Cod-f-pc-4 revista presei 7 august 2012 cuprins

Teme ABA

Pe malul Argeşului a răsărit o autobază

Din câte ştim noi, porţiunile de teren cuprinse între malurile cursurilor de apă şi zona de îndiguire aparţin – sau cel puţin ar trebui să aparţină ori să fie administrate – de Apele Române. În ultimii ani, unele autorităţi locale nu prea au mai ţinut cont de Legea Apelor nr. 107/1996, actualizată prin repetate hotărâri de Guvern, şi au procedat la puneri în posesie pe terenuri care, în anumite cazuri, se întind chiar până în albia râului. Aparent, nu este nimic rău în asta. Dreptul de proprietate este consfinţit prin Constituţie, iar administraţiile locale trebuiau să retrocedeze fostele proprietăţi în baza legilor fondului funciar, precum şi al unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin care foştii proprietari ori moştenitorii acestora şi-au revendicat şi obţinut drepturile. Totuşi, cadrul legal prevede şi anumite excepţii, în sensul că nu se pot face puneri în posesie în zonele de protecţie a apelor. Explicaţia este cât se poate de simplă: în caz de viituri, apare pericolul de inundaţii, ale căror efecte pot fi devastatoare. Cu toate acestea, aşa cum am spus, s-au făcut puneri în posesie dincolo de prevederile legii, pe terenuri aflate între diguri şi malurile râurilor, pâraielor (multe neregularizate), lacurilor etc. O astfel de situaţie am regăsit în zona vechii centuri a Piteştiului. Pe malul stâng al Argeşului, în aval de Barajul Bascov-Budeasa, o anumită suprafaţă de teren este încercuită cu gard de scândură, semn că acolo este o proprietate privată. În spaţiul îngrădit, care se întinde până la cursul râului, este amenajată o mică autobază. Cel puţin aşa se prezintă lucrurile, dacă avem în vedere autocamioanele, autobasculantele, autospecialele, cabana de lemn şi magazia existente în respectiva curte. Asta înseamnă că proprietarul şi-a asumat şi responsabilitatea ca, în caz de ape mari, terenul şi tot ce este pe el să fie inundate. Din acest motiv solicităm conducerii Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea, care cu siguranţă nu se face vinovată de această situaţie, un punct de vedere oficial referitor la aspectul sesizat de noi. / Argeşul, http://ziarulargesul.ro/1348-pe-malul-argesului-a-rasarit-o-autobaza.html

Teme similare

Cod portocaliu de caniculă. Temperaturi de peste 40 de grade Celsius la umbră!

Temperaturile vor atinge cote alarmante astăzi și mâine în județul Teleorman, fiind instituit Codul Portocaliu de caniculă. Potrivit specialiştilor ANM, canicula se va intensifica, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, indicele temperatură-umezeală se va situa peste pragul critic de 80. Temperaturile maxime vor atinge frecvent 40 de grade Celsius la umbră. O nouă săptămână cu temperaturi extrem de ridicate. Meteorologii au emis o atenţionare COD PORTOCALIU valabilă şi pentru judeţul Teleorman. Potrivit specialiştilor ANM, în Câmpia Română, temperaturile vor ajunge până la 41-42 de grade Celsius. “Luni şi marţi, canicula se va intensifica în regiunile sudice şi estice, unde disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) se va situa peste pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor atinge frecvent 38-40 de grade şi izolat în Câmpia Română se vor înregistra 41-42 de grade”, se arată în atenţionarea meteorologilor. Abia miercuri temperatura aerului va marca o scădere în toate regiunile, astfel încât doar în sudul ţării vor mai fi valori maxime de 35-37 de grade. /Adevarul Teleorman, http://www.adevarul.ro/locale/alexandria/Alexandria-Teleormna-Turnu_Magurele-Rosiorii_de_Vede-Videle-Zimnicea-canicula-caldura-confort-grade_celsius-cod_portocaliu-avertizare-insolatie-meteorologi_0_750525038.html

Teme de mediu

Incendiul din Făgăraş, lichidat

Incendiul de vegetaţie uscată din Masivul Făgăraş (zona Mun­­tele Roşu - Brătila - Groape, de pe versantul sudic din judeţul Argeş) a fost lichidat, a a­nunţat în cadrul conferinţei de presă de ieri prefectul Argeşului, Cristian Soare. Potrivit acestuia, o comisie este la faţa locului pentru a evalua pagu­bele produse. În zonă mai sînt doar oamenii de la Romsilva.

În schimb, vă amintim că intervenţia la sol a fost dificilă din cau­za zonelor greu accesibile şi a alti­tudinii, între 1.940 şi 2.400 de metri. „Cele două incendii din Făgăraş au fost lichidate. Este o comisie la faţa locului care va participa la evaluarea pagube­lor. În zona Netotu au fost afec­tate 4 hectare de pă­dure de conifere, din golul alpin, 3 hec­ta­re de jnepeniş“, a preci­zat pre­fectul Argeşului. Amintim că, semnalat iniţial în zona Mun­­telui Roşu, incendiul s-a extins şi în zona Brătila - Groa­pe, afectînd o suprafaţă de peste 620 de hectare (plantaţie de brad, zonă cu martoane după tăiere şi gol alpin cu jnepeniş).

/ Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=37645&Itemid=373

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Teme similare

Agricultura tulbură apele

Apele subterane freatice cele mai poluate sunt în zona orașului Curtici unde sunt cele mai mari depășiri ale valorilor admise. Agricultura scade calitatea apei subterane. Aceasta este una din constatările care pot fi făcute pe baza raportului pe care Agenția de Protecția Mediului Arad l-a prezentat ieri la Prefectură. Din cele 24 de foraje monitorizate în 2011, valoarea concentraţiilor de nitraţi depăşesc limita maximă admisă ( 50 mg/l) în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităţilor sau a zonelor agricole unde se practică o agricultură intensivă. Exemplele oferite de APM sunt situate în zona localităților Bocsig unde concentrația a ajuns la 53,6 mg/l, la Curtici, unde se înregistrează cea mai mare depășire, până la 68,6 mg/l, și la Şiria, unde s-a înregistrat 53,3 mg/l. Apa potabilă e nepoluată. În ceea ce privește apa potabilă, nu sunt probleme la nivelul județului. Alimentarea cu apă a populaţiei judeţului este asigurată în majoritate din subteran. Apele de adâncime medie, cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului constituie principala resursă de apă pentru populaţie. Există 3 captări din ape de suprafaţă pentru alimentarea populaţiei: la Hălmagiu, Căsoaia şi Moneasa, care totalizează un volum de 117,04 mii mc/an. Sursa de apă pentru municipiul Arad este tot sursa subterană (frontul de captare Nord) cu 92 foraje pe raza localităţilor Arad, Zimandul Nou şi Şimand. /Jurnalul Arădean AR