Cod-f-pc-4 revista presei

Primarul din Beliș, reținut pentru defrişări ilegale. Prejudiciu de 250.000 euro (surse)

Trei persoane, între care primarul localităţii clujene Beliş, Viorel Matiș (PSD), au fost reţinuţi de procurorii clujeni, fiind acuzaţi de mai multe infracţiuni la regimul silvic, într-un dosar al cărui prejudiciu este estimat la 250.000 de euro.

Potrivit unor surse judiciare, în anul 2013, Viorel Matiş, în calitate de şef de ocol, ar fi aprobat tăierea fără drept a aproximativ 5.000 de metri cubi de lemn din cantonul Ciurtuci.

Conform unui comunicat de presă remis de IPJ Cluj, la data de 14 august 2017, polițiști din cadrul Serviciului de Ordine Publică, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, în colaborare cu polițiști din cadrul Secției 8 Poliție Rurală Huedin, Poliției municipiului Cluj-Napoca și Serviciului Criminalistic, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin, au efectuat percheziții în locații din municipiul Cluj-Napoca, oraș Huedin și comunele Beliș, Poieni și Mărișel, județul Cluj.

Prin punerea în executarea mandatelor de percheziție au fost descoperite și ridicate bunuri și înscrisuri care servesc ca probe în dosarul penal și au fost sechestrate obiecte și diverse sume de bani.

În cauză au fost extinse cercetările față de trei bărbați, în vârstă de 50, 40 și 59 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, comuna Beliș, respectiv comuna Poieni, județul Cluj, care la data săvârșirii faptelor îndeplineau atribuții de lucrători silvici.

În baza probatoriului administrat, a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore a bărbaților, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național, furt de arbori din fondul forestier național și fals intelectual, fapte prevăzute și pedepsite de Legea nr. 46/2008, republicată, privind Codul Silvic, respectiv de Codul Penal.

Valoarea prejudiciului stabilit până în prezent se ridică la echivalentul în lei a circa 250.000 euro.

Polițiștii continuă cercetările pentru documentarea întregii activități infracționale, sub coordonarea unității de parchet competente, urmând ca bărbații să fie prezentați magistraților. Pentru realizarea perchezițiilor polițiștii au beneficiat de sprijinul jandarmilor de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca.

Amintim că, Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, declara în 2013 că Direcţia Silvică a judeţului Cluj a fost condusă cu iresponsabilitate timp de mai mulţi ani.

În urma unui audit care s-a făcut în cursul lunii mai 2013 s-a constatat, că pe raza judeţului Cluj, 15 persoane angajate la Direcţia Silvică se fac vinovate de mari nereguli în ceea ce priveşte administrarea fondului forestier, urmând să înceapă demersurile pentru concedierea acestora şi sesizarea procurorilor. „La Ocolul Silvic Beliș, șeful de Ocol, Viorel Matiș și fostul șef de Ocol, Traian Dobrea, sunt vinovați de tăierea ilegală a 2.227 de metri cubi de lemn, cu un prejudiciu de 370.000 de lei", declara Varga citată de ZIUA de CLUJ.

Cu privire la cele 15 persoane acuzate de gestionare frauduloasă a pădurilor din Cluj, ministrul mai spunea că aceştia vor fi daţi afară şi li se vor face denunţuri penale. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/primarul-din-belis-retinut-pentru-defrisari-ilegale-prejudiciu-de-250000-euro-surse--162439.html

/Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/59588--trei-padurari-din-cluj-re%C5%A3inu%C5%A3i-pentru-defri%C5%9Fari-ilegale-prejudiciului-se-ridica-la-250_000-euro_#sthash.QH1vnhKP.dpbs

Expertiza de la depozitul ecologic Fărcaşa se lasă aşteptată

Autorităţile judeţene încă aşteaptă raportul experţilor cu privire la starea terenului de la Sîrbi, comuna Fărcaşa, unde urmează să fie construită celula de bază pentru depozitarea deşeurilor, în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş. „Terenul este în pantă, pe el se construiesc în trepte, pe terase, celule, care necesită zeci de tone de material de construcţie. Asta înseamnă o greutate care se pune pe un teren instabil. Studiile iniţiale făcute prin anii 2010 nu au prevăzut până la urmă toate aceste probleme care au apărut. E un teren foarte prost acolo, în sensul în care toate dealurile pe care este construit acest depozit sunt mişcătoare”, a explicat Gabriel Zetea, preşedintele CJ.Reprezentanţii Consiliului Judeţean speră că acest proiect, cu o valoare de circa 60 milioane de euro, să fie totuşi terminat anul viitor. Până atunci însă, deşeurile din judeţ vor fi depozitate pe rampa temporară de la Groşi, dar şi pe cea care se construieşte la Sighet. Rampele temporare pot să funcţioneze maximum 3 ani, timp în care autorităţile judeţene trebuie să finalizeze proiectul de management integrat al deşeurilor. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2017/08/09/expertiza-de-la-depozitul-ecologic-farcasa-se-lasa-asteptata/

Sancţiuni de 2700 de euro pentru proprietarii de ambarcaţiuni de pe Tarniţa şi Beliş

Reprezentanţii Căpităniei Dej iau măsuri pentru limitarea distracţiilor periculoase de pe lacurile Tarniţa şi Beliş.

După ce Făclia de Cluj a semnalat pericolul la care se expun turiştii care se aventurează să se plimbe cu bărcile cu motor pe cele două lacuri, Viorel Federiga, şeful Oficiului Căpităniei Dej ne-a spus că zilele trecute au avut loc o serie de controale în zonă pentru a se vedea în ce măsură proprietarii de bărci şi ski-jet-uri respectă legislaţia. Viorel Federiga a declarat că verificările au vizat modul în care sunt respectate reglementările cu privire la înregistarea şi luarea în evidenţă a ambarcaţiunilor şi măsurile de siguranţă pentru cei aflaţi în bărci. Potrivit şefului Oficiului Căpităniei Dej, în acest context au fost găsite o serie de nereguli care au dus la aplicarea unor sancţiuni contravenţionale de 2700 euro. Totodată, au fost ridicate documente pentru luarea în evidenţă a ambarcaţiunilor şi intrarea în legalitate.

Viorel Federiga a mai spus că deţinătorilor de ambarcaţiuni care transportă persoane pe lac li s-a pus în vedere să se autorizeze pentru a putea face activităţi turistice de agrement. Cât priveşte limitarea accesului bărcilor cu motor pe cele două lacuri, reprezentantul Căpităniei Dej a menţionat că instituţia pe care o reprezintă nu are competenţă în acest sens şi că acest lucru este exclusiv de competenţa Hidroelectrica, administratorul celor două amenajări hidrografice. În schimb, Federiga a subliniat că la nivelul Autorităţii Navele Române există discuţii în vederea adoptării unui act normativ care să interzică ski-jet-urile pe lacurile interioare, aşa cum se întâmplă în Elveţia. Lacurile Tarniţa şi Beliş-Fântânele continuă să fie transformate, în fiecare weekend, de către proprietarii de bărci cu motor în locuri pentru sporturi nautice. Deşi din cele două lacuri este asigurată apa potabilă pentru sute de mii de clujeni, deţinătorii de ambarcaţiuni cu motor termic nu ţin cont de acest lucru şi nici de faptul că legislaţia interzice navigaţia bărcilor cu motor termic.

Lacurile de acumulare Tarniţa şi Beliş-Fântânele sunt considerate arii protejate de avifaunistică conform legislaţiei în vigoare, rezervaţie naturală care intră sub incidenţa unei legislaţii speciale prin care este interzisă practicarea sporturilor având la bază ambarcaţiuni cu motor. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/sanctiuni-de-2700-de-euro-pentru-proprietarii-de-ambarcatiuni-de-pe-tarnita-si-belis/