Cod-f-pc-4 revista presei

Zeci de case inundate în Sibiu

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a anunţat azi, într-o conferinţă de presă, că va trimite un buldozer în localitatea Blăjel pentru a-i ajuta pe localnici. Inundaţiile de noaptea trecută au afectat 34 de case, 23 de hectare de teren, patru poduri, cinci podeţe şi doi kilometri de drum, inclusiv în Bazna. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu, Pioară Negoiţă, a spus că la Blăjel  au căzut pese 50 de litri pe metru pătrat, în mai puţin de oră. Pagubele nu pot fi încă estimate, spune Negoiţă, dar a dat asigurări că se poate circula în zona inundată  şi nu există sinistraţi. /Agerpres şi Radio Mureş SB, http://www.radiomures.ro/stiri/zeci_de_case_inundate_in_sibiu.html
Peste 30 de case din zona localităţilor Blăjel şi Bazna au fost inundate
Reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu au anunţat, joi, că peste 30 de case şi zeci de terenuri agricole din localităţile Blăjel şi Bazna au fost inundate, iar trei podeţe au fost complet distruse în urma ploilor torenţiale din ultimele 24 de ore, informează Mediafax. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Sibiu, Pioară Negoiţă, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, că în zona localităţilor Blăjel şi Bazna s-au înregistrat precipitaţii de peste 50 de litri pe metru pătrat, mai multe case, gospodării şi terenuri fiind inundate. “Probleme au apărut în zona Blăjelului, unde Fizeşul a inundat 29 de case, 48 de gospodării, 18 hectare de teren arabil şi păşuni şi circa doi kilometri de străzi secundate. Au fost patru poduri avariate şi 16 podeţe afectate. În Bazna, au fost inundate trei case şi cinci hectare de teren arabil”, a declarat Pioară Negoiţă. Potrivit acestuia, apa a intrat în pivniţele caselor, iar cinci podeţe au fost complet distruse. Directorul SGA Sibiu a afirmat că în zonă se lucrează pentru remedierea problemelor, scoaterea apei din gospodării, curăţarea străzilor şi degajarea podurilor şi podeţelor. /Mediafax SB şi /MediaşInfo SB, http://www.mediasinfo.ro/peste-30-de-case-din-zona-localitatilor-blajel-si-bazna-au-fost-inundate/2013/06/07/#.UbLOPueeOSp

Viitură puternică în judeţul Sibiu.Maşină luată de ape şi gospodării distruse la Blăjel

Potop în judeţul Sibiu. Ploaia torenţială căzută miercuri spre joi noaptea în zona de nord a judeţului Sibiu a făcut dezastru. Zeci de gospodării au fost afectate iar o maşină a fost luată de ape din garaj. Dezastrul s-a pornit imediat după miezul nopţii, când au căzut peste  50 de litri/metru pătrat la Blăjel.  Case, grădini, bunurile oamenilor, toate au fost afectate de apele crescut rapid iar culturile au fost compromise. Un localnic a trăit momente de groază cand şi-a văzut maşina  luată cu tot cu garaj de viitură şi târâtă aproximativ 100 de metri. Autoturismul distrus a fost recuperat numai  după ce  s-a oprit, în cele din urmă, într-o punte din sat. /CityNews SB, http://sibiu.citynews.ro/eveniment/viitura-puternica-judetul-sibiumasina-luata-de-ape-si-gospodarii-distruse-la-blajel-video

Nenorocirea vine, mai ales când o chemăm

Nu contenesc în a mă amuza de mirarea – şi pe alocuri bucuria - colegilor din presă atunci când se respectă regula de aur a meteorologiei româneşti: ninge egal înzăpeziri, vară egal secetă, ploaie egal inundaţii. Acum, graţie vremii şi nu numai, avem ploaie. Era logic ca, în timp, ea să puieze, pe ici pe colo, şi ruperi de nori şi, unde îi era decorul favorabil, viituri şi inundaţii. Ca la Blăjel, ca să nu o mai ocolim atât. „Nenorocire”, „dezastru”, „prăpăd”, „coşmar”, sunt expresii deja uzuale pentru a defini cele petrecute acolo din cauza „capriciilor naturii”. Nu că nu am fi solidari cu victimele viiturii, nu că nu ne-ar păsa de pagubele survenite, că suntem şi noi oameni. Dar, dincolo de senzaţionalul ştirii (cam rar sunt fenomene din acestea pe la noi, cu apă, în general aici e la modă să incendiezi dealuri şi câmpii), de pozele relativ spectaculoase cu oameni dând cu mătura prin camere, baraje de gunoaie în albia pârâului şi maşini pitite pe sub podeţe care au fost luate „cu garaj cu tot”, apare întrebarea aceea sâcâitoare: de ce? Se va răspunde că a fost rupere de nori, că mediul şi schimbările climatice, că încălzirea globală (de aia în iunie avem 12 grade la umbră, nu?), că nu te poţi pune cu natura care aduce nenorocirea. Aşa este, nenorocirea vine. Mai ales când o chemăm. 
De ce vine viitura la noi în casă? Păi e simplu, mai ales pentru zonele de deal. Ploaia pică pe culmile, în general chelite de defrişări, se adună în torente, ia viteză, se înmulţeşte proporţional cu metrul liniar parcurs şi năvăleşte în albia pârâului necurăţit din vremuri uitate şi de bătrânii satului, pe uliţele de pământ afundate în teren de sunt cele mai ideale (nu mă luaţi că e „pleonasm”!) albii şi în calea lor rad tot, ca un tsunami de apă dulce: curţi, grădini, coteţe, garaje, năpădesc în case şi pivniţe. Unde e favorabil, se mai „organizează” şi nişte alunecări de teren. Dacă dealurile nu erau defrişate sau erau împădurite, ploaia s-ar fi pierdut printre frunze, ierburi şi rădăcini, iar apa s-ar fi scurs normal şi non-tumultuos. Dacă albiile cursurilor de apă ar fi fost regularizate şi curăţite de rahaturi, ar fi putut canaliza surplusul de apă fără prea multe bătăi de cap. Dacă străzile şi uliţele ar fi fost asfaltate sau ar fi avut măcar şanţuri adânci pe laterale, nu s-ar fi transformat în Aqua Park-uri rurale. Dacă s-ar fi respectat chestia aceea cu construitul pe suprafaţa inundabilă, nu ar fi fost maşini luate cu garajul în spate. Pentru că, de o vreme, chestia aceea cu „sat de oameni harnici şi muncitori” se referă doar la ograda proprie, nu la bunul comunitar. Poţi avea, de exemplu, PC-uri de ultimă generaţie în administraţie şi învăţământ, dacă nu ai apă curentă. Poţi avea un parc frumos în centru, cu aleiuţe şi floricele, dacă nu s-a făcut curăţenie prin albia apelor şi dacă te-ai uitat indiferent cum pădurile dispar. Poţi avea şi bază sportivă olimpică, dacă oamenii construiesc cum au chef şi mai şi primesc „bunul de tipar” pentru aceasta. Pentru că, să zicem, viitura aceasta parcă trece intenţionat pentru a ne arăta unde nu s-a făcut nimic şi ar mai fi de lucru. Totul e să ştii să o citeşti. Dacă nu, atunci suntem părtaşi, direcţi sau indirecţi, la nenorocirea care vine. Mai ales când o chemăm. . /Tribuna SB, http://www.tribuna.ro/stiri/editorialul-zilei/nenorocirea-vine-mai-ales-cand-o-chemam-87729.html