Cod-f-pc-4 revista presei 29 – 30 mai 2014 cuprins

Gestionarea materialelor pentru reconstrucţia caselor afectate de inundaţiile din 2008 în vizorul Corpului de control al MAI

Până vineri, Corpul de control al MAI face verificări la Suceava privind modul în care au fost gestionate materialele alocate pentru reconstrucția caselor dupa inundațiile din vara anului 2008. Potrivit prefectului de Suceava, Florin Sinescu, verificările vizează în special cele 160 de tone de ciment care nu s-au utilizat și s-au degradat. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a precizat că urmează să fie găsită și o soluție pentru descărcarea de gestiune pentru cantitatea de ciment degradată, în acte aceasta figurând ca aparţinând ANL. Sinescu a explicat că, potrivit HG 801/2008, materialele de construcţii care au fost alocate pentru reconstrucţia caselor afectate de inundaţiile din vara anului 2008 trebuiau să fie duse franco-destinaţie, dar că în judeţ s-au creat trei depozite zonale, pentru că local nu exista capacitatea tehnică pentru manipulare a acesto­ra. Sinescu a mai spus că o parte din materialele respective nu au fost preluate de primării, ci la custode, menţionând că, dacă erau preluate de autorităţile locale, cele nefolosite ar fi trebuit restituite prin grija primarilor.

În luna ianuarie 2013 Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră atrăgea atenţia autorită­ţilor sucevene că, după inundaţiile din 2008, la sediul Poliţiei de Frontieră Rădăuţi a fost depozitată o cantitate de 160.500 kg de ciment, care s-a degradat şi afectează spaţiile instituţiei. În aceste condiţii, Consiliul Judeţean Suceava a înfiinţat o comisie de anchetă care a stabilit că cimentul respectiv aparţine ANL, nu Prefecturii sau CJ Suceava. Şeful comisiei de anchetă, vicepreşedintele CJ Suceava Ilie Niţă, a arătat că cele 160,5 tone de ciment care au rămas depozitate la sediul Poliţiei de Frontieră din Rădăuţi nu au mai fost ridicate de primarii din comunele Arbore (138 de tone), Bălcăuţi (7,5 tone) şi Cacica (15 tone), întrucât casele afectate nu au mai fost refăcute* „Cimentul a rămas în custodie acolo. E degradat şi pietrificat" a spus Niţă.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a afirmat la acea dată că autorităţile sucevene au luat legătura cu firme specializate care ar putea folosi cimentul respectiv pentru reprocesare şi refolosire.

Deputatul Alexandru Băişanu, care era prefect când s-au produs inundaţiile din 2008, a explicat anul trecut că, în 2008, Prefectura Suceava a făcut doar demersurile ca aceste materiale să ajungă la familiile afectate de inundaţii, dar că unii primari nu s-au preocupat să preia aceste cantităţi.

El a arătat că în 2008 trei primari din judeţul Suceava, imediat după inundaţii, au arătat că au de reconstruit o mulţime de case, au primit aceste materiale, dar că nu le-au mai folosit. „Au primit aceste materiale, le-au fost aduse sub nas, numai că domniile lor nu le-au mai ridicat" a spus Băişanu. El a explicat că Primăria Arbore nu a ridicat 138 de tone de ciment pentru că primarul de atunci, Ionel Hrâncescu, membru PDL, nu a mai vrut să ridice casele pentru că beneficiarii erau romi. „El ar putea fi acuzat nu doar de distrugerea bunurilor, cât şi de rasism" a spus Băişanu.

Liderul PNL Suceava a mai arătat că 7,5 tone de ciment nu au fost ridicate de primarul PSD Vasile Ursachi din comuna Bălcăuţi, iar alte 15 tone de ciment nu au fost preluate de primarul PDL al comunei Cacica. „Îi fac vinovaţi pe aceşti oameni de incompetenţă, de rea-voinţă şi de subminarea, până la urmă, a intereselor oamenilor pe care îi reprezentau în acel moment" a afirmat Băişanu. El a mai spus că toţi prefecţii care i-au urmat în funcţie au făcut toate demersurile pentru ca aceste materiale să fie ridicate de la sediul Poliţiei de Frontieră din Rădăuţi. Peste 7000 de gospodării din judeţul Suceava au fost afectate de inundaţiile din 2008, iar 200 de case distruse de ape au fost reconstruite, alte câteva mii fiind reparate. Materialele de construcţii au fost alocate de Guvern. /Crai Nou (Suceava)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD

Teme ABA

La Bãcani, situatia e bunã! Se poate intra cu barca!

Zeci de hectare de terenuri agricole inundate în totalitate, mai multe case care stau sã cadã si sute de pãsãri moarte. Acesta este peisajul în comuna Bãcani, în urma unei ploi pe care localnicii au caracterizat- o ca fiind cea mai mare din ultimii 60 de ani. Cei mai afectati de ruperea de nori de marti au fost membrii unei familii formate din 10 persoane, care au petrecut o noapte de cosmar si au scã- pat pe geam de suvoaiele care amenintau sã îi înece în casã.

Deznãdejdea si amãrãciunea au pus, ieri dimineatã, stãpânire pe locuitorii satelor Suseni si Bãcani. Oamenii au asistat neputinciosi, în seara zilei de marti, 27 mai, la o rupere de nori cum nici cei mai vârstnici din sat nu au vreodatã. În seara aceleasi zile, în jurul orei 22.00, zeci de sãteni iesiserã din case pentru a se ajuta reciproc la decolmatarea canalelor si a podurilor înfundate cu aluviuni. La ivirea zorilor, stricãciunile fãcute de ape s-au vãzut mai bine. „A plouat, 40-45 de minute, de nu ne vedem om cu om, chiar dacã stãteam unul în fata celuilalt. Când a venit apa de pe dealuri si a intrat în curti, ne dãdea jos din picioare, nu alta. Mie mi-a luat closca cu pui cu totul de lângã casã; am reusit sã salvez porcul, dupã ce l-am tras de urechi afarã din cotet. Am 72 de ani si asa ceva n-am vãzut niciodatã! Apoi, mia intrat apa în casã, în bucãtãrie, în grajd si mia „nivelat“ grãdina“, ni s-a plâns Gheorghe Bucãtaru, în timp ce îsi scoate hainele ude din casã si le pune la uscat pe un gard, alãturi de cele mai bune încãltãri pe care… le avea. Un bãtrân singur, în vârstã de 81 de ani, strigã la noi de peste gard. Omul este nemultumit cã nu a fost ajutat de nimeni sã „facã un canal sã i se scurgã apa din straturile de rosii“. „Veniti si filmati si aici! Nu se mai vede nimic! Aveam o grãdinã, mai mare frumusetea! Acum, stau si astept doi oameni sã mã ajute si pe mine fac un canal, sã se scurgã apa din straturile de rosii, cã prea mult am muncit la ele. Mãcar atât sã mai salvez! Am avut noroc cã am fãcut eu un sant, astã- noapte, pe lângã casã, cã altfel cred cã intra peste mine apa de la deal“, spune bãtrânul. Gard în gard cu octogenarul, cea mai nefericitã familie din comuna Bãcani. Stefan State, în vârstã de 46 de ani, locuieste împreunã cu sotia, cei sase copii ai lor, mama sa si încã doi frati cu handicap. Peste gospodãria omului, potopul s-a abãtut fãrã milã, iar în noaptea de 27 spre 28 mai, membrii familiei au scãpat cu viatã din casã dupã ce au iesit pe geam. Urmele, proaspete încã în noroiul de pe hol, erau vizibile si la ivirea zorilor. „Nu stim când si cum a venit. S-a auzit un vuiet atât de puternic, încât nici nu am avut timp sã ne dãm seama de unde si ce vine. Când am vãzut cã intrã apa în casã, am încercat sã iesim pe usã, dar nu am putut sã o deschidem, asa cã am iesit pe geam. Noroc cu vecinii cã au sãrit sã ne ajute. Ne-au luat copiii si i-au culcat la ei, fratii, care sunt bolnavi, si noi am rãmas sã vedem ce putem salva. S-a umplut beciul cu apã pânã la refuz si am pierdut tot, plus saci de fainã si multe altele… Nici nu stim ce sã mai facem! Au venit cei de la primãrie si au promis cã ne ajutã. Sã vedem!“, se plâgea Stefan State.

Proportiile dezastrului

În tot acest timp, reprezentanti ai Primãriei Bãcani, ai Prefecturii Vaslui si ai Consiliului Judetean Vaslui se plimbau de zor prin sat. Prefectul Andrei Puicã si Dumitru Buzatu, presedintele CJ Vaslui, au venit la Bãcani, dupã cãderea întunericului. Plin de noroi, Constantin Matei, primarul comunei, explicã adevãratele proportii ale dezastrului: „S-a constituit o comisie mixtã, de la Prefecturã, Consiliu Judetean, Apele Române si Directia Agricolã si dupã ce-am întors, azi, de la fata locului, am constatat cã au fost grav afectate toate cãile de comunicatie din cele cinci sate componente ale comunei. În sapte case nu se mai poate locui deloc, fiind în pericol de a se dãrma, în multe altele a intrat apa iar douã drumuri judetene si un drum comunal, pe o distantã totalã de peste 10 kilometri, au fost înfundate de aluviuni. Douã fântâni au fost inundate în totalitate si probabil si zeci de latrine si beciuri, întrucât nu am reusit sã ajungem în toate gospodãriile. Din cât s-a mai putut constata pânã la aceastã orã, avem afectate în totalitate culturile de pe mai bine de 170 de hectare de teren. Marti searã, apa a avut si un metru pe sosea si a trecut chiar peste balustradele podurilor. Avem promisiuni de la Prefecturã si Consiliu Judetean cã oamenii aflati în dificultate vor primi ajutoare“, ne-a declarat primarul Constantin Matei. /Monitorul de Vaslui