurt testimonial video. Primele 5 persoane care trimit testimoniale video în luna august vor putea deveni părinții unuia dintre cei aproape 500 de delfini identificați în monitorizările noastre, fără costuri, pentru o perioadă de 1 an de zile. Totodată, testimonialele lor îi vor putea convinge și pe ceilalți să susțină această campanie. Detalii despre cum poți adopta un delfin, la adresa /MareNostrum, https://ongmarenostrum.wordpress.com/2015/09/29/delfin-caut-familie

/Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/5-august-ziua-delfinului-o-zi-de-doliu

140 de delfini au murit pe litoralul românesc de la începutul verii

Bilanț trist al unui ONG care se ocupă de protejarea delfinilor din Marea Neagră: de la începutul verii, 140 de mamifere marine au murit pe litoralul românesc, din cauza rănilor provocate de plasele pescărești. Salvarea ar putea veni de la folosirea unor dispozitive care emit sunete care-i gonesc pe delfini. Pescarii însă nu au încredere în ele. Așa că Ziua Delfinului, sărbătorită în fiecare an pe 5 august, a rămas zi de doliu. Imaginile cu delfini înotând fericiți în Marea Neagră riscă să ajungă o raritate, în condițiile în care mortalitatea în rândul cetaceelor de la noi a crescut. Aproape că nu există săptămână în care să nu fie găsiți delfini morți. Acestea sunt doar cazurile înregistrate de la începutul sezonului estival. Populația de delfini este esențială pentru ecosistemul în care trăiesc, fiind un indicator al stării de sănătate al mediului maritim.

Conform legii, plasele pescărești acceptate de lege trebuie să fie confecționate din relon sau nylon. Acestea sunt materiale foarte rezistente, care fac aproape imposibilă ieșirea din prinsoare a unui delfin. Deși legea pedepsește cu închisoarea pescuitul ilegal, ONG-urile atrag atenția că a devenit un adevărat fenomen în Marea Neagră. Și asta pentru că este foarte greu să prinzi în flagrant pescarii necinstiți și să demonstrezi că lor le aparțin plasele montate în mare care au dus la moartea delfinilor. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/140-de-delfini-au-murit-pe-litoralul-romanesc-de-la-inceputul-verii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]