Cod-f-pc-4 revista presei 26 septembrie 2011 cuprins

Insula Ada din mijlocul lacului Taşaul, scoasă la vânzare

România scoate insule la vânzare. Primăria din Năvodari a decis să vândă insula Ada din mijlocul lacului Taşaul. Va fi împărţită în loturi de 300 de metri şi, dacă proiectul va primi undă verde de la Ministerul Mediului, primii locatari se vor putea instala în curând. Insula Ada este aproximativ 30 de hectare şi este pustie. Nu pentru mult timp însă. Aici, edilii din Năvodari vor să ridice poate cel mai ambiţios proiect turistic din ultimii 20 de ani. Unul în valoare de 900.000 de euro. Întrega insulă va împărţită în loturi, fiecare de 300 de metri pătraţi, care vor fi mai apoi scoase la licitaţie. Proiectul însă are un mare obstacol de depăşit. Insula Ada este o arie naturală protejată, iar autorităţile au nevoie de acordul Ministerului Mediului pentru a demara lucrările. Pe lângă casele de vacanţă, pe insulă vor exista parcuri şi zone de agreement. Ada prima insulă din România care va fi scoasă la vânzare. La un preţ timid comparativ cu alte insule. Cea mai scumpă insulă din Europa este insula Santo Stefanp din Italia. Cine doreşte să adjudece această bucată de pământ, va trebui să scoată din buzunar 20 de milioane de euro pentru doar 0,25 de kilometri pătraţi./Antena 1, 3,

http://www.antena3.ro/romania/insula-ada-din-mijlocul-lacului-tasaul-scoasa-la-vanzare-137795.html

Insule de vânzare în România. Vezi cât costă pe timp de criză

Orașul Năvodari, din județul Constanța, a scos la vânzare o insulă situată în mijlocul lacului de agrement Tașaul. Insula se numește Ada. Are un sol calcaros şi o suprafaţă deasupra luciului de apă de circa 3 hectare. Consiliul Local Năvodari face demersuri, în prezent, pentru aprobarea unui PUZ care să permită construcţiile cu destinaţie de locuinţă pe insulă şi acostarea navelor de mici dimensiuni. Prețul de vânzare este în jur de 900.000 de euro, fără TVA. Niciun primar al Năvodarilor nu mai încercase anterior comercializarea fâşiei de calcar. Situată chiar în mijlocul lacului Taşaul, la ieşirea dinspre satul Sibioara a oraşului Năvodari, insula Ada are un sol calcaros, iar Consiliul Local Năvodari face demersuri, în prezent, pentru aprobarea unui PUZ care să permită construcţiile cu destinaţie de locuinţă pe insulă şi acostarea navelor de mici dimensiuni. Conform declaraţiilor lui Adrian Constantin, de la Serviciul Achiziţii Publice al Primăriei, preţul propus de Consiliul Local ar fi de 30,62 de euro metru pătrat , fără TVA, primăria urmând să se ocupe de utilităţi. "Dacă dădeam insula asta pe degeaba, şi tot am fi scos până azi 2 milioane de euro din taxe şi impozite colectate aici. În plus, pe Ada e linişte, aici poţi ieşi cu nava spre Canal, spre Mare. Să ieşim odată din prostia ancestrală, insula asta e în domeniul privat al oraşului şi vreau să construiesc pe ea, nu vreau piedici în acest proiect. O să-mi iau şi eu un teren acolo", a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", edilul-şef de la Năvodari, Nicolae Matei. Referitor la cealaltă insulă nelocuită care se află pe Taşaul, numită La Ostrov, Matei spune că nu are niciun plan cu ea: "E din şisturi şi, deocamdată, nu-mi dau voie ăştia, cum le zice, arheologii, ca să construiesc acolo. Rămâne deocamdată pentru distracţie această insulă". Ambele insule sunt aproape plate, optime construcţiilor, cu altitudini maxime de 12,8 metri, respectiv 4,6 metri. Scoaterea la vânzare a insulei este un semn că administraţia locală are nevoie disperată de bani după ce, anterior, primarul PSD Nicolae Matei umpluse oraşul cu pomi kitsch, din material plastic. "Din punctul nostru de vedere, lacul Taşaul este domeniu public al statului, fiind administrat de Administraţia Naţională Apele Române. De aceea, această vânzare nu poate avea loc fără acordul nostru", ne-a declarat Marcela Cucu, şef Exploatare la Administraţia Bazinală Dobrogea-Litoral. Personalul primăriei este, însă, optimist: "Până la licitare, aşteptăm să se înscrie oameni bogaţi pentru cumpărarea insulei", ne-a mai declarat Adrian Constantin, şeful Serviciului Achiziţii Publice al Primăriei Năvodari. /Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/detalii/stiri/insule-de-vanzare-in-romania-vezi-cat-costa-946691.html

Avertisment de la Asociaţia Română de Mediu privind lucrările la microhidrocentralele din Făgăraş

Asociaţia Română de Mediu – 1998 (ARM) consideră necesară sistarea de urgenţă a lucrărilor la microhidrocentralele ce se construiesc pe cursurile de apă de lângă Transfăgărăşan, întrucât acestea se execută fără res­pec­ta­rea legislaţiei de mediu. "Ex­per­ţii asociaţiei au constatat că aceste lucrări se execută fără respectarea legislaţiei de mediu şi a actelor de reglementare primite. Mai mult, prin aceste auto­ri­zaţii nu sunt impuse anumite condiţii de execuţie, esenţiale pentru menţinerea echilibrului ecologic din zonă", se arată într-un comunicat de presă al ARM. Asociaţia a evaluat modul în care se realizează construcţia sal­bei de zece microhidrocentrale pe râurile Capra, Buda şi Otic, amonte de lacul de acumulare Vidraru, situate într-o arie protejată încadrată în reţeaua Natura 2000 ca sit de importanţă comunitară./PROTV,

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Seaca fântânile

* Specialistii Sistemului de Gospodarire a Apelor Neamt afirma ca sistemele centralizate de alimentare cu apa functioneaza (înca) normal Îndelungata lipsa de precipitatii începe sa-si acutizeze efectele în ceea ce priveste reteaua hidrografica a judetului Neamt, ca sa nu mai vorbim despre efectele pe care le are deja asupra agriculturii. Potrivit specialistilor de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt, debitele râurilor din judet sunt mai mici cu pâna la 40% fata de mediile multianuale pentru aceasta perioada a anului, iar tendinta pentru urmatoarea perioada (arata un raport al Administratiei Nationale Apele Române) este de scadere a debitelor în regiunea noastra. Cât priveste cea mai mare acumulare de apa din judet - lacul Izvorul Muntelui - aceasta scade cam cu 20 de centrimetri în fiecare zi. Ieri dimineata, nivelul lacului de acumulare de la Bicaz era cu numai 26 de metri peste cota minima de exploatare; volumul de apa din acumulare ajunsese la 732,615 milioane de metri cubi, fata de 1.230 milioane de metri cubi volumul normal. Problema cea mai mare cu care ne-am putea confrunta în perioada urmatoare, daca perioada de seceta se prelungeste, este a surselor de apa potabila. "Din cauza lipsei de precipitatii din ultima perioada de timp, nivelul pânzei freatice a coborât în medie cu 20 pâna la 60 de centimetri (în diferitele zone ale judetului - n.r.), în comparatie cu luna septembrie 2010 - conform masuratorilor efectuate la forajele hidrogeologice monitorizate de Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt. (...) În conformitate cu prognozele hidrologice, în perioada imediat urmatoare (subl. ns.) nu sunt estimate restrictii pentru sistemele de alimentare cu apa în regim centralizat, nici pentru localitatile din mediul urban nici pentru cele din mediul rural", se arata într-un comunicat remis de SGA Neamt. În traducere, datorita secetei fântânile au cam început sa sece si nu va dura mult pâna când sistemele centralizate de alimentare cu apa potabila ar putea da primele "rateuri". În ceea ce priveste rezerva de apa din sol, la o adâncime de 20 de centimetri, se situeaza între 200 si 300 de metri cubi pe hectar în partea de vest si centrala a judetului, respectiv între 150 si 200 de metri cubi pe hectar în partea estica a judetului (seceta pedologica moderata). Realitatea Media (Neamt)