Cod-f-pc-4 revista presei

Gestionarea deşeurilor în zona Făgăraşului, o problemă fără soluţie

Pentru a putea fi accesate fonduri europene în vederea amenajării celei de-a doua rampe ecologice din judeţ este necesar ca Ministerul Mediului să întocmească un master plan la nivel naţional, care să prevadă acest lucru

Până la sfârşitul anului 2017, România trebuie să închidă toate rampele de gunoi neconforme cu normele europene. În caz contrar, ţara noastră trebuie să plătească penalităţi de 164.000 de euro/zi de întârziere. La Braşov, problema depozitării resturilor menajere în condiţii ecologice este în ţara Făgăraşului, unde s-a ratat obţinerea finanţării din fonduri europene în exerciţiul financiar 2007-2014, iar aplicarea pentru noul exerciţiu financiar european 2014-2020 nici măcar nu se cunosc ce măsuri vor fi finanţate şi facă se acordă fonduri nerambursabile în acest domeniu.

„Trebuie ca toate localităţile din ţara Făgăraşului să ne aşezăm la masă şi să susţinem împreună construirea unei rampe ecologice în zona noastră, în Vestul judeţului. Nu este o soluţie să facem doar o rampă de selectare a deşeurilor şi de transfer către rampa de la Braşov (la o distanţă de 75 de kilometri), pentru că nu este eficient economic. Cu discernământ şi cu capul pe umeri se poate găsi o soluţie, un amplasament şi apoi să vedem cu implementăm acest proiect”, este de părere primarul Făgăraşului, Sorin Mănduc. O soluţie ar fi ca o parte din deşeuri să fie duse la incineratorul de la Fabrica de ciment din Hoghiz, dar acolo sunt acceptate doar reziduurile uscate, ceea ce nu rezolvă, practic, problema. La staţia de sortare şi transfer sunt selectate materialele reciclabile, gen plastic, sticlă sau metal, care vor fi recuperate. Partea umedă a deşeurilor poate fi tratată mecano-biologic (adică are loc deshidratarea acestora şi transformarea lor în pământ de flori sau îngrăşământ, care, ulterior, va fi vândut). Restul deşeurilor, estimate la un procent cuprins între 10% şi 15%, trebuie însă transportate la un depozit ecologic.

Master planul, la stadiu de licitaţie

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mihail Veştea (foto), spune că a avut discuţii la Autoritatea de Management cu privire la problema depozitării deşeurilor în ţara Făgăraşului, în vederea obţinerii finanţării pentru perioada următoare, dar principala problemă care există la nivel naţional, este aceea că nu există un Master Plan de gestionare a deşeurilor pentru perioada 2014-2020. „Comisia Europeană solicită să avem acest Master Plan înainte de a da drumul la fonduri. Din informaţiile pe care le-am primit, Ministerul Mediului se pregăteşte să facă licitaţia pentru întocmirea acestui document şi speră ca până în 2016 să fie gata. Apoi, fiecare judeţ trebuie să facă propriul plan. Ca să câştigăm timp, noi, la nivelul Consiliului Judeţean Braşov, am discutat deja să facem în paralel cu Ministerul Mediului planul de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean. Apoi, trebui să avem în calcul că, şi în chestiunea deşeurilor, trebuie să existe un operator regional, ca în cazul operatorilor pentru apă-canal”, a explicat Veştea. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/gestionarea-deseurilor-in-zona-fagarasului-o-problema-fara-solutie-a86971

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Teme similare

Hidroelectrica vrea să modernizeze CHE Râul Mare Retezat

Reprezentanții Hidroelectrica vor să investească în retehnologizarea CHE Râul Mare Retezat. În acest sens, compania vrea să încheie un contract de achiziții publice, în valoare de 800.000 de lei, pentru reallizarea unui studiu de fezabilitate în vedere retehnologizării CHE Retezat. Anunțul de participare a fost postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Potrivit Agerpres, serviciul trebuie îndeplinit în două etape, respectiv analiza privind optimizarea debitului instalat în baza determinărilor pierderilor hidraulice pe circuitul hidraulic principal al centralei, Baraj Cura Apelor – galeria de fugă, în sumă de 40.000 de lei și elaborarea studiului de fezabilitate propriu – zis, respectiv 760.000 de lei. Durata contractului, potrivit anunțului de participare, este de șase luni de la data atribuirii acestuia, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 29 iuni, ora 14:00, urmând ca acestea să fie deschise a doua zi la ora 11:00. Barajul de la Gura Apelor, construit în munte, pe Râul Mare, este cel mai mare baraj de anrocamente și miez de argilă din Europa. Construcția barajului a început în 1975. /Servus Hunedoara, HD, http://www.servuspress.ro/hidroelectrica-vrea-sa-modernizeze-che-raul-mare-retezat_111744.html

Activiștii de mediu au protestat în Retezat

Sâmbătă, câteva zeci de activişti de mediu au participat la un protest în Retezat, pentru oprirea tăierilor de păduri din zonele protejate.

Activiştii de mediu şi-au organizat acţiunea pe o reţea de socializare, iar locul de întâlnire a fost în parcarea unui supermarket din Haţeg. Acolo au venit militanţi din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Mangalia. Protestatarii au plecat mai apoi cu maşinile spre Parcul Naţional Retezat, în zona refugiului montan Cârnic, una dintre porţile de intrare în aria protejată, locul unde activiştii susţin că s-au tăiat masiv copacii. Aceştia au protestat împotriva defrişărilor abuzive din parcurile naţionale. De asemenea, în opinia lor, nu este normal ca Romsilva, care administrează parcurile naţionale, să le şi exploateze şi să scoată profit din asta. /Mesagerul Hunedorean, HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/activistii-de-mediu-au-protestat-in-retezat/

Constructorii microhidrocentralei de pe Râu Alb rămân fără avizul Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului

Reprezentanţii Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului au informat că au pus la dispoziţie toate documentele necesare procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ancheta privind construcţia microhidrocentralei de pe Râul Alb. De asemenea, instituţia a anunţat că a demarat procedura de suspendare a avizului dat pentru proiectul derulat la poalele Retezatului.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au ridicat mai multe documente de la sediul din Haţeg al Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, pentru a cerceta posibile fapte de corupţie în legătură cu avizele date de mai multe instituţii din judeţul Hunedoara construcţiei unei microhidrocentrale pe Râul Alb.

„Referitor la informaţiile apărute în media privind investigaţia DNA din data de 29 mai 2015, Unitatea de Administrare a Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului (UAGDTH) face următoarele precizări: a pus la dispoziţia organelor de anchetă toate documentele solicitate, referitoare la investiţia de pe râul Alb, din intravilanul localităţii Coroieşti, comuna Sălaşu de Sus, judeţul Hunedoara. În ceea ce priveşte investigaţia în curs, UAGDTH îşi exprimă toată deschiderea în colaborarea cu organele de anchetă, în scopul clarificării situaţiei”, a comunicat instituţia.

De asemenea, reprezentanţii Geoparcului au precizat că anterior incidentelor din data de 24 mai 2015, Consiliul de Administraţie, întrunit în data de 13 mai 2015 şi Senatul Universităţii din Bucureşti, întrunit în data de 20 mai 2015, au aprobat demararea, în condiţiile legii, a procedurilor ce vizează suspendarea avizului emis de UAGDTH privind realizarea microhidrocentralei, până la lămurirea tuturor aspectelor privind evenimentele legate de această investiţie.

Percheziţiile DNA, în dosarul de corupţie, au urmat la câteva zile după scandalul din satul Coroieşti, unde o societatea privată a demarat lucrările de construcţie a unei microhidrocentrale, pe Râul Alb.

Duminică, 24 mai, omul de afaceri Bocea Mihalache a fost călcat cu o maşină de teren de Alin Andrioni, un bărbat din Haţeg care însoţa un grup de activişti de mediu venit să documenteze ce se petrece la locul unde va fi construită o microhidrocentrală. La scurt timp după sosirea grupului de ecologişti în zona Coroieşti – Râul Alb, a sosit şi Bocea Mihalache, însoţit de alţi cinci bărbaţi. Scandalul s-a iscat instantaneu. Poliţia s-a deplasat la faţa locului şi a aplanat incidentele dintre ecologişti şi apropiaţii investitorului. „Echipa operativă care s-a deplasat la faţa locului a stabilit faptul că, un bărbat în vârstă de 40 de ani, din oraşul Haţeg, s-a deplasat, împreună cu alte patru persoane (reprezentanţi ai unui O.N.G. de mediu) pe raza satului Coroeşti, cu intenţia de a se documenta cu privire la construirea unei micro-hidrocentrale. Între grupul din care făceau parte reprezentanţii O.N.G.-ului şi alt bărbat, în vârstă de 48 de ani, reprezentantul societăţii comerciale din Deva care intenţionează să construiască micro-hidrocentrala (care, la rândul său era însoţit de mai multe persoane) a avut loc un conflict, în urma căruia bărbatul în vârstă de 48 de ani cât şi un activist de mediu au suferit vătămări corporale, fiind transportaţi la Spitalul Orăşenesc Haţeg, pentru acordarea de îngrijiri medicale", a informat Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara. Familia lui Bocea Mihalache şi medicii au confirmat că acesta a rămas paralizat de la gât în jos şi are şanse mici să îşi mai revină vreodată.

Proiect contestat de ecologişti

Lucrările de amenajare hidroenergetică a Râului Alb, din Retezat, au demarat în această primăvară, iar potrivit Agenţiei pentru protecţia Mediului Hunedoara au toate avizele necesare. Sunt contestate însă de activiştii de mediu care susţin că starea ecologică a Râului Alb va scădea. „Valea Râului Alb constituie o „perlă ascunsă” din patrimoniul natural al ţării, fiind o zonă conservată până acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic şi hidromorfologic. De la izvoarele, de la peste 2000 metri, până la aproximativ 780 m altitudine nu există niciun drum de acces, iar pe cursul de apă nu sunt balastiere sau regularizări şi nici măcar nu s-a făcut plutărit în trecut. Valea este importantă şi din punct de vedere ştiinţific şi ar trebui conservată ca etalon”, susţin activiştii de mediu. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor şi pârâurilor de munte devine un amestec de noroi şi piatră, în care orice formă de viaţă dispare. /Adevărul.ro, HD, http://adevarul.ro/locale/hunedoara/constructorii-microhidrocentralei-raul-alb-raman-avizul-geoparcului-dinozaurilor-Tara-hategului-1_5569e1ddcfbe376e35c0eef4/index.html

Primele proteste în Retezat, după scandalul de pe Râul Alb: activiştii au căutat locurile defrişate, dar s-au certat pe drum între ei şi cu jurnaliştii

Zeci de oameni au participat astăzi la o acţiune de protest în Parcul Naţional Retezat şi au cerut oprirea defrişărilor din ariile protejate. Protestul ecologiştilor, organizat la o săptămână după scandalul de pe Râul Alb, în urma cărora un om de afaceri a rămas paralizat de la gât în jos iar doi activişti au fost agresaţi, a avut parte şi de incidente.

Peste 40 de persoane au ajuns în această dimineaţă, în jurul orei 11:00, în parcarea unui hipermarket din Haţeg, aleasă ca loc de întâlnire pentru activiştii de mediu care manifestau pentru oprirea defrişărilor de pădure din zonele protejate.

Printre participanţi s-au numărat mulţi hunedoreni, dar şi oameni veniţi din Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca şi din alte localităţi. Au venit simpli iubitori de natură, dar şi reprezentanţi ai unor ONG-uri, însă numărul lor a fost mai mic decât se aşteptau organizatorii. Membrii asociaţiilor neguvernamentale au fost mai vocali, însă dincolo de ţelul comun, de a protesta împotriva defrişărilor şi a ilegalităţilor din zonele naturale protejate, fiecare a avut şi alte obiective în propria agendă.

Protest restrâns

Doi dintre activiştii implicaţi în urmă cu o săptămână în scandalul de pe Râul Alb, Alin Andrioni şi Gabriel Păun, nu au venit la acţiunea programată. Aceasta a fost pornită tocmai din cauza conflictelor în urma cărora un om de afaceri a fost călcat cu maşina de Andrioni şi lăsat paralizat de la gât în jos, pe viaţă cel mai probabil, iar Păun şi un alt ecologist au fost bătuţi crunt. Timp de aproape o oră şi jumătate, oamenii s-au consultat asupra locului spre care grupul urma să se îndrepte pentru a manifesta pentru salvarea pădurilor. În cele din urmă cei peste 40 de oameni au pornit spre Nucşoara, una din porţile de intrare în Parcul Naţional Retezat, renunţând la planul iniţial de a protesta mai întâi, fie în faţa Ocolului Silvic din Haţeg, fie în faţa Geoparcului ori în locul unde este construită microhidrocentrala de pe Râul Alb, din satul Coroieşti.

S-au certat pe drum

Discuţiile asupra locului ales pentru miting au continuat pe drum şi au dat naştere unor neînţelegeri între membrii ONG-urilor. Plutonul maşinilor însoţite de forţele Jandarmeriei şi Poliţiei s-a oprit pe traseu, între cătunul Nucşoara şi zona turistică Lolaia din Retezat. În valea pustie din apropiere de cascada Lolaia, membrii unor ONG-uri s-au certat între ei, pentru că din locul respectiv nu se vedeau zonele unde au avut loc tăierile de copaci. Activiştii au cerut explicaţii de ce au fost aduşi acolo şi nu într-o zonă unde au loc tăieri de pădure. Apoi unii dintre ei şi-au vărsat nervii asupra jurnaliştilor care îi însoţeau. „De ce nu veniţi cu noi să filmaţi defrişările?”, le-au strigat jurnaliştilor. Zona indicată de militanţi, unii fiind la prima călătorie în Retezat, nu era una în care au avut loc defrişări.

Cum a început protestul ecologiştilor

La pas, în căutarea zonelor defrişate

În cele din urmă, spiritele s-au calmat, grupul de protestatari, însoţit de jurnalişti, şi-a continuat drumul, până când, la câţiva kilometri distanţă, acesta s-a înfundat definitiv pentru autoturisme, în apropierea cascadei Lolaia. Activiştii au oprit motoarele, au scos pancartele şi au căzut de acord asupra temei principale a protestului, cea împotriva defrişării pădurilor. Au adăugat că îşi manifestă solidaritatea cu ecologiştii agresaţi în timpul incidentelor petrecute la sfârşitul săptămânii trecute, pe Râul Alb. După fotografiile şi interviurile de la faţa locului, cea mai mare parte a oamenilor şi-au continuat drumul pe jos, în căutarea zonelor din Parcul Naţional Retezat, unde au loc defrişări. Potrivit unui comunicat recent dat pentru adevarul.ro de Direcţia Silvică Hunedoara, în Retezat este exploatată de la începutul anului o suprafaţă de patru hectare de pădure, cu un volum de 427 de metri cubi. În anii următori, vor fi tăiaţi progresiv circa 3.800 de metri cubi de lemn, de pe o altă suprafaţă de 31 de hectare. Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de circa 40.000 de hectare, iar aproximativ o jumătate din ea era acoperită de păduri, potrivit planului de management eleborat în 2012. /Adevărul.ro, HD, http://adevarul.ro/locale/hunedoara/video-proteste-retezat-activistii-ratacit-locurile-defrisate-s-au-certat-jurnalistii-nu-s-au-inteles-motivelor-militeaza-1_5569d5a2cfbe376e35c0a1ec/index.html

Teme de mediu

Din 16 iulie, judeţul va „exporta” gunoi pe banii noştri. Consiliul Judeţean este acuzat de neimplicare în rezolvarea problemei

Ultimele două gropi de gunoi din judeţ, de la Deva şi Orăştie, se închid pe 16 iulie. Deponeul ecologic construit de Consiliul Judeţean va fi operabil cel mai devreme în primăvara anului viitor. Între timp, primăriile din judeţ sunt lăsate să se descurce fiecare cum poate, iar soluţiile înseamnă cheltuieli în plus. Consiliul Judeţean consideră că şi-a făcut datoria, în timp ce unii primari şi reprezentanţi ai operatorilor de salubritate acuză conducerea instituţiei de neimplicare. Cu două luni în urmă, reprezentanţii Consiliului Judeţean, ai Primăriei Deva, Primăriei Orăştie şi ai societăţii Salubritate SA concluzionau că, de la 16 iulie şi până la deschiderea efectivă a deponeului ecologic de la Bârcea Mare, gunoaiele din judeţ să fie depozitate pe o rampă temporară amenajată de firma amintită lângă actuala groapă de gunoi a Devei. Lucrurile păreau că se liniştesc însă această linişte nu a însemnat decât o agravare a problemei. Salubritate S.A. se plânge că şi-aşa are probleme reale în a-şi încasa toate sumele cuvenite de la beneficiarii din cele 16 unităţi administrative pe care le deserveşte, iar acum să fie obligată să amenajeze pe cheltuiala proprie o platformă temporară, după care să mute deşeurile în deponeul ecologic tot pe banii săi, ar echivala cu un faliment sigur. „De la acea discuţie din aprilie şi până acum noi nu am primit absolut nimic scris nici de la Consiliul Judeţean şi nici de la vreo primărie. În consecinţă, noi vom amenaja platforma temporară astfel încât să deservim Deva şi celelalte oraşe şi comune cu care încă mai avem contracte. Dacă va fi loc şi pentru gunoi din alte părţi şi la ce tarife, om vedea. Constatăm că domnii de la Consiliul Judeţean, după ce nu au reuşit să facă în timp util acel deponeu ecologic, ne lasă pe noi şi pe primari să ne descurcăm cum putem. E absolut anormală această situaţie, chiar revoltătoare”, spune managerul SC Salubritate S.A., George Mara.

CJ susţine: „nu-i problema noastră”...

Administratorul public din cadrul CJ Hunedoara, Dan Stoian, cel care s-a ocupat, practic, de problema implementării Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, respinge „săgeţile” trase spre el şi instituţia pe care o reprezintă, susţinând că de rezolvarea problemei urgente legată de depozitarea gunoaielor trebuie să se ocupe, în primul rând, fiecare primărie în parte: „Am mai auzit treaba asta cu întârzierea proiectului cu deponeul, dar văd că nimeni nu ţine cont de faptul că noi, într-un an şi jumătate, am făcut mai mult decât alte judeţe în 7 – 8 ani. Ştie toată lumea cât s-a umblat cu localizarea deponeului prin judeţ, ce opoziţie puternică am avut mai peste tot, unii opozanţi fiind instigaţi de persoane cu tot felul de interese. La 30 octombrie vom avea deponeul gata şi în primăvara anului viitor acesta va fi operaţional. Până atunci cred că pot fi făcute şi alte platforme temporare. E treaba primăriilor să-şi facă platforme”.

... iar APM spune: „Ba e şi a voastră”

Afirmaţiile lui Dan Stoian sunt contrazise de directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM), Georgeta Barabaş: „Responsabilitatea găsirii unor soluţii pentru depozitarea gunoiului menajer aparţine atât primăriilor cât şi consiliului judeţean. Scrie destul de clar acest lucru în legea 211 din 2011. De fapt, consiliul judeţean trebuie să coordoneze primăriile în găsirea unei soluţii. Platforma temporară de lângă actuala rampă de gunoi a Devei este singura care are aprobările necesare. Cine vrea să amenajeze acum o asemenea platformă, în alte părţi ale judeţului, nu va reuşi să o facă până la 16 iulie, pentru că procedurile de evaluare, studiere şi emitere a avizelor necesare durează mai mult”. Georgeta Barabaş adaugă că, în cazul în care CJ Hunedoara şi primăriile din judeţ nu ajung rapid la un consens, există toate şansele ca primăriile să fie nevoite să ducă gunoiul menajer la depozite autorizate. Toate aceste depozite autorizate se află la sute de kilometri distanţă, în Sibiu, Gorj, Timiş şi Arad, fapt ce va provoca creşteri semnficative de costuri.

Ovidiu Bălan : „CJ nu se implică”

În aprilie, anul acesta, primarul municipiului Orăştie, Ovidiu Bălan, părea şi el liniştit cu soluţia convenită atunci doar verbal: deponeu temporar la Deva administrat de Salubritate S.A. Răsturnarea de situaţie îl face pe Bălan (PSD) să atace deschis conducerea CJ (formată din membri ai PNL): „Ce să facem? O să încercăm să ne facem şi noi o platformă temporară. De la Ministerul Mediului am înţeles că pentru asemenea situaţii excepţionale se pot obţine aprobări ceva mai rapid decât de obicei. Tot de la Ministerul Mediului mi s-a spus că problema asta putea fi rezolvată simplu de Consiliul Judeţean care ar fi putut amenaja o platformă temporară chiar lângă viitorul deponeu. Din păcate, actuala conducere a CJ Hunedoara nu se implică. Eu cred că pur şi simplu nu-i interesează problema asta urgentă a localităţilor din judeţ”.

Viorel Arion: „Încă mai sper într-o soluţie rapidă”

Primarul Hunedoarei, Viorel Arion, spune că mai are un dram de speranţă astfel încât costurile cu colectarea gunoiului din oraş să nu crească din cauză că maşinile vor trebui să parcurgă distanţe mult mai mari spre rampele care încă mai pot primi deşeuri menajere. „Eu încă mai sper într-o soluţie rapidă, găsită până pe 16 iulie. În cel mai rău caz, o să ducem gunoiul, o vreme, la Vulcan, unde am înţeles că mai este o rampă pe care se mai poate depozita. În această situaţie vor fi costuri suplimentare, dar încă nu am făcut calcule în acest sens”, adaugă Arion. Groapa de la Vulcan are însă şi ea termen de închidere 16 iulie 2016 şi deserveşte în principal oraşele din Valea Jiului. „Rampa de la Vulcan are proiectată o anumită capacitate, iar prioritate au acolo oraşele din Valea Jiului. Noi chiar astăzi (ieri - n.red.) am solicitat în scris administratorului de acolo să ne spună dacă mai poate primi deşeuri şi din alte oraşe şi în ce cantitate”, spune şefa APM Hunedoara. /Glasul Hunedoarei, HD, http://glasul-hd.ro/Din-16-iulie-judeţul-va-„exporta”-gunoi-pe-banii-noştri-Consiliul-Judeţean-este-acuzat-de-neimplicare-în-rezolvarea-problemei_12_24297.html

Ziua Parcului Lunca Mureşului va fi sărbătorită pe 20 iunie

Parcul Natural Lunca Mureşului se pregăteşte de aniversare. Anul acesta, ziua parcului va fi marcată pe data de 20 iunie, iar aniversarea a ajuns la cea de a V-a ediţie. Organizatorii lucrează la programul evenimentului şi spun că ediţia din acest an va fi axată pe competiţii de tot felul.

Centrul de vizitare Ceala îi va aştepta pe arădeni şi nu numai cu o serie de posibilităţi de distracţie, pentru toate gusturile. Cei care vor să facă mişcare şi activităţi extreme vor avea de ales între: tree climbing – căţărat pe lăzi de bere, volei, tiroliană şi jocuri de energizare, ateliere de orientare turistică. De asemenea, nu vor lipsi concursurile de ciclism şi nici atelierele de olărit şi împletit nuiele. „Pentru ediţia din acest an ne-am hotărât să punem mai mult accent pe concursuri, în mai multe dintre activităţi. De ziua parcului vom organiza concursuri de tir cu arcul, orientare turistică şi airsoft, un joc sportiv îndrăgit“, Paul Hac, directorul Parcului Natural Lunca Mureşului. Nici de această dată nu putea lipsi muzica folk, care dă un plus de farmec evenimentului în aer liber. După recitalul din program, participanţii vor putea să-şi arate şi ei talentele muzicale. Nu în ultimul rând, în cadrul evenimentului vor putea fi cumpărate şi produse tradiţionale, de la o expoziţie cu vânzare. www.glsa.ro/AR, http://glsa.ro/arad/200008-ziua-parcului-lunca-muresului-va-fi-sarbatorita-pe-20-iunie.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]