Cod-f-pc-4 revista presei 8 noiembrie 2012 cuprins

Dezbatere europeană de succes privind protecţia transfrontalieră împotriva inundaţiilor

Aproape 100 de gospodari de ape şi de factori decizionali din peste 10 ţări europene s-au întâlnit la finele lunii octombrie la Maastricht, pentru a discuta experienţele pe care le-au acumulat privind protecţia transfrontalieră împotriva inundaţiilor.

Aceştia au participat la conferinţa finală a proiectului internaţional FLOOD–WISE. Obiectivul proiectului este de a îmbunătăţi managementul riscului la inundaţii în regiunile de frontieră.

Ce este FLOOD-WISE?

Inundaţiile sunt fenomene la nivel bazinal, care nu respectă frontierele, fie ele naţionale, regionale sau instituţionale. Experienţa ne arată că deseori inundaţiile majore se întâmplă în zonele de graniţă. FLOOD–WISE este un proiect finanţat prin programul INTERREG IVC, în cadrul căruia au cooperat 15 autorităţi regionale din 10 ţări europene, pentru a dezvolta abordări transfrontaliere ale managementului riscului la inundaţii. În cazul a şase cursuri de apă europene, partenerii au cooperat peste frontierele regionale şi naţionale, cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa în caz de inundaţii. Cursurile de apă implicate sunt: Bug, Elba, Someş, Meuse, Rur şi Sotla.

Workshop-uri interactive

Înaintea deschiderii oficiale a conferinţei, s-au desfăşurat o serie de workshop-uri interactive. În cadrul unuia dintre workshop-uri, gospodarii de ape europeni au purtat o discuţie animată, privind identificarea obiectivelor şi a măsurilor posibile pentru managementul riscului la inundaţii. Ei au concluzionat că este important să se prioritizeze obiectivele şi să se facă o conexiune mai puternică între diferitele Directive europene. Între timp, două grupuri de participanţi au jucat la modul serios jocul “Managementul transfrontalier al riscului la inundaţii”, care a fost dezvoltat special pentru FLOOD–WISE. Acest joc abordează implicarea diferitelor niveluri de guvernare din diverse ţări în problematicile legate de siguranţa în caz de inundaţii. În afară de lecţiile învăţate în domeniul negocierii şi al acţiunilor transfrontaliere de îmbunătăţire a siguranţei apelor, s-a concluzionat că utilizarea acestor jocuri duce la creşterea curajului utilizatorilor în acţiunile reale.

Deschiderea oficială, de către Reprezentantul Reginei

După workshop-uri, dl. Bovens, Reprezentantul Reginei pentru Provincia Limburg, a deschis oficial conferinţa. Dumnealui a subliniat necesitatea cooperării transfrontaliere în domeniul gospodăririi apelor. În continuare au fost prezentate, în cadrul raportului final al FLOOD-WISE, rezultatele proiectului din diferite bazine hidrografice de către dl. Kersten, Ministrul regional pentru Apă al Provinciei Limburg şi Preşedinte al proiectului. Dl. Koeppel, de la Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa(UNECE) şi dl. Cruz de la Asociaţia Europeană a Regiunilor de Frontieră(AEBR) au reflectat în discursurile lor procesul de învăţare şi produsele create prin FLOOD–WISE.

Ziua a doua a Conferinţei

În cea de-a doua zi a conferinţei s-a desfăşurat un seminar în cadrul căruia s-au împărtăşit experienţele dobândite la nivel internaţional privind implementarea transfrontalieră a managementului riscului la inundaţii. Experţii în politici de ape din Flandra, Polonia, Ungaria şi Uniunea Europeană şi-au exprimat punctele de vedere în această problematică. După seminar, factorii decizionali din diferitele ţări au dezbătut subiectul. Deoarece apa nu respectă frontierele, acest lucru reprezintă oportunitatea de intensificare a comunicării. Conferinţa a fost încheiată cu o viziune despre cooperarea transfrontalieră şi perpetuarea reţelei asigurate de aşa-numitului Grup de Lucru pentru Guvernarea Transfrontalieră a Apei. Mai multe informaţii referitoare la proiectul FLOOD-WISE sunt disponibile la adresa www.floodwise.eu.

/ JDD.ro, http://jdd.ro/index.php/dezbatere-europeana-de-succes-privind-protectia-transfrontaliera-impotriva-inundatiilor/v

/Ziare Live, http://www.ziarelive.ro/stiri/dezbatere-europeana-de-succes-privind-protectia-transfrontaliera-impotriva-inundatiilor.html

Autorităţile nu ştiu de ce miroase urât apa de la robinet

Autoritatile din Sanatate si inginerii chimisti ai Companiei de Apa nu au depistat sursa mirosului intepator si a gustului respingator al apei care curge la robinet in Zalau. Desi fenomenul persista de o saptamana. Locuitorii din Zalau au mari semne de intrebare, si-au pierdut increderea in apa de la robinet si sunt ingrijorati mai ales ca printre consumatori se numara scoli, gradinite si spitale. Directorul sucursalei Salaj a Companiei de Apa Somes, Eugen Pop, ne-a pus la dispozitie rezultatele analizelor efectuate in perioada 29 octombrie-4 noiembrie si rezultatele analizelor obtinute chiar ieri de la trei puncte de recoltare din Zalau - Gradinita 10, Scoala Bradet si Kaufland. Toate analizele, fara exceptie, arata ca „apa indeplineste standardele minime de calitate pentru apa potabila prevazute de legea 458/2002”. Deci, apa nu contine peste limita legala nici o substanta din cele monitorizate, dar ciudat ca nimeni nu isi poate da seama ce se intampla cu apa de cateva zile incoace. Eugen Pop sustine in continuare ca nu este absolut nicio problema cu apa din Zalau si ca „acel iz de ceva care a aparut” a mai fost sesizat si in vara. „Nu-i absolut nicio problema. Nu este adevarat ca ar putea exista micro-organisme.Buletinele demonstreaza ca apa-i buna. Se fac investitii la Varsolt, iar in decembrie va fi efectuata receptia finala. Tocmai ca sa eliminam mirosul si gustul, care au mai existat si in vara, fiind vorba de o apa de suprafata. Odata cu punerea in functiune a noilor filtre cu carbune activ vom putea elimina aceste deficiente”, precizeaza directorul, incercand sa linisteasca consumatorii. Informatiile date luni de sefa laboratorului Companiei de Apa, Eva Szabo, sugerau ca in apa din Varsolt s-ar fi putut dezvolta microorganisme pe care nu le pot depista cu aparaturile din laboratorul lor. In urma analizelor „bune”, apa ramane de proasta calitate la robinetele noastre. Ieri, sefa laboratorului nu a mai putut fi contactata, ceea ce ne-a lasat sa intelegem ca nu mai avea voie sa vorbeasca direct cu noi, decat prin vocea directorului.
La DSP miroase a matasea broastei

Directia de Sanatate Publica (DSP) Salaj a demarat o ancheta, fiind vorba de o problema de sanatate publica. Directorul Ligia Marincas a trimis pe teren inspectorii DSP pentru a recolta probe si pentru a verifica buletinele de analiza si probele existente in laboratorul CAS Somes. „Colegii mei sunt plecati pe teren sa recolteze probe de apa din mai multe puncte - de la Varsolt, de la consumatori - printre care si Spitalul Judetean de Urgenta, de la cele trei bazine din Zalau. La culoare nu sunt modificari semnificative, dar am constatat inca de dimineata ca apa are un miros ca cel de matasea broastei. Este o comparatie neavizata, dar vom face analizele chimice si microbiologice. Cele chimice, pe care le auditam periodic, le vom finaliza maine (miercuri -n.r.). Insa, obtinerea rezultatelor analizelor microbiologice dureaza aproximativ 72 de ore. Speram sa nu fie probleme din punct de vedere microbiologic care pot duce la aparitia unor infectii”, a precizat Ligia Marincas.

Ultimele informatii primite de la DSP Salaj inainte de inchiderea editiei au fost ca buletinele de analiza si probele verificate de inspectorii DSP, efectuate in perioada 15 octombrie-6 noiembrie, s-au incadrat in parametrii de potabilitate si ca, in medie, saptamanal, Compania de Apa Somes efectueaza 50 de analize ale apei din diferite puncte.

Apa nu miroase chiar pana la Cluj

Am contactat si reprezentantii Companiei de Apa de la sediul central din Cluj, pentru a afla daca cei de la Zalau au anuntat existenta unor probleme cu apa. Iar raspunsul primit de la purtatorul de cuvant al Companiei, Lucian Croitoru, a fost: „Am vazut articolul din ziar, dar, din pacate, nici sucursala Salaj, nici noi, cei de la Cluj, nu am primit nicio sesizare. Daca se primea vreo sesizare, ajungea la mine. Toate sesizarile, atat din Salaj, cat si din Cluj, ajung la mine”. Deci, cei de la Cluj au aflat din Graiul Salajului ca apa din Zalau ar avea o problema, insa Croitoru sustine vehement ca „din punct de vedere al analizelor fizico-chimice, bacteriologice si micro-biologice, parametrii de calitate a apei sunt in perfecta concordanta cu legislatia romaneasca, aliniata la cea europeana”. Lucian Croitoru a subliniat ca nu poate face speculatii cu privire la sursa mirosului si al gustului apei si ne-a sugerat sa avem rabdare ca Directia de Sanatate Publica Salaj sa finalizeze analizele. „Apa pe care o furnizam noi este o apa perfect potabila din punct de vedere al normelor de calitate. Ma indoiesc ca ar putea exista probleme de sanatate publica, pentru ca DSP monitorizeaza in permanenta analizele. Nici la Cluj, nici la Salaj, analizele nu au aratat vreo abatere de la legislatie. Daca e vorba de sanatatea a 750 de mii de consumatori in cele doua judete, nu putem trata cu indiferenta subiectul. Insa, eu sunt sigur ca nu exista nicio problema din punct de vedere al calitatii. DSP Salaj va confirma ce spun si colegii mei, laboratoarele noastre sunt toate acreditate si toti parametri de potabilitate ii respectam”, incearca „sa linisteasca apele” reprezentantul CAS Somes Cluj. De unde stie Croitoru ca DSP Salaj va confirma ce spune el? Croitoru mai spune ca nu-i intelege pe zalauanii care, dupa cum prezentam si noi in editia de ieri, preferau sa consume apa de la fantanile arteziene din oras, in timp ce apa de la fantani stie sigur ca nu este potabila, iar cea de la robinet este o apa de calitate. „Din pacate, am vazut ca oamenii prefera apele de la acele fantani din oras, care stiu sigur ca nu se incadreaza in normele de potabilitate”, conchide Lucian Croitoru. Asadar, Croitoru face praf DSP Salaj si toate analizele facute de institutia care se ocupa de sanatatea publica la noi in judet si care a dat aviz de potabilitate pentru toate fantanile din oras, cu exceptia celei de pe strada Republicii. Analizele DSP sunt afisate la toate fantanile, acolo unde nu au fost rupte de vandali si ar fi bine sa fie inlocuite.

Apa de 196 de milioane de euro

In judetele Cluj si Salaj, incepand din 2009, a fost demarat un amplu proiect pe fonduri europene prin care s-au modernizat retelele de apa si canalizare din orasele celor doua judete. Numai la Zalau s-au cheltuit 24 de milioane de lei pentru reabilitarea retelelor, lucrari efectuate de firma ungureasca OMS, insa apa de la robinet inca mai ajunge murdara, cu gust si miros de clor. La Varsolt, investitia va fi gata in luna decembrie, iar reprezentantii CAS Somes ne promit ca mirosul si gustul vor disparea dupa ce vor schimba modalitatea de tratare a apei.

Proiectul total pentru imbunatatirea sectorului de apa si apa uzata din Cluj si Salaj se ridica la fabuloasa suma de 196 de milioane de euro, fiind cea mai mare investitie derulata pe fonduri europene prin Programul Operational Sectorial –Mediu. / Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/index.php?cmd=articol&idart=32096