Cod-f-pc-4 revista presei 5 mai 2011 cuprins

05.05.2011

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNE

http://www.rowater.ro





Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

5 mai 2011

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ 3

Teme de mediu 4

Evoluţia vegetaţiei de pe fundul lacurilor glaciare din Munţii Rodnei, studiată de germani 4

Teme internaționale 4

ONU: Populatia globului va ajunge de la 7 la 10 miliarde in 2100. Speranta de viata va creste. 4

Efectele schimbarilor climatice din Arctica, mult mai serioase decat se presupunea 5

Pamantul, acoperit de apa in 2100. Oceanele cresc cu 1,6 metri 6

Nivelul oceanelor va creste cu 1,6 metri pana in 2100, cu consecinte grave pentru regiunile de coasta 7

PRESA LOCALĂ 7

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA 8

Viiturile de anul trecut au afectat 90% din judeţ 8

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU 9

Specialiştii olandezi, în vizită la Direcţia Apelor Jiu Craiova/specialiştii olandezi, în vizită la Direcţia Apelor Jiu Craiova 9

Olandezii ne învaţă cum să refacem lunca Dunării după inundaţii 10

Craiova: Ploaia creşte cotele Dunării. Nivelul fluviului este sub cotele de apărare 11

Cotele Dunării, în creştere, dar sub media multianuală 11

Olandezii şi românii caută soluţii pentru refacerea zonelor inundabile de la Dunăre 12

László Borbély la New York - propuneri de colaborare privind problemele de mediu 13

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA 14

Amanare – Garda de Mediu a prelungit termenul pana la care Primaria Baia Mare si Apele Romane trebuie sa ecologizeze malul Sasarului 14

Valea Limpedea asigura apa, prin cadere, pentru 2.200 de oameni 14

Teme similare 15

Calamitate – Prefectura Maramures a comandat un studiu geotehnic petnru consolidarea alunecarii de teren de la Chelinta 15

Teme de mediu 16

Primaria Bistrita si-a dat avizul pentru inchiderea gropii de gunoi 16

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT 17

Teme similare 17

Bombă cu explozie întârziată – fostul Depozit Peco Timişoara 17

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ 18

Concurs şcolar la Luduş, de Ziua Pământului 18

Teme de mediu 19

Liberalul Ionel Ciupe denunţă din nou contractul prin care vindem apă judeţului Bekes: "contract dubios şi inacceptabil 19

Plantări de puieţi în Defileul Mureşului Superior 20

Ecoturismul în România-de ce şi pentru cine? 21

Studiile pentru viitorul ştrand pecican se vor face printr-un proiect realizat pe bani europeni 22

Reciclarea, un pas necesar spre civilizaţie 22

"Salvaţi pădurea!", proiect ecologic al elevilor luduşeni 24

Pompierii nu mai prididesc cu lucru 24

Gospodarii hunedoreni aprind judeţul 25

CJA va da startul lucrărilor de modernizare a drumului dintre Mădrigeşti şi Gurahonţ 26

28

PRESA CENTRALĂ

Teme de mediu

Evoluţia vegetaţiei de pe fundul lacurilor glaciare din Munţii Rodnei, studiată de germani

O echipă de cercetători germani, din Frankfurt, va stabili prin metode ştiinţifice moderne, evoluţia vegetaţiei de pe fundul lacurilor glaciare din Munţii Rodnei, din ultimii 10.000 de ani, specialiştii urmând să sosească în Bistriţa-Năsăud până la jumătatea lunii mai. Preşedintele Asociaţiei Eco Rodna, Claudiu Iuşan, a declarat pentru MEDIAFAX, că echipa germană va determina evoluţia vegetaţiei de pe fundul lacurilor din ultimii 10.000 de ani cu ajutorul polenului. El a explicat că şi organizaţia pe care o conduce lucrează la cartarea lacurilor glaciare din Munţii Rodnei, cu aparatură modernă, proiectul fiind finanţat de UE. În masivul Rodnei sunt o serie de lacuri glaciare pitoreşti, precum Lala Mare, Lala Mică, Buhăescu, Iezeru Pietrosului sau Bila. Din cele 70 de lacuri, au mai rămas doar 40, celelalte transformându-se în mlaştini./www.realitatea.net

Teme internaționale

ONU: Populatia globului va ajunge de la 7 la 10 miliarde in 2100. Speranta de viata va creste.

Populatia planetei, de aproape 7 miliarde in prezent, va ajunge la 10,1 miliarde in urmatorii nouazeci de ani, potrivit estimarilor realizate de ONU, in cel mai recent raport privind populatia. Analiza arata ca o mare parte a cresterii numarului de locuitori ai planetei va avea loc in tarile cu fertilitate crescuta, mai exact 39 de tari din Africa, noua din Asia, sase din Oceania si patru din America Latina. Cea mai accelerata crestere a populatiei va avea loc pe continentul african, unde datele statistice arata ca numarul oamenilor va ajunge de la un miliard, cat este in prezent, la 3,6 miliarde. Speranta de viata la nastere va creste: Tarile cu cea mai mare fertilitate de pe Glob sunt concentrate in Africa (39 din 55 de tari). Alte astfel de tari sunt in Asia (9), Oceania (6) si in America Latina (4). In Europa, toate statele au fertilitate scazuta, cu exceptia Islandei si Irlandei. Alte tari cu fertilitate scazuta se gasesc in Asia (19 din cei 51), America (14 din cele 39) si exista 2 si in Africa (Mauritius si Tunisia) si una in Oceania (Australia). Pentru toate cele 3 grupuri de tari luate in considerare in cadrul analizei, cu fertilitate scazuta, medie si ridicata, spernata de viata se estimeaza ca va creste. In perioada 2005-2010, speranta medie de viata la nastere a fost cea mai mica in tarile cu fertilitate ridicata, respectiv de 56 ani, in principal din cauza epidemiei HIV / SIDA. Cu toate acestea, avand in vedere progresele inregistrate in reducerea raspandirii bolii se preconizeaza o scadere a ratele de mortalitate de HIV / SIDA, precum si din alte cauze majore de deces. Prin urmare, speranta de viata in randul tarilor cu fertilitate ridicata ar putea creste la 69 de ani in 2045 - 2050 si la 77 in 2095-2100./Green Report

Efectele schimbarilor climatice din Arctica, mult mai serioase decat se presupunea

Efectele schimbarilor climatice din zona arctica isi fac deja simtita prezenta, pornind de la subtierea calotei glaciare si pana la scurtarea anotimpului friguros. Iar schimbarile au loc mult mai repede decat prevazusera cercetatorii. Cel putin acest lucru reiese dintr-un nou studiu efectuat in Arctica, si prezentat la Copenhaga in aceasta saptamana. “Schimbarile pe care le vedem sunt deamatice. Si nu sunt o coincidenta. Tendintele nu sunt echivoce si deviaza de la norma atunci cand sunt perspectiva pe termen lung”, a declarat Terry Callaghan, cercetatoare la Royal Swedish Academy of Science. Arctica este zona de pe glob care se incalzeste cel mai rapid in prezent. Masuratorile temperaturilor aerului indica faptul ca perioada ultimilor cinci ani a fost printre cele mai calduroase, din anii 1880, atunci cand a a inceput monitorizarea. Conform altor date, obtinute din inelele tulpinilor copacilor, temperaturile din ultimele decenii au fost cele mai mari din ultimii 2000 de ani, relateaza Sciencedaily.com. In consecinta, stratul de zapada din lunile mai si iunie au scazut cu 20%. Sezonul friguros, iarna, este cu aproape doua saptamani mai scurt, si asta in ultimele decenii. In plus, temperatura permafrostului a crescut cu pana la doua grade Celsius. Iar in permafrost sunt stocate cantitati mari de carbon. “Nu exista nicio garantie ca permafrostul nu va continua sa se dezghete, sustine Margareta Johansson. Datele noastre indica faptul ca exista cu mult mai mult carbon in permafrost decat credeam initial. Exista aproximativ dublul cantitatii de carbon in permafrost fata de cel din atmosfera”, a mai spus Margareta Johansson.Carbonul provine din materiale organice care au fost inghetate in pamant pe parcursul ultimei ere glaciare. Atata vreme cat pamantuleste inghetat, carbonul ramane stabil. Insa daca permafrostul se topeste exista riscul eliberarii in atmosfera a dioxidului de carbon si a metanului, un gaz cu efect de sera de 20 de ori mai puternic decat CO2, ceea ce va contribui semnificativ la incalzirea globala. /Green Report

Pamantul, acoperit de apa in 2100. Oceanele cresc cu 1,6 metri

Incalzirea globala si topirea ghetarilor au efecte devastatoare pentru omenire. Desi initial previziunile oamenilor de stiinta demonstrau ca in cateva sute de ani Terra va fi acoperita de apa, acestea s-au redus la doar cativa zeci de ani. Potrivit oamenilor de stiinta, cresterea nivelului oceanelor cu 1,6 metri ar ameninta viata de pe tot pamantul, insa cei mai afectati vor fi oamenii ce locuiesc pe coastele Bangladesh si Florida, dar si orase din Europa cum ar fi Londra, Paris. Combate incalzirea globala pe scuterul ce merge cu apa... sarata. Un alt efect ce ar clatina stabilitatea macro-economica a planetei ar fi cresterea costurilor: de la mancare, apa, energie, pana la costurile de productie a barierelor impotriva valurilor de tsunami. Un bazin de apa dulce din Oceanul Arctic ar putea modifica clima Europei. Ultimii sase ani au fost cea mai calda perioada inregistrata vreodata in Antarctica", la aceasta concluzie a ajuns programul AMAP de monitorizare, din Oslo. minuni ale naturii pe care trebuie sa le vezi inainte sa dispara. "Ca o previziune pentru viitor, media globala a cresterii nivelului oceanelor este de 1,6 metri, pentru anul 2100, asta daca temperaturile se vor mentine la nivelul actual, insa daca acestea vor creste, apa din oceane va creste si mai mult. Incalzirea globala este fatala pentru ghetarii si calota glaciara din Groenlanda", au continuat reprezentantii AMAP./PROTV

Nivelul oceanelor va creste cu 1,6 metri pana in 2100, cu consecinte grave pentru regiunile de coasta

Schimbarile climatice accelerate din Arctica, inclusiv topirea ghetarilor din Groenlanda ar putea ridica nivelul oceanelor din intreaga lume cu pana la 1,6 metri. Si asta nu se va intampla peste sute de ani, ci in cativa zeci, mai precis in 2100, se arata intr-un nou studiu international, citat de Reuters. O asemenea crestere a nivelului apelor, cu mult peste asteptarile din trecut ale specialistilor, ar ameninta viata din intreaga lume, de la coastele din Bangladesh si Florida, insulele mai joase din Pacific si orase, de la Londra pana la Shanghai. Mai mult, ar creste costurile de productie ale barierelor de protectie impotriva valurilor tsunami din Japonia. "Ultimii sase ani, pana in 2010, au reprezentat cea mai calda perioada inregistrata vreodata in Arctica", potrivit programului AMAP de monitorizare, cu sediul la Oslo. "In viitor, nivelul global al oceanelor este asteptat sa creasca cu 0.9 metri, pana la 1,6 metri in 2100, iar topirea ghetarilor arctici si a calotei glaciare din Groenlanda vor avea o contributie substantiala in acest sens", au precizat reprezentantii AMAP. "In plus, ghetarii arctici, calotele glaciare si topirea ghetii din Groenlanda au contribuit cu peste 40% la cresterea nivelului oceanelor, mai precis cu 3 milimetri anual, cifre inregistrate intre 2003 si 2008", se mai arata in studiu. Ministrii de externe, membri ai Consiliului Arctic, printre care Statele Unite, Rusia, Canada, Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia si Islanda, se vor intalni in Groenlanda pe 12 mai. Incalzirea din Arctica se produce de doua ori mai repede decat media inregistrata pe restul planetei./Green Report, www.realitatea.net

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Viiturile de anul trecut au afectat 90% din judeţ

Din februarie şi până în decembrie 2010 în Argeş au existat şapte perioade cu viituri pe mai toate cursurile de apă din judeţ. Numai în luna august au fost afectate mai multe sate din nordul judeţului Argeş. Localităţile lovite au fost Brădetu, Galeş, Brăduleţ şi Muşăteşti. După viitura din august, 13 poduri, 26 de podeţe şi 25 de diguri, 50 de km de drumuri judeşene şi comunale, 9000 de hectare de culturi au dispărut sub ape sau grindină. Cel mai grav afectată a fost comuna Brăduleţ, unde, în gospădării apa a ajuns şi la 20 de centimetri. Pagubele au fost greu de contabilizat, la nivel de ţară, fiind vorba de aproximativ 900 de milioane de euro, în 40 de judeţe ale ţării, în Argeş pagubele fiind de aproximativ 15 de milioane de euro. Harta inundaţiilor din anul 2010. În anul 2010 pe teritoriul judeţului Argeş au fost înregistrate mai multe perioade de viituri, în februarie, mai, iunie, iulie, august şi decembrie. Mai afectată din acest punct de vedere este partea de nord a judeţului, localitatea Arefu fiind lovită de viituri de patru ori nul trecut. Brăduleţ, Căteasca, Curtea de Argeş au avut şi ele de suferit în urma furtunilor de anul trecut. În perioada 18 – 24 iunie 2010, 22 de localităţi argeşene au fost afectate de viituri, iar la distanţă de numai o lună o altă viitură loveşte acelaşi număr de comune şi oraşe. Nici luna august nu a fost tocmai linştită, pentru că apele s-au revărsat din nou în zone care ţineau de alte 29 de localităţi.

Apă avem! Ce facem cu ea? Argeşul este un judeţ “bogat” din punct de vedere al apei, ceea ce reprezintă un mare avantaj. Este însă nevoie şi de o foarte mare grijă cu privila la cum sunt “strunite” toate cursurile de apă care ne străbat judeţul. Toate localităţile din judeţul Argeş sunt supuse unui risc (mai mare sau mai mic) din punct de vedere al inundaţiilor, această cuantificare depinzând de gradul de echipare a localităţii cu lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi de inundaţiile care au avut loc în ultima perioadă de timp. „La ora actuală, în conformitate cu prevederile Directivei Uniunii Europene privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, este în curs de elaborare Evaluarea preliminară a riscului de inundaţii, termenul final fiind 22 decembrie 2011”, menţionează conducerea ABAAV. În ceea ce priveşte lucrările de apărare împortiva inundaţiilor, în Argeş sunt în desfăşurare, anul acesta, amenajări şi regularizări pe majoritatea râurilor din judeţ, pe anumite sectoare. Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea are în curs de elaborare şi alte studii de fezabilitate pentru promovarea de noi lucrări de investiţii pe cursurile de râu cadastrate din judeţul Argeş, demararea acestora depinzând de fondurile bugetare alocate. Studiu pe inundaţii cerut de UE. Anul acesta, Autoritatea Naţională Apele Române trebuie să realizeze un studiu cu privire la efectele inundaţiilor, zone afectate, pagube, conform cerinţelor Uniunii Europene. Precipitaţiile abundente din ultimii ani au determinat apariţia de viituri pe majoritatea cursurilor de râu, fiind înregistrate numeroase pagube fizice, în peste 50% dintre localităţile din judeţul Argeş. (www.ziarobiectiv.ro/ 05.05.2011)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Specialiştii olandezi, în vizită la Direcţia Apelor Jiu Craiova/specialiştii olandezi, în vizită la Direcţia Apelor Jiu Craiova

Administrația Bazinală de Apă Jiu a fost în ultimele două zile, gazda specialiștilor olandezi sosiți la Craiova pentru a participa la prima vizită inclusă în programul de lucru al proiectului “Refacerea luncii inundabile de-a lungul Fluviului Dunărea”. “Astfel, în această perioadă (2-3 mai 2011), echipa mixtă româno-olandeză a avut întâlniri organizate la Prefectura şi Consiliul Judetean Dolj, la ARPM Craiova şi A.B.A Jiu, unde a fost prezentată ideea de proiect, iar oficialitățile județului au fost puse în temă cu ceea ce urmărește proiectul- care este gândit ca un studiu al posibilităților de refacere a zonei inundabile pentru Fluviul Dunărea. Trebuie menționat că acum ne aflăm în a doua etapa a proiectului, cea de colectare a datelor”, a declarat Cosmin Călin, director A.B.A Jiu. Ieri, echipa s-a deplasat la Rast, unde au avut loc discuții pe această temă cu primarul comunei. Olandeza Meta van Drunen Eurodite a ținut în mod deosebit să se deplaseze în teren pentru a clarifica unele aspecte legate de inundațiile din anul 2006 pe Fluviul Dunărea în județul Dolj. Următoarele întâlniri vor avea loc în lunile iunie și iulie ale acestui an. (Ora de Dolj)

Olandezii ne învaţă cum să refacem lunca Dunării după inundaţii

Olandezii ne învaţă cum să refacem Lunca Dunării după inundaţii

Administraţia Bazinală de Apă Jiu a fost gazda, timp de două zile, a specialiştilor olandezi sosiţi la Craiova pentru a participa la prima vizită inclusă în programul de lucru al proiectului “Refacerea luncii inundabile de-a lungul Fluviului Dunărea”.Pe parcursul celor doua zile specialiştii A.B.A Jiu împreună cu reprezentanţii olandezi şi consultanţii proiectului au explicat autorităţilor judeţene ce înseamnă în fapt acest proiect, de unde a plecat ideea si care sunt rezultatele aşteptate la final. “Astfel, în această perioadă, echipa mixtă româno-olandeză a avut întâlniri organizate la Prefectura şi Consiliul Judetean Dolj, la ARPM Craiova şi A.B.A Jiu, unde a fost prezentată ideea de proiect, iar oficialităţile judeţului au fost puse în temă cu ceea ce urmăreşte proiectul, care este gândit ca un studiu al posibilităţilor de refacere a zonei inundabile pentru Fluviul Dunărea. Trebuie menţionat că acum ne aflăm în a doua etapa a proiectului, cea de colectare a datelor”, a declarat Cosmin Călin, director A.B.A Jiu. Pe 3 mai, echipa s-a deplasat la Rast, unde au avut loc discuţii pe această temă cu primarul comunei. Olandeza Meta van Drunen Eurodite a ţinut în mod deosebit să se deplaseze în teren pentru a clarifica unele aspecte legate de inundaţiile din anul 2006 pe Fluviul Dunărea în judeţul Dolj. Următoarele întâlniri vor avea loc în lunile iunie şi iulie ale acestui an. Acest proiect este rezultatul colaborarii româno-olandeze în domeniul gospodăririi apelor, fiind iniţiat de către Ministerul Mediului și Pădurilor, Administraţia Naţională a Apelor Române şi Administraţia Bazinală de Apă Jiu. Bugetul proiectului este de 289 393 euro (din care 231.514 euro subventionaţi PvW ) şi se desfăşoară în cursul acestui ani, până la data de 31 octombrie. (Lupa)â

Craiova: Ploaia creşte cotele Dunării. Nivelul fluviului este sub cotele de apărare

Debitul Dunării este în creştere. Administraţia Bazinală de Apă Jiu a anunţat că nivelurile şi debitele vor fi în creştere datorită precipitaţiilor înregistrate anterior şi a celor din curs.Azi-dimineaţă, debitul Dunării la intrarea în ţară era staţionar, la valoare de 3.800 mc/s, sub media multianuală a lunii mai. Nivelul fluviului se situa sub cotele de apărare, în perioada următoare debitul urmând să fie în creştere până la 3.900 mc/s. (Adevarul de Seara)

Cotele Dunării, în creştere, dar sub media multianuală

În următoarea perioadă cotele fluviului şi ale apelor de interior vor fi în creştere, însă sub cotele de apărare, anunţă ABA Jiu. “Administraţia Bazinală de Apă Jiu informează că, în ultimele 24 de ore, nivelurile şi debitele la staţiile hidrometrice pe râul Jiu au fost în general staţionare şi în scădere pe cursul superior şi staţionare sau variabile pe cel mijlociu şi inferior. Pe afluenţi şi celelalte râuri interioare nivelurile şi debitele au fost în general staţionare şi uşor variabile.

Pe Râul Jiu nivelurile la staţiile hidrometrice (comparativ cu ora 07.00 ziua anterioară) au fost variabile: (-6 cm….+4 cm), situându-se sub COTELE DE APARARE.

Nivelurile înregistrate pe râul Jiu astăzi la ora 07.00 sunt:

-la sh Filiasi H = 71 cm scade 1 cm CA=300; CI=400; CP=460

-la sh Răcari H = 220 cm creste 4 cm CA=330; CI=430; CP=485

-la sh Podari H = 130 cm creste 1 cm CA=300; CI=400; CP=460

-la sh Zaval H = 71 cm scade 6 cm CA=350; CI=450; CP=550

PE AFLUENȚI şi pe celelalte râuri interioare nivelurile au fost staţionare şi în creştere până la 2 cm, situându-se sub COTELE DE APĂRARE.

Conform prognozei elaborate de Compartimentul Prognoze Bazinale al A.B.A. Jiu, precum şi de INHGA–CNPH, în următorul interval nivelurile şi debitele vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor înregistrate anterior, celor în curs, celor prognozate şi propagării.

“Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş în intervalul 03.05–04.05.2011, a fost staţionar la valoarea de 3800 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, sub media multianuală a lunii mai (7250 mc/s)” – Cosmin Călin, director A.B.A Jiu.

La ora 06.00 nivelurile pe fluviul Dunărea se situează sub COTELE DE APĂRARE.

Conform prognozei Sistemului Hidroenergetic Porţile de Fier, debitul afluent prognozat în secţiunea Baziaş pentru 03.05–04.05.2011, ora 07.00 = 3810 mc/s.

Debite instantanee la ora 06.00:

Debitul defluent la PF1 = 830 mc/s.

Debitul defluent la PF2 = 2033 mc/s

În următorul interval debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) conform prognozei INHGA va fi în creştere la valoarea de 3900 mc/s. Pentru intervalul 06.05.2011 – 10.05.2011 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în uşoară creştere până la 4100 mc/s la sfârşitul perioadei de prognoză, situându-se sub media multianuală a lunii mai (7250 mc/s)”, precizează un comunicat al ABA Jiu. (Oltenasul)

Olandezii şi românii caută soluţii pentru refacerea zonelor inundabile de la Dunăre

Un grup de specialişti olandezi s-a aflat pentru două zile la Craiova, pentru a participa la prima vizită inclusă în programul de lucru al proiectului “Refacerea luncii inundabile de-a lungul Fluviului Dunărea”, proiect ce are la bază o colaborare româno-olandeză în domeniul gospodăririi apelor, iniţiat de Ministerul Mediului şi Pădurilor, Administraţia Naţională a Apelor Române şi Administraţia Bazinală de Apă “Jiu”. Astfel, în zilele de 2 şi 3 mai a.c., specialiştii ABA “Jiu”, împreună cu omologii lor olandezi, au explicat autorităţilor judeţene ce presupune proiectul, care este scopul lui şi care sunt rezultatele aşteptate la final. “Echipa mixtă româno-olandeză a avut întâlniri organizate la Prefectură şi Consiliul Judeţean Dolj, la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova şi ABA Jiu, unde a fost prezentată ideea de proiect, iar oficialităţile judeţului au fost puse în temă cu ceea ce urmăreşte proiectul – care este gândit ca un studiu al posibilităţilor de refacere a zonei inundabile pentru Fluviul Dunărea. Trebuie menţionat că acum ne aflăm în a doua etapă a proiectului, cea de colectare a datelor”, a declarat directorul ABA “Jiu”, Cosmin Călin. Mai exact, se doreşte dezvoltarea unei metodologii comune pentru o abordare avansată în proiecte şi luarea deciziilor în mod transparent, după modelul olandez numit“SNIP”, pentru punerea în aplicare a măsurilor la scară largă de-a lungul râurilor. Acest model va fi adaptat la contextul românesc în termeni de administrare, legislaţie şi politică, iar planul de dezvoltare pentru restaurarea zonelor inundabile va fi aplicat în două incinte-pilot, zone existente de-a lungul Dunării; va urma, apoi, pregătirea acordului de finanţare pentru implementarea programelor în cele două zone pilot. Olandezii nu s-au rezumat doar la discuţii, ci au ţinut să vadă cu ochii lor una dintre zonele efectate de inundaţiile din 2006, astfel că echipa s-a deplasat, în data de 3 mai, la Rast, unde a stat de vorbă pe această temă şi cu primarul comunei, Iulian Silişteanu. (Cuvantul Libertății)

László Borbély la New York - propuneri de colaborare privind problemele de mediu

László Borbély la New York - propuneri de colaborare privind problemele de mediu

Aflat la New York în calitate de preşedinte al celei de-a 19-a Sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă (CSD19), ministrul mediului László Borbély s-a întâlnit cu Rudolph Giuliani, fostul primar al oraşului New York în perioada 1994-2001.În cadrul discuţiilor bilaterale, cei doi oficiali au abordat teme legate de mediu şi de problemele cu care se confruntă, în această privinţă, cele două ţări. Totodată au fost avansate idei de colaborare între România şi SUA cu privire la utilizarea experienţei comune în combaterea acestor probleme. “Am discutat în primul rând despre cum am putea folosi experienıa New York-ului pentru utilizarea energiei regenerabile şi pentru identificarea de noi posibilităţi de a realiza transportul în comun, cu emisii de carbon cât mai scăzute. Pe baza memorandumurilor de colaborare dintre cele două state, vom iniţia propuneri de colaborare la nivel de universităţi şi capitale pentru a valorifica această experienţă”, a declarat ministrul László Borbély, în urma întâlnirii cu fostul primar al New York-ului. Totodată, Rudolph Giuliani s-a arătat interesat de funcţionarea, în România, a sistemului integrat de management al deşeurilor şi de utilizarea energiei produsă prin cogenerare, urmând ca, în perioada următoare, să transmită un material pe această temă. (Lupa)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Amanare – Garda de Mediu a prelungit termenul pana la care Primaria Baia Mare si Apele Romane trebuie sa ecologizeze malul Sasarului

Primaria Baia Mare si Directia Apelor Somes-Tisa (DAST) au scapat, deocamdata, de amenda de 50.000 lei cu care Garda de Mediu Maramures a amenintat cele doua institutii din pricina gunoaielor din albia Sasarului. Desi termenul pentru salubrizarea malurilor raului a expirat ieri, 3 mai, comisarii de mediu au decis sa-i pasuiasca pe responsabilii cu ecologizarea cursului de apa, pentru ca, la ultimul control, in teren s-au gasit oameni care curatau malurile. Comisarul-sef al Garzii de Mediu Maramures, Calin Crisan, a aratat ca ambele institutii trebuie sa finalizeze actiunile de ecologizare a raului Sasar pana la sfarsitul saptamanii viitoare. Seful Garzii de Mediu Maramures, Calin Crisan, a declarat pentru eMaramures.ro ca nu vor fi aplicate sanctiuni daca muncitorii se vor tine de treaba. “Astazi au fost prezenti zeci de oameni care au realizat lucrari de ecologizare pe tronsonul cuprins intre bulevardul Decebal si bulevardul Republicii. Le-am dat termen pana in 3 mai, dar nu le vom da amenda din moment ce ii vedem ca lucreaza in 4 mai si observam ca lucrurile se misca. Obiectivul nostru este sa avem ape curate, nu sa dam amenzi”, a motivat comisarul-sef al institutiei. Acesta a mai precizat ca nu va fi acordata nicio sanctiune primariei ori DAST, daca vor finaliza aciunile de salubrizare pana la finalul saptamanii viitoare. Catalin Tineghe /emaramures

Valea Limpedea asigura apa, prin cadere, pentru 2.200 de oameni

Primăria oraşului Tăuţii Măgherăuş a reuşit, la scurtă vreme după ieşirea din criză (vorba premierului Boc) să inaugureze un nou obiectiv: este vorba despre reţeaua de alimentare cu apă şi staţie de tratare în cartierul Băiţa. Ieri, sus pe deal, în zona Limpedea, s-au adunat zeci de persoane, reprezentînd administraţiile locală şi judeţeană, dar şi invitaţi şi ziarişti. Printre primii sosiţi la staţia de tratare de pe valea Limpedea, alături de primarul de Tăuţi, Anton Ardelean, a fost primarul interimar al Băii Mari, Istvan Ludescher, fiul al cartierului Băiţa. De asemenea, au fost prezenţi Geza Gasparik, director al Vital, societate care va administra reţeaua de apă, Iuliu Szekely, de la Apele Române, Arpad Virag de Inspectoratul de Stat în Construcţii, Mihai Sajerli, de la Romsilva (la un moment dat, Ardelean glumea că s-a reorientat politici, anume că face parte din UDMR, secţia română). Consiliul Judeţean Maramureş a fost reprezentat de vicepreşedinţii Călin Matei şi Emil Marinescu, iar antreprenorul de Răducu Pop, director general al AMI - SA. N-au lipsit nici Mircea Mecea, director tehnic la Vital şi Radu Micle, jurisconsult al aceleiaşi firme, după cum au fost de faţă Aurel Şindreştean, primar al oraşului de pe Dura în perioada 1992 - 2000, cel care a demarat investiţia, şi Nelu Pop, dirigintele de şantier. După o slujbă religioasă de sfinţire a obiectivului, oficiată de parohul ortodox din Băiţa, primarul Ardelean a vorbit despre investiţie, care se încadrează în programul guvernamental de dezvoltare a infrastructurii locale. Valoarea investiţiei este de peste 18 miliarde lei vechi. Sursa de apă este valea Limpedea. Reţeaua de distribuţie măsoară mai bine de 10 kilometri liniari şi urmează să deservească circa 2.200 de persoane. Pînă acum s-au realizat 200 de branşamente, necesarul fiind de 460. Aducţiunea apei se asigură, de la captare pînă la rezervorul de 5.000 metri cubi, prin conductă de polietilenă. În ce priveşte staţia de tratare a apei, aceasta are următoarele componente: coagulează, florurează, decantează, filtrează şi dezinfectează. De notat că este montată într-un container izolat contra îngheţului şi este alimentată cu energie electrică. La final, primarul Ardelean a oferit invitaţilor o agapă, la casa orăşenească de cultură. /Graiul Maramuresului

Teme similare

Calamitate – Prefectura Maramures a comandat un studiu geotehnic petnru consolidarea alunecarii de teren de la Chelinta

Specialistii din grupul de suport tehnic al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures vor intocmi un studiu referitor la situatia din Chelinta, acolo unde recent a fost semnalata o alunecare de teren. In functie de concluzii, se vor solicita fonduri pentru consolidarea dealului din zona Valcei a satului Chelinta. O sedinta restransa a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta a fost convocata astazi, 4 mai, de prefectul judetului Maramures, Sandu Pocol. La intalnire au participat specialisti din grupul de suport tehnic pentru situatii de cutremur si alunecari de teren. Conform prefectului Sandu Pocol, se are in vedere realizarea unui studiu geotehnic in zona unde este semnalata alunecarea de teren. ”Am dorit sa gasim o alternativa de urgenta la propunerea de stramutare si evacuare a celor 30 de persoane, care cu toate explicatiile oferite au refuzat sa isi paraseasca locuintele. Avem in vedere efectuarea unui studiu geotehnic al terenului, respectiv la posibilitatea executarii unor lucrari de interventie, in regim de urgenta, pentru consolidarea terenului. Nu mai discutam , in acest caz, de existenta autorizatiei de constructie, ci de viata unor oameni si copii care in acest moment sunt prioritare pentru noi”, a aratat prefectul. Acesta a adaugat ca geologului Sorin Zaharia i s-a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate in care sa ofere informatii despre “planul de alunecare a terenului, adancimea acestuia si daca exista posibilitatea efecuarii unor lucrari de stabilizare, respectiv sume estimativa pentru realizarea acestora". Specialistii din grupul de suport tehnic se vor deplasa, astazi, 4 mai, in teritoriu si vor intocmi impreuna cu reprezentantii Comitetului local pentru situatii de urgenta Ulmeni un proces verbal de calamitate. In functie de solutiile propuse, se vor solicita de la nivel central fondurile necesare pentru consolidarea si stabilizarea dealului din zona Valcei a localitatii Chelinta. /emaramures

Teme de mediu

Primaria Bistrita si-a dat avizul pentru inchiderea gropii de gunoi

Primaria Bistrita si-a dat avizul pentru inchiderea gropii de gunoi din zona Zavoaie. Municipalitatea a cerut insa Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud acceptul sa poata depozita deseurile menajere de acolo pana cand va fi gata prima celula la groapa ecologica de la Tarpiu.“Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud a cerut Primariei Bistrita avizul pentru inchiderea gropii de gunoi. Avizul a fost dat insa cu conditia ca deseurile sa poata fi depozitate acolo pana cand va fi finalizata prima celula la groapa de gunoi de la Tarpiu” a declarat pentru Bistriteanul.ro purtatorul de cuvant al Primariei Bistrita, Mihai Rusti. Groapa de gunoi din Zavoaie urmeaza sa fie inchisa pentru ca se amenajeaza una noua, ecologica, la Tarpiu. La groapa din Zavoaie vor fi aduse toate deseurile de la cea din Beclean. Mai exact, tot gunoiul colectat in ultimii 50 de ani de la beclenari urmeaza sa fie transportat cu masini speciale si depozitat la Bistrita. Lucrarile la groapa de gunoi din Tarpiu au inceput in martie 2010 si ar trebui finalizate in noiembrie 2011. Atat inchiderea gropii de gunoi din Beclean, cat si cea din Bistrita, dar si transportul deseurilor de la Beclean la Bistrita si amenajarea gropii de la Tarpiu fac parte din proiectul “Sistem de management intregrat al deseurilor solide din judetul Bistrita-Nasaud”. Proiectul este gestionat de Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud si valoarea lui este de 33 de milioane de euro, bani veniti de la Uniunea Europeana. Bistriteanul

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme similare

Bombă cu explozie întârziată – fostul Depozit Peco Timişoara

Rugină, bălării, garduri povârnite, ruină şi degradare – acestea se puteau vedea la fostul Depozit Peco Timişoara, din zona Calea Buziaşului, miercuri, 4 mai, şi un mesaj clar: pericol ! De altfel, dispozitivul se află şi în baza de date a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a Banatului privind obiectivele cu risc. Vestigiile unei lumi apuse: Locaţia nu se află departe de blocurile timişorenilor şi oricând poate reprezenta un mare pericol pentru sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător dacă nu se iau măsuri urgente pentru dezafectarea şi demontarea tuturor instalaţiilor existente acolo. De la linia de tramvai trebuie să apuci pe o stradă asfaltată, plină de mizerie şi pământ lângă bordură, cu bălării şi boscheţi de o parte şi de alta. E o zonă industrială, unde se mai pot vedea vestigiile unor unităţi economice ale fostului regim comunist. Chiar în colţ, la intersecţie, e fosta cantină părăsită şi degradată, unde muncitorii de la toate întreprinderile din zonă serveau masa. Mai încolo se află fosta Mecatim, întinsă pe mii de metri pătraţi. Acolo, totul e ruginit şi negru, gardurile stau să cadă, zidurile sunt distruse, acoperişurile şi ferestrele sparte. Vechile hale Azur, aflate în partea stângă, sunt la fel de distruse şi cuprinse de rugină. Loc de pregătire pentru pompierii din Timişoara: După ce strada coteşte la stânga, la aproximativ 500 de metri, se află Depozitul Peco părăsit. La o înălţime de 20 de metri de pământ, suspendate pe o instalaţie cu stâlpi din beton aflaţi într-o stare înaintată de distrugere, sunt cele 14 “bombe”, mai mult sau mai puţin funcţionabile.“Rezervoarele sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului, sunt monitorizate şi, anual, verificate, împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat Timiş, din punct de vedere al obiectivelor cu risc. Unele sunt funcţionabile. Acolo a fost un program de conformare cu investiţii necesare şi nu există nicio problemă de mediu. Mai sunt rezervoare cu păcură, dar sunt într-o stare de degradare, fiindcă sunt în conservare şi nu mai sunt utilizate”, a spus Marian Eperieş, prim-comisar al Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Timiş. Fostul Depozit Peco se află în atenţia ISUB şi acolo se fac şi exerciţii de alarmare, în fiecare an.

(www.ziuadevest.ro)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Concurs şcolar la Luduş, de Ziua Pământului

În organizarea Şcolii Generale "Ioan Vlăduţiu" din Luduş, a avut loc un captivant concurs dedicat "Zilei Pământului", pe teme de geo-ecologie. La concurs au participat cinci echipe de elevi, grupul "Micii ecologişti" de la Şcoala Generală Sânger, coordonator - prof. Raluca Popa, grupul "Ecolive" de la Şcoala Generală Sărmăşel Gară, coordonator - prof. Estera Cătinean, echipa "Eco Team" având în componenţă elevi de la Şcoala Generală Ioan Vlăduţiu" şi Şcoala Generală "Ioan Olteanu" Luduş, coordonatori - prof. Antoniu Berar şi prof. Horaţiu Roman, echipa "Green Earth" de la Şcoala Generală Nr. 1 Luduş, coordonator - prof. Marcela Berar şi grupul "Etero" de la Şcoala Generală Iernut, coordonator - prof. Adela Şerban. Organizatorul concursului a fost profesorul Ioan Adrian Banea, directorul Şcolii Generale "Ioan Vlăduţiu" din Luduş. Echipajul "Micii ecologişti", de la Şcoala din Sânger, au câştigat detaşat concursul, cu un total de 116 puncte acumulate, amintindu-i aici pe merituoşii elevi: Adelin Timar, Daniel Suciu şi Alexandra Nesan. Membrii juriului au fost profesoara Mihalea Oprea de la Grupul Şcolar Industrial Luduş, ing. Florin Nistor de la Administraţia Bazinală de Apă Mureş, Formaţia de lucru Luduş, şi Dan Luduşan, redactor la Radio Transilvania Luduş. Cuvântul Liber MS

Teme de mediu

Liberalul Ionel Ciupe denunţă din nou contractul prin care vindem apă judeţului Bekes: "contract dubios şi inacceptabil

Vicepreşedintele PNL la nivel judeţean, Ionel Ciupe, a revenit la subiectul contractului dintre Consiliul Judeţean Arad şi Consiliul Judeţean Bekes (Ungaria), prin care se trimite în Ungaria apă potabilă. Înainte de Paşte, Ciupe acuza mai multe lucruri legate de acest contract, dar în principal faptul că apa este vândută în Ungaria la un preţ mai mic decât consumatorului arădean. La momentul respectiv a venit o replică şi din partea preşedintelui CJA, Nicolae Ioţcu, în care-l acuza pe Ciupe de "incompetenţă". Vicepreşedintele liberal a revenit însă asupra subiectului, acuzând şi mai multe aspecte legate de respectivul contract. Ionel Ciupe afirmă că pentru metrul cub de apă vândută în Ungaria, partea română încasează un leu, în timp ce "pe arădeni îi costă 3,3 lei metrul cub de apă, şi încă atât canalizarea". Deci, conform lui Ciupe, în timp ce apa se vinde în Ungaria cu un leu metrul cub, arădenii racordaţi la reţeaua Companiei de Apă plătesc 6,6 lei pentru un metru cub. Ciupe afirmă că preţul primit pentru metrul cub de apă "nu acoperă cheltuielile. Apa este trimisă în Ungaria prin pompe, nu gravitaţional. Cine plăteşte curentul? Ar fi o afacere rentabilă pentru Arad, dar nu la acest preţ", a spus Ionel Ciupe. Liberalul a mai arătat cum în anumite localităţi din judeţ unde furnizorul de apă potabilă este o firmă privată se plăteşte mai puţin pe un metru cub de apă (decât 6,6 lei), acelaşi lucru fiind valabil şi pentru oraşul Chişineu-Criş, unde furnizorul de apă este o companie aflată în subordinea Primăriei. Ionel Ciupe a mai adus o serie de critici modului în care a fost încheiată înţelegerea cu partea maghiară."Nu se poate să concesionăm pe 49 de ani 30% din rezerva noastră de apă freatică. Cine ştie ce se poate întâmpla în acest timp, vom cumpăra apa de la ei? Înainte de a lua această hotărâre trebuiau întocmite un studiu de prefezabilitate, un studiu de fezabilitate, încheiat un precontract şi de abia apoi un contract", a arătat vicepreşedintele liberal. Acesta a mai precizat că va cere unui consilier judeţean PNL să obţină o copie a contractului pentru a-l analiza, ulterior urmând să decidă dacă va sesiza sau nu anumite autorităţi. Ciupe mai spune că înţelegerea cu maghiarii ar putea încălca chiar Constituţia, în ideea concesionării către autorităţi străine a unei părţi din resurselele naturale ale ţării. Aici, Ionel Ciupe spune că ar fi trebuit organizat un referendum. Preşedintele organizaţiei municipale PNL Arad, Florin Galiş, a precizat că liberalii nu atacă partea maghiară în sensul denunţării contractului din cauza faptului că sunt implcate autorităţi din Ungaria. "Noi avem o problemă despre cum este gestionată resursa naturală a Aradului. Ei fac o afacere bună (partea maghiară, n.r.) şi noi o afacere proastă", a conchis Florin Galiş. Observator AR

Plantări de puieţi în Defileul Mureşului Superior

Agenţia pentru Protecţia Mediului, în parteneriat cu Direcţia Silvică Mureş, derulează, până în 13 mai, o acţiune de plantare a 15.000 de puieţi de anin negru în Defileul Mureşului Superior. Acţiunea se desfăşoară în cadrul unui proiect în valoare de 940.000 de euro, finanţat în proporţie de 80% din fonduri europene. Restul banilor sunt asiguraţi de Ministerul Mediului. Specialiştii au ales aninul negru deoarece acesta extrage o mare cantitate de apă din sol, contribuind la asanarea acestuia şi la protecţia malurilor în faţa proceselor erozionale. Copacii plantaţi sunt puieţi de doi ani, proveniţi din populaţii naturale, care vor intra în asociaţie cu răchita, salcia, frasinul comun şi alte specii caracteristice malurilor râului Mureş în sectorul Deda-Topliţa. Plantările în Defileul Mureşului Superior sunt necesare şi din cauza defrişărilor necorespunzătoare şi a vremii nefavorabile care a afectat această zonă în ultimii ani. Adevărul de Seară MS

Ecoturismul în România-de ce şi pentru cine?

Termenul de ecoturism e din ce in ce mai folosit. Implică vizitarea ariilor naturale cu scopul de a învăţa, studia sau participa la activităţi care nu au efecte negative asupra mediului, protejind si oferind posibilitatea comunitatii locale sa se dezvolte social si economic, adica un turism bazat pe experienţa în natură. 10% din agenţiile de turism internaţionale vând programe ecoturistice. 40% din numărul turiştilor care vizitează România menţionează natura ca motiv principal al călătoriei. Au şi de ce: natura (încă) nealterată de intervenţia umană, tradiţii rurale în legătură cu natura, populaţii de animale rar întâlnite în Occident, peste 900 de arii naturale protejate în toată ţara şi peisaje splendide. Cu acestea se mândreşte România. Iar străinii apreciază asta!! Avem bogăţii naturale nemaiîntâlnite,dealtfel singura bogăţie a României. Conform Asociaţiei de Ecoturism (AER), ele trebuie valorificate, respectate şi păstrate intacte. Aceste locuri şi lucruri ne fac mai sănătoşi şi ne situează cu un pas înainte faţă de alte ţări. Natura României e spectaculoasă şi uimitoare. Ecoturismul presupune: drumetii, vizitarea peşterilor, plimbări cu bicicletele, cu căruţa, cu bărci pescăreşti etc. În România AER sprijina dezvoltarea ecoturismului romanesc, care are un mare potential. Printre altele, o pensiune ecoturistică trebuie să aibă posibilitatea de a pune turiştii în contact cu natura. Beneficiile ecoturismului trebuie să revină în mare parte comunităţilor locale. Primul pas spre ecoturism, aceasta dacă împrejurimile sint primitoare, este modernizarea afacerii pentru reducerea impactului asupra mediului, adica emisii cit mai scazute de CO2 si cantitati cit mai mici de deseuri,consum cat mai eficient de energie si apa,gestionare durabila a peisajului. Apoi, pasii nu sint greu de urmat. Cu vest-europenii, şi nu numai, se poate face ecoturism frumos, dar cu asigurarea condiţiilor necesare pentru protecţia mediului. Aceştia abia aşteaptă să vină în Eco România. Informatii despre ecoturism puteti gasi la www.eco-romania.ro. Nu avem decât să aşteptăm turiştii cu braţele deschise şi cu dulceaţă de fructe de pădure (fără conservanţi)! Observator AR

Studiile pentru viitorul ştrand pecican se vor face printr-un proiect realizat pe bani europeni

„Pregătirea programului de protecţie a mediului şi a studiului de impact în reţeaua ecologică a Ungariei şi României”. Primăria Oraşului Pecica, împreună cu partenerul acesteia Homokháti Kistérség Többcélú Társulása/Asociaţia Multifunţională Microregiunea Homokhát din Ungaria lansează în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013, finanţat de Uniunea Europreană prin Fondul European de Dezvoltare Regională un proiect intitulat „Pregătirea programului de protecţie a mediului şi a studiului de impact în reţeaua ecologică a Ungariei şi României” INTERREG-ECO. Proiectul este în valoare de 91 295,50 euro, din care suma destinată părţii române este de 28.944 euro şi vizează realizarea de studii – hidrogeologic, de impact de de mediu ş.a. – pentru forarea a două puţuri de apă ter¬mală în oraşul Pecica. Colaborarea transfrontalieră se bazează pe valorificarea re¬surselor naturale dar şi pe protecţia mediului din această zonă. După cum ne preciza viceprimarul oraşului Pecica - Miodrag Stanoiov, într-o întâlnire cu presa, proiectul va avea o mare importanţă deoarece odată aprobat va duce la realizarea de obiective care vor infiinţa şi noi locuri de muncă, favorizând şi creşterea încasărilor la bugetul local.„Acest proiect poate fi considerat şi ca o cooperare de mai mică anvergură în cadrul reţelei ecologice EU Natura 2000, deorece vizează şi Parcul Natural Lunca Mureşului – de lângă Pecica dar şi zona Delhomokhatsag de lângă Morahalom. Domeniile de intervenţie pot contribui şi la atragerea investiţiilor de stat sau private precum dezvoltarea balneo-termală, ceeea ce intenţionăm noi dar şi renovări de staţii energetice sau gestionarea reziduurilor“ - a precizat viceprimarul. Se doreşte utilizarea cât mai curând posibil a acestei resurse naturale existentă în vestul României pentru realizarea, pe un teren de circa 6 ha, a unui ştrand cu apă termală, obiectiv dorit şi aşteptat de pecicani. Glasul Aradului AR –

Reciclarea, un pas necesar spre civilizaţie

Campania de conştientizare a importanţei colectării selective a deşeurilor menajere, derulată în municipiul Hunedoara de societatea de salubritate Proserv, ajunge la o nouă etapă. Vineri, în faţa Casei de Cultură din Hunedoara vor fi proiectate materiale video despre importanţa reciclării. Evenimentul va începe la ora 19. Tot atunci, hunedorenii care vor dori să se informeze despre tema campaniei, scopurile sale şi premiile puse în joc o vor putea face direct de la voluntarii iniţiativei, care vor împărţi din nou pliante şi vor oferi informaţiile suplimentare solicitate. Demersului iniţiat de Proserv i s-au alăturat ca sponsori Vodafone, Slag Processing Service, Ecosid Hunedoara, Complexul Heaven, Mike’s Hardware, Şcoala de şoferi “Cipro”, Salub S.A. şi Aqua Sara. Campania li se adresează în special elevilor din şcoli generale şi licee. Tinerii care vor reuşi să strângă cele mai mari cantităţi de deşeuri reciclabile vor fi răsplătiţi pentru efortul lor cu premii tentante. Componenţii clasei care va aduna cea mai mare cantitate de hârtie, sticlă, PET-uri şi doze de aluminiu vor avea parte de o excursie de neuitat la Grădina Botanică din Cluj – Napoca, precum şi de un videoproiector de care se vor ajuta din plin la cursuri în anii următori. Elevii claselor care se vor situa pe primul loc al “clasamentului” întocmit pe fiecare şcoală şi liceu în parte vor fi recompensaţi cu câte o cartelă telefonică, în total, fiind disponibile 500 de cartele oferite de partenerul campaniei, compania Vodafone. Un alt sponsor pune la dispoziţie un alt premiu tentant: în urma unei trageri la sorţi, în care vor fi incluşi elevii clasei a 11-a sau a 12-a care a strâns cea mai mare cantitate de deşeuri şi care vor avea impliniţi 17 ani şi jumătate la data de 1 iunie, va fi desemnat tânărul sau tânăra care va beneficia gratuit de cursurile Şcolii de şoferi Cipro pentru categoria B a permisului de conducere. Acţiunea derulată de PROSERV cu sprijinul sponsorilor amintiţi şi al instituţiilor de învăţământ din municipiul Hunedoara a început pe 4 aprilie şi se va finaliza pe 20 mai, anul curent. Desemnarea câştigătorilor şi acordarea premiilor se vor derula în ziua de 23 mai, iar excursia la Grădina Botanică din Cluj – Napoca va avea loc în 28 mai. “Până pe 20 mai vom derula mai multe acţiuni în şcoli şi nu numai. Am prezentat şi explicat campania în şcoli, am distribuit pliante şi pe stradă, pe 29 aprilie va fi evenimentul de la Casa de Cultură din Hunedoara, iar până pe 20 mai vom finaliza acţiunea de colectare a deşeurilor reciclabile strânse de elevi. Sperăm ca mesajul nostru să se facă bine auzit, bine înţeles, iar îndemnul transmis de noi să fie urmat pe termen lung.”, spune Cristi Iuhasz, unul dintre coordonatorii campaniei. Info. În perioada 9-19 mai 2011, vor fi ridicate deşeurile colectate de elevii şcolilor din municipiul Hunedoara în aceeaşi ordine în care a fost demarată campania în fiecare unitate de învăţământ, astfel încât fiecare clasă să aibă la dispoziţie acelaşi interval dedicat colectării selective pentru participarea la concursul cu premii. Programul ridicarii deseurilor este urmatorul: Servus HD

"Salvaţi pădurea!", proiect ecologic al elevilor luduşeni

Elevii clasei a IV-a A de la Şcoala Generală Nr. 1 din Luduş au plantat nu mai puţin de 200 de puieţi de pomi în împrejurimile oraşului, acţiunea înscriindu-se în proiectul "Salvaţi pădurea!" Micii şcolari au fost ajutaţi de voluntari, părinţi ai lor, dar şi alţi elevi de la aceeaşi şcoala. Numeroasele acţiuni ecologice din cadrul acestui proiect au început în anul 2010 sşi dintre ele le amintim pe următoarele: vizionări de filme documentare, prezentări foto cu tema "Drumul hârtiei" şi "Strămoşii hârtiei", dezbaterea cu tema "Cum să reducem consumul de hârtie?", atelierul de creaţie "Învăţăm să refolosim hârtia", acţiuni de colectare a deşeurilor. Toate aceste demersuri au avut drept scop educarea elevilor în spirit ecologic. Cu prilejul acţiunii de împădurire, directorul şcolii, prof. Cornelia Căpuşan, a declarat: "Finalizarea acestui proiect nu va însemna încheierea acţiunilor ecologice din şcoală. Suntem siguri că vom continua pentru că iubim natura şi dorim să trăim într-un mediu sănătos şi curat! Suntem o echipă unită, puternică şi cu vise mari! Am reuşit, vom continua!" Proiectul "Salvaţi pădurea!", finalizat cu acţiunea de plantare de puieţi, este aşadar unul educaţional, având drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului în care traim, schimbarea comportamentului elevilor legat de folosirea hârtiei, schimbarea atitudinii locuitorilor oraşului Luduş faţă de natură. De derularea proiectului s-a ocupat, în calitate de coordonator, institutorul Monica Russu./Cuvântul Liber MS – Lia Vinţeler -

Pompierii nu mai prididesc cu lucru

În primele luni ale acestui an, echipele specializate ale ISU Hunedoara au fost nevoite să participe la peste 2.000 de situaţii de urgenţă. De departe, cazul cel mai grav în care s-a intervenit în această perioadă a fost explozia din subteranul Minei Uricani, când cinci mineri şi-au pierdut viaţa. ISU Hunedoara a mobilizat, pe data de 5 februarie, forţe impresionante la faţa locului. În condiţii dificile: Un alt caz, a fost cel de la Casa de Oaspeţi de la fostul combinat Sidermet Călan, unde s-a produs un incendiu, la începutul acestui an. Obiectivul, datat din anul 1874, a fost declarat monument istoric. Pompierii care au stins focul în acel loc au afirmat apoi că incendiul se manifesta cu violenţă la podul şi acoperişul clădirii, pe o suprafaţă de aproximativ 400 de mp, cu posibilităţi de propagare la încăperile situate la parter, precum şi la garajele aflate în apropiere. S-a acţionat atunci în condiţii dificile, deoarece în orice moment, exista riscul ca elementele de construcţie să se prăbuşească, clădirea fiind într-o stare avansată de degradare, iar incendiul afectase structura de rezistenţă a planşeelor şi a acoperişului. În luna martie a acestui an, Detaşamentul de pompieri Deva a intervenit în localitatea Şoimuş, pentru scoaterea unui bărbat prins sub un mal de pământ. Echipajele sosite la locul intervenţiei au delimitat zona şi au acţionat cu mijloace avute la dispoziţie (lopeţi, cazmale) pentru îndepărtarea pământului. Pe de altă parte, în cursul acestui trimestru au fost controlate din punct de vedere al securităţii la incendiu, 78 obiective de investiţii în execuţie. S-au aplicat 25 amenzi în domeniul apărării împotriva incendiilor, în valoare totală de 53.500 lei şi una în ceea ce priveşte protecţia civilă, de 100 lei. Mesagerul Hunedorean HD -

Gospodarii hunedoreni aprind judeţul

Hunedorenii care preferă să ardă terenurile pentru a scăpa de buruieni o pot face doar în condiţii stricte, impuse de lege. Mai nimeni nu le bagă în seamă, iar edilii închid ochii

E ilegal, dar e mai uşor. Hunedorenii folosesc, din tată-n fiu, metoda pârjolului pentru a curăţa terenurile de uscături şi de a le pregăti pentru semănat. Puterea focului este însă greu de stăvilit aşa că, de prea multe ori, pompierii trebuie să se lupte ore în şir cu flăcările care ameninţă păduri, case şi vieţi omeneşti. Membrii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Hunedoara au tras linie după primul trimestru şi au rămas îngroziţi. Numărul arderilor necontrolate s-a triplat faţă de perioada similară a anului trecut. Oamenii au o portiţă pentru a folosi focul, dar nimeni nu pare să o ia în seamă.

De vină-s primarii. Pompierii hunedoreni au avut, în medie, 23 de intervenţii pe zi. Cei mai solicitaţi au fost paramedicii, care s-au dus pe teren cam de 15 ori la fiecare 24 de ore. Mii de adulţi şi zeci de copii au primit ajutor din partea salvatorilor. Când vine vorba de arderi necontrolate, cifrele au explodat. Dacă în primul trimestru al lui 2010, numărul ajungea la 75, în aceeaşi perioadă a lui 2011 cifra a ajuns la peste 230. „O mare responsabilitate din acest punct de vedere, conform legislaţiei în vigoare, revine administraţiei publice locale, care prin serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă are obligaţia de a veghea asupra respectării de către cetăţeni a normelor de apărare împotriva incendiilor în localităţi. În acest context, inspectoratul a stabilit o serie de măsuri organizatorice pentru toate primăriile din zona de competenţă, oferindu-şi totodată disponibilitatea de a sprijini cu personal propriu activitatea desfăşurată de serviciile voluntare”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara, locotenentul Anemona Doda. Pe locul trei în topul intervenţiilor pompierilor hunedoreni se află, după SMURD şi arderi necontrolate, alarmele false. De aproape 160 de ori au plecat la drum degeaba salvatorii, în urma farselor făcute prin 112. Ziarul Hunedoreanului HD

CJA va da startul lucrărilor de modernizare a drumului dintre Mădrigeşti şi Gurahonţ

În curând, administraţia judeţeană va da startul unor lucrări importante pentru infrastructura drumurilor judeţene, lucrări care continuă proiectul „Modernizarea tronson Juliţa - Mădrigeşti, componentă a traseului turistic E68 – Moneasa“. Este vorba de lucrările de modernizare a tronsonului Mădrigeşti – Gurahonţ care continuă investiţiile de realizare a drumului Juliţa – Mădrigeşti, proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013. Consiliul Judeţean finanţează din bugetul propriu lucrările pentru Mădrigeşti – Gurahonţ, iar valoarea investiţiei depăşeşte 8,4 milioane de lei. Conducerea Consiliului Judeţean Arad a anunţat finalizarea procedurii de depunere a ofertelor pentru reabilitarea drumului judeţean DJ 708 Mădrigeşti – Gurahonţ, în prezent fiind începută procedura de evaluare a ofertelor. În următoarea perioadă, CJA urmează să aleagă firma constructoare pentru execuţia tronso¬nului de drum ce are o lungime de 12 kilometri. Lucrările au o perioadă de exe¬cuţie de aproximativ opt luni de zile. Administraţia judeţului a atras fonduri europene pentru reabilitarea drumului de la Juliţa la Mădrigeşti. Lucrările apropiindu-se de final, acum se doreşte continuarea lucrărilor de infrastructură rutieră până la Gurahonţ. „În prezent s-a finalizat etapa de depunere a ofe¬rtelor pentru proiectul Mădrigeşti – Gurahonţ, în lungime de 12 kilome¬tri, urmând ca lucările să înceapă în cursul lunii viitoare. Sperăm să nu avem probleme cu contestaţiile, pentru ca lucările să poată începe aşa cum am stabilit. Modernizarea acestui drum vine în continuarea proiectului Juliţa – Mădrigeşti, iar finanţarea se ridică la 8.400.000 de lei, din bugetul propriu al CJA“, a declarat Cristian Drăgan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Juliţa – Mădrigeşti se apropie de finalizare

Tronson Juliţa - Mădrigeşti, componentă a traseului turistic E68 – Monea¬sa, se apropie de finalizare, urmând ca în decursul lunii viitoare să fie dat în fo¬losinţă. Segmentul modernizat Juliţa - Mădrigeşti are o lungime de 24,6 kilometri. Proiectul, ce are ca beneficiar Consiliul Judeţean Arad, este finanţat din fondurile Uniunii Europene, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007– 2013, Axa prioritară 2. Valoarea totală a investiţiei este de 56.324.534 de lei, dintre care 45.000.000 lei constituie finanţare europeană, contribuţia Consiliului Judeţean fiind de 2 la sută din valoarea eligibilă. Prin realizarea acestui tronson, se scurtează şi drumul spre Staţiunea Moneasa, cu aproximativ 100 de kilometri, pentru cei care vin dinspre drumul naţional Arad-Deva. Finalizarea tronsonului Juliţa-Mădrigeşti, care leagă nordul de sudul judeţului Arad, are beneficii pentru economia locală, în special pentru industrie, turism şi forţă de muncă. Având în vedere că turiştii nu vor mai fi nevoiţi să se deplaseze la Arad pentru a merge mai apoi la Moneasa, se aşteaptă o creştere în acest segment. Drumul dintre Juliţa şi Mădrigeşti, investiţie în valoare de 6,8 milioane euro, asigură accesul în două zone pitoreşti - Valea Mureşului şi Valea Crişului. Dezideratul administraţiei de a continua cu modernizarea drumului Mădrigeşti – Gurahonţ din bugetul propriu reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte ce se vor derula în următoarea perioadă. „Lucrările la tronsonul Juliţa – Mădrigeşti, component al traseului turistic E68 – Moneasa se vor finaliza luna viitoare“, a ţinut să precizeze Cristian Drăgan. Mii de locuitori vor beneficia de o infrastructură modernizată iar autorităţile au estimat de asemenea creşterea semnificativă a numărului de turişti în zonă. Glasul Aradului AR – Sandra Stoler -

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]