Cod-f-pc-4 revista presei

Toamna se numără realizările în Şoimuş, urmează investiţii în infrastructura de apă şi canal

În curând va fi semnat contractul de începere a lucrărilor la reţeaua de apă în şase sate aparţinătoare comunei, iar de luna viitoare începe branşarea gospodăriilor la reţeaua de canalizare din satul Şoimuş. Introducerea reţelei de apă în cele şase localităţi este o investiţie de anvergură ce va fi susţinută din bugetul local. Lucrările se vor desfăşura în satele Şoimuş, Bălata, Boholt, Chişcădaga, Păuliş şi Bejan. „Această investiţie este necesară pentru comuna noastră. Oamenii merită să beneficieze de condiţii de trai decente. Proiecte au mai fost, au fost plătite lucrări care s-a dovedit că nu sunt executate, dar Curtea de Conturi şi instituţiile abilitate vor verifica aceste lucruri. Important este să demarăm proiectul, pe care l-am refăcut şi acum am prevăzut şi branşamentele gospodăriilor. Costurile vor fi suportate de primărie”, a adăugat edilul Comunei Şoimuş, Mihai Gabriel Irimie. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Toamna-se-num%C4%83r%C4%83-realiz%C4%83rile-%C3%Aen %C5%9Eoimu%C5%9F-%C5%9Ecoal%C4%83-nou%C4%83-pentru-elevii-din-comun%C4%83-urmeaz%C4%83-investi%C5%A3ii-%C3%AEn-infrastructura-de-ap%C4%83-%C5%9Fi-canal_29_14927.html

Teme de mediu

Comoara ascunsă din Valea Ierii şi-a găsit stăpân 

Cine caută raiul pe pământ se poate opri pe Valea Ierii. La doar 30 de kilometri de Cluj-Napoca, comuna ascunde o adevărată comoară. Valea Ierii nu se deosebește de celelalte zone doar prin frumusețe, ci și prin istoricul ei. Printre primii locuitori ai satului s-au numărat și trădătorii lui Horea, care au fugit împreună cu familiile lor din Mătișești, județul Alba, fiindu-le frică de răzbunarea răsculaților de la 1784. Aceștia au trecut muntele, s-au așezat în amonte de actualul sat Valea Ierii, în locul numit Dâmbul Cucului, unde și-au construit bordeie de pământ. Satul Valea Ierii a fost atestat documentar în anul 1840. În prezent, peisajul sălbatic și bogăția pădurilor impresionează trecătorul. Zona este cunoscută și ca arie protejată, dar nu şi-a găsit până acum un stăpân, care să o întreţină aşa cum se cuvine. În acest sit se regăsesc şase habitate de interes comunitar, dintre care unul este prioritar. Starea naturală a habitatelor forestiere permite prezenţa carnivorelor mari, iar ecosistemele acvatice găzduiesc vidra, mai multe specii de amfibieni şi peşti, toate de interes comunitar. Situl se suprapune cu rezervaţia naturală peisagistică Valea Ierii. „Aici, în Valea Ierii, aria adăpostește specii de interes comunitar cum ar fi carnivorele mari, ursul, lupul, râsul, dar şi habitate de fag,  carpen și molid”, a declarat Roxana Stoian, consilier superior în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. ANPM a făcut până acum tot posibiliul ca aria să își găsească un custode. Ba mai mult, a fost implementat un proiect amplu, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Proiectul poartă numele SINCRON și în el au fost incluse nouă arii protejate din întreaga țară, printre care și Valea Ierii. Toate sunt arii orfane, însă autorităţile vor realiza pentru fiecare un plan menit să îmbunătățească măsurile de conservare a diversității naturale, a faunei şi a florei. „Este foarte importantă existența unui plan de management pentru că astfel comunitatea poate afla ce resticții sunt sau în ce condiții poate desfășura o activitate acolo. Și atunci am ales nouă arii protejate, pentru care au fost realizate planuri de management. A fost realizată, de asemenea, o bază de date în care să fie introduse informații în aceste planuri de management, să poată fi aflată în timp util, informația despre ce se întâmplă pe teren”, a mai spus Roxana Stoian.Problema nu va fi însă rezolvată pe deplin, în România existând mai multe arii protejate fără custode. Cifrele indică un adevăr crunt, pe care autoritățile județene și naționale trebuie să-l înfrunte.„Există foarte multe arii protejate care nu au un custode care să se ocupe de administrarea ariilor respective și din nefericire această sarcină grea este responsabilitatea APM Cluj. Mai precis, din 27 de arii naturale de interes comunitar cum este cea de aici, Valea Ierii, doar 13 sunt date în custodie, iar din cele 24 de arii de interes national, tot 13 au un custode”, a precizat Adina Maier purtător de cuvânt APM Cluj. Pentru Valea Ierii apar primele semnale pozitive. Administrația locală a făcut deja demersuri pentru a deveni custodele ariei. Aleșii locali speră că vor face față provocării, mai ales că în viitor zona ar putea să se dezvolte peste așteptări, având în vedere potenţialul turistic. „Această arie protejată nu este dată în custodie. Împreună cu agenția de mediu și cu un ONG dorim preluarea în custodie a acestei arii. Este dificil, dar este un lucru bun pentru că și la nivel național o să se promoveze turismul în zonă și, credeți-mă, pentru noi acest lucru este prioritar”, a declarat Gabriel Duma, primarul comunei Valea Ierii. Oficialii de la Bucureşti spun că turismul poate salva, de altfel, zona. Pentru asta, localnicii sunt sfătuiţi să protejeze fauna şi flora, dar şi să-şi promoveze ţinuturile. „Comunitățile locale trebuie să își dezvolte afaceri în care să își pună un brand. Toate produsele pot avea un astfel de brand. Este asumarea celor care trăiesc într-o zonă arie protejată”, mai spune Roxana Stoian. Primarul comunei Valea Ierii este sigur că există lanse mari ca instituţia pe care o conduce să devină custode. „Împreună cu Agenția de Mediu și cu Facultatea de mediu dorim crearea unui parteneriat. Vrem să promovăm turismul, un turism controlat, nu haotic și o să respectăm regulile întocmai”, spune Gabriel Duma. Chiar dacă a fost „orfană”, aria Valea Ierii a atras întotdeauna turişti. Proprietarii pensiunilor din zonă sunt mulţumiţi şi fac tot posibilul să-şi primească oaspeţii aşa cum se cuvine. Astfel, turiștii care ajung pe Valea Ierii se pot bucura nu doar de peisajele sălbatice pe care această arie le oferă, ci și de pensiunile din zonă la care se pot caza. Acestea le oferă mese tradiționale, dar și drumeții la Muntele Rece care se află la doar şase kilometri distanță. „Turiștii vin la noi în primul rând pentru zona care este foarte frumoasă. Vin turiști din toate colțurile României, dar și de peste hotare. Zona este foarte ozonată, foarte frumoasă, cu păduri multe. Suntem înconjurați de păduri și într-adevăr ne ajută”, a declarat Dana Șoiom, proprietar de pensiune. Mâncarea este şi ea un aspect foarte important. „Pregătim mâncare tradițională, la cererea oamenilor. Dacă sunt străini pregătim și din bucătăria internațională, tot la cererea lor. Gătim de toate, pentru toate tipurile de oameni”, spune Marcela Fărcaș, bucătăreasă la o pensiune. Reprezentanții Agenției Județene pentru Protecția Mediului spun că demersurile lor pentru conservarea și promovarea ariilor protejate nu se opresc aici. De curând, agenția a mai câștigat alte două proiecte, la rândul lor importante pentru clujeni. Mesajul celor de la București, pentru fiecare român, dar și pentru străinii care ajung pe Valea Ierii sau în alte arii protejate este unul simplu. „Este bine ca de câte ori ieșim în natură să nu facem ce ne trăznește prin cap, să nu aprindem focul oriunde, să nu rupem florile pe care le găsim, să nu omorâm gândacii care ne sperie pentru că nu știm pe cine omorâm și după aia ce facem. Să conștientizăm că lângă noi este un întreg univers de ființe mici, care stau ascunse și datoria noastră este să le lăsăm să existe, pentru că ele ne asigură o calitate a vieții mai bună”, a subliniat Roxana Stoian. /CityNews CJ, http://citynews.ro/eveniment/foto-comoara-ascunsa-din-valea-ierii-si-gasit-stapan-1250473