Cod-f-pc-4 revista presei

Peste patru tone de gunoi au fost strânse din Parcul Dendrologic

Sâmbătă, peste 100 de persoane s-au prezentat în Parcul Dendrologic din Simeria, pentru a strânge ceea ce alţii aruncă la voia întâmplării. În cadrul acestei acţiuni, peste patru tone de gunoi au fost adunate de pe malurile canalului care traversează parcul. Grupul Voluntar de Sprijin al Arboretumului Simeria (GVSAS)  a dat sfoară-n judeţ, cu ajutorul Facebook-ului, că toţi cei care iubesc natura sunt aşteptaţi, sâmbătă, la o acţiune de strângere a gunoaielor din Parcul Dendrologic Simeria, vizat fiind Canalul Strei. Dovedindu-se încă o dată că iubirea pentru natură nu ţine cont de vârstă sau de funcţie, peste 100 de persoane  care au spus prezent la iniţiativa lui Zoard Bocăniciu, de la GVSAS, au muncit fără întrerupere, mai multe ceasuri, să cureţe cursul apei. Copiii alături de părinţi şi bunici, sau elevii împreună cu profesorii, au lucrat cot la cot cu cei de la Asociaţia „Familia Verde” din Timişoara, de la GVSAS, dar şi de cei din administraţia parcului. PET-uri, sticle, cauciucuri, spray-uri şi tot felul de deşeuri aruncate la întâmplare au fost strânse de către prietenii naturii, în total, adunându-se peste patru tone de gunoi. „Considerăm că reuşita unei asemenea acţiuni nu constă în cantitatea de gunoi adunată, deşi discutăm astăzi despre tone întregi de deşeuri strânse, ci în mesajul pe care împreună reuşim să îl transmitem. Nu putem să ne lăsăm invadaţi de gunoaiele aruncate la întâmplare. Trebuie să învăţăm că gunoiul are locul lui, unde ne putem debarasa de el, iar mediul, la rândul lui, are şi el locul lui, în sufletele noastre. Suntem convinşi că oamenii vor arunca din ce în ce mai puţine deşeuri în mediu, pe măsură ce vom fi tot mai mulţi care să le adunăm”, au spus organizatorii, la finalul zilei. Chiar dacă voluntarii nu au terminat de curăţat tot cursul Canalului Strei, o nouă acţiune va duce la final ceea ce a fost început sâmbătă. /Mesagerul Hunedoarean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/peste-patru-tone-de-gunoi-au-fost-stranse-din-parcul-dendrologic

/HunedoaraMea.ro HD, http://www.hunedoaramea.ro/article/peste-patru-tone-de-gunoaie-str%C3%A2nse-din-parcul-dendrologic-din-simeria-galerie-foto

20 septembrie 2013

Teme ABA

Apa de la izvoarele din Deva este potabilă sau nu?

Se spune că apa este izvorul vieţii, dar ce te faci când aceasta nu este potabilă? Apei care curge din cele patru izvoare de pe raza municipiului Deva,  Bejan 1 şi 2, Căprioara şi Decebal – nu i s-a mai făcut analiza chimică şi microbiologică de către specialiştii de la Direcţia de Sănătate Publică de ani de zile, iar cu toate astea, oamenii continuă să consume apa fără nici o problemă. Apa de izvor este cea mai bună? Foarte mulţi deveni preferă să nu bea apă de la robinet, aşa că merg zilnic la izvoarele amintite. Unul dintre cele mai căutate este cel de lângă Pădurea Bejan. Sunt zile când lumea se aşază la coadă pentru a-şi umple sticlele sau bidoanele cu apă de la acest izvor. Ceea ce nu ştiu însă oamenii, sau poate că ignoră, este faptul că atât izvorul de la Bejan, cât şi celelalte trei amintite au fost declarate nepotabile, cu câţiva ani în urmă, de către autorităţile sanitare, cei care consumă apa de aici riscând să se aleagă cu probleme serioase de sănătate. Când am ajuns noi la izvorul de la Bejan, am găsit un bărbat care tocmai îşi umplea bidoanele. El ne-a mărturisit că bea de ani de zile apă de acolo şi până acum, nu a păţit nimic. Singura nemulţumire ar fi că apa nu mai are debitul aşa mare ca înainte.

Nu au mai fost făcute teste de şase ani. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara, ultima prelevare de probe din apele izvoarelor devene s-a făcut în anul 2007 şi de atunci, nimeni nu a mai solicitat acest lucru. „La ultima analiză realizată, asta fiind acum şase ani, rezultatul nu a fost unul îmbucurător, apele fiind declarate nepotabile. În acel moment, am cerut primăriei să amplaseze atenţionări prin care să se spună că apa nu este bună de băut, în acest fel, oamenii ştiind la ce pericol se expun”, ne-a declarat Violeta Petruţ, asistent de igienă în cadrul DSP Hunedoara. Se pare că aceste plăcuţe au fost montate, însă au dispărut la scurt timp după amplasarea lor. Persoanele care consumă o astfel de apă se pot alege cu boli digestive serioase sau cu activarea virusului E.coli. Tot cei de la DSP Hunedoara ne-au precizat că potrivit HG 974/2004, art. 50, fiecare primărie are obligaţia de a monitoriza, cel puţin o dată pe an, fântânile şi izvoarele publice de pe teritoriul său. Ca urmare, DSP Hunedoara a trimis anual adrese către primăriile din judeţ, prin care le reamintea această obligaţie, însă foarte puţine – inclusiv Primăria Deva – s-au conformat, probabil din cauză că administraţiile locale trebuie să suporte costul acestor analize. Totuşi, de cine aparţin izvoarele? „Izvoarele amintite de pe raza municipiului Deva nu aparţin de primărie, ci de Apele Române. Deşi cei de acolo trebuie să se ocupe de ele, în momentul de faţă, izvoarele sunt în curs de amenajare de către noi”, a declarat Andrei Nistor, purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva. Însă, Grigorie Burjan, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara, ne-a declarat că Administraţia Naţională Apele Române administrează numai râurile cadastrale, astfel de surse de apă, cum sunt izvoarele de pe raza municipiului Deva, neintrând în atribuţiile lor. Deci, totuşi, cine se ocupă până la urmă de monitorizarea acestor izvoare? /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/apa-de-la-izvoarele-din-deva-este-potabila-sau-nu

Teme similare

România primeşte 3,5 miliarde dolari din exploatarea aurului la Certej

Extracţia aurului în cadrul Proiectului aurifer de la Certej, o investiţie de peste 300 milioane de dolari, se va derula pe o perioadă de 16 ani de la demararea ei. Taxe tot mai mari. Potrivit reprezentanţilor societăţii Deva Gold, se estimează că de la Certej se vor scoate peste 50 de tone de aur. Exploatarea respectivă va aduce statului român suma de 3,5 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 70 la sută din totalul investiţiei proiectului aurifer de la Certej. Din datele înregistrate, din anul 1999 şi până în prezent, Deva Gold a plătit statului român pentru licenţele de exploatare a aurului de aici 1,5 milioane de dolari, în condiţiile în care nu s-a scos un gram de aur din pământ. Banii au fost viraţi vistieriei statului în fiecare lună decembrie, pentru anul viitor, astfel că nu s-a pus problema neachitării acestor taxe. Asta, în condiţiile în care taxele de exploatare, explorare şi de prospecţiune au crescut de la an la an, conform Legii minelor. Astfel, dacă în anul 1998, se percepea 500 de lei/km pătrat, taxă de exploatare, în iulie 2013, aceasta a crescut la 32.000 de lei/km pătrat. În cazul explorării, taxa a săltat de la 2 lei/km pătrat, la 1.280 de lei/km pătrat. Pe de altă parte, în 1 octombrie, la Tribunalul Bucureşti va avea loc procesul intentat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului societăţii Deva Gold, privind anularea avizului de mediu acordat în vederea demarării exploatării aurului în perimetrul de la Certej. De precizat că la Certej, în faza de exploatare nu se vor folosi cianuri. Exploatarea de la Certej cuprinde un perimetru de 450 de hectare, unde compania urmează să proceseze 45 de milioane de tone de minereu. Investiţia de aici se ridică la peste 300 de milioane de dolari. În faza de construcţii, vor fi angajaţi 800 de oameni, pe o perioadă de doi ani. Apoi, în faza de exploatare, vor fi 550 de salariaţi, pe o perioadă de 15 ani şi încă alţi patru ani pentru închidere. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/romania-primeste-35-miliarde-dolari-din-exploatarea-aurului-la-certej