Colegiul Economic „Transilvania”
Tîrgu Mureş
Marii Economişti ai lumii
Materia: Economie
Realizator: Şandor Petru Alin
Clasa a XI-a A
An Şcolar 2012-2013
Profesoară: Bălan Sorina
Cuprins
-
Introducere
-
Top 10 mari economisti ai lumii
1. Karl Marx
2. Marie Esprit Leon Walras
3. Carl Menger
4. Alfred Marshall
5. Vilfredo Pareto
6. Eugen Von Böhm-Bawerk
7. Irving Fisher
8. John Maynard Keynes
9. Friedrich Von Wieser
10.Wesley Clair Mitchell.
-
Concluzie
-
Bibliografie
Introducere
Economia este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii. Potrivit definiției date de Lionel Robbins în 1932, economia este știința ce studiază modul alocării mijloacelor rare în scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umană, economia este o știință socială.
Se spune că economia este pozitivă atunci când încearcă să prezică în mod obiectiv și să explice consecințele anumitor opțiuni, date fiind un set de supoziții sau de observații. Alegerea unei supoziții ce trebuie făcută atunci când se construiește un model, la fel ca și observațiile ce trebuie stabilite sunt alegeri normative.
Se spune că economia este normativă atunci când recomandă o alegere în detrimentul altei alegeri sau când este făcută o apreciere subiectivă asupra valorii.
Economia centrată pe variabile măsurabile se divide în două domenii principale: microeconomia care se ocupă de agenți individuali, cum ar fi bugetele și afacerile și macroeconomia care ia în considerare economia ca pe un întreg, cererea și oferta agregată, capitalul și materiile prime.
O atenție deosebită se acordă și alocării resurselor, producției, desfacerii, comerțului și concurenței. Logica economică este aplicată tot mai des în cazul problemelor legate de opțiuni în cazul lipsurilor sau atunci când trebuie stabilită valoarea economică. Preocuparea principală în economie se centrează pe modul în care prețurile reflectă cererea și oferta, iar ecuațiile sunt folosite pentru a prezice consecințele anumitor decizii.
Acum ca am facut o mica introducere a ceea ce inseamna economie in continuare va vom prezenta un „Top zece” al celor mai importanti oameni din economie care au avut o influenta destul de importanta asupra acesteia. Cu ajutorul acestor mari economisti, a evoluat economia si a ajuns la ceea ce este astazi. Acesti zece mari economisti ai lumii sunt: Karl Marx, Marie Esprit Leon Walras, Carl Menger, Alfred Marshall, Vilfredo Pareto, Eugen Von Böhm-Bawerk, Irving Fisher, John Maynard Keynes, Friedrich Von Wieser, Wesley Clair Mitchell.
Cuprins
1.Karl Marx
Se naste la 5 mai 1818 la Trier in Germania si moare la 14 martie 1883 la Londra in Marea Britanie) a fost un filozof german, economist și publicist, întemeietor împreună cu Friedrich Engels al teoriei socialismului științific, teoretician și lider al mișcării muncitorești. A avut o influență importantă asupra istoriei politice a secolului al XX-lea. Karl Marx împreună cu Friedrich Engels a scris și a publicat în 1848: Manifestul Partidului Comunist. Abordarea sa este vizibilă din prima linie a primului capitol al Manifestul Partidului Comunist: "Istoria tuturor societăților cunoscute este istoria luptei de clasă". Marx a argumentat că sistemul capitalist, la fel ca și sistemele socioeconomice precedente, produce tensiuni interne care îl conduc la distrugere. Așa cum capitalismul a înlocuit feudalismul, capitalismul va fi înlocuit de comunism, o societate fără clase care urmează unei perioade de tranziție în care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului. Pe de altă parte, Marx a argumentat că schimbările socio-economice se produc prin intermediul activității revoluționare organizate. În acest model capitalismul va lua sfârșit prin activitatea organizată a clasei muncitoare internaționale. Ideile lui Marx au început să exercite o influență majoră asupra mișcării muncitorești la scurt timp după moartea sa. Această influență a crescut impetuos odată cu victoria Revoluției din Octombrie din Rusia, revoluție datorată bolșevicilor marxiști.
2. Marie Esprit Leon Walras
Economist francez, Walras se naste la 16 Decembrie 1834 si moare la 5 Ianuarie 1910.
La Walras, întreaga economie pură se bazează pe două postulate: primul fiecare unitate economică vrea sa maximizeze utilitatea, al doilea cererea si oferta pentru un anumit bun sunt egale. Toate teoremele sale decurg din aceste două postulate. Se prea poate ca Edgeworth, Barone si altii să-i fi completat opera, e posibil că Pareto şi alţii s-o fi depăşit în anumite cazuri particulare. Cu toate astea, opera sa rămâne in picioare nealterată.
Schumpeter scria in “History of Economic Analysis” din 1954 ca totusi ceea ce priveste teoria pura, Walras este in opinia lui cel mai mare economist, pozitie pe care Lionel Robbins a considerat-o complet nerezonabila.
3. Carl Menger
Economist austriac, Carl Menger se naste la 28 Februarie 1840 si moare la 26 Februarie 1921. fondator al Școlii austriece de economie. A fost și unul dintre fondatorii programului de cercetare neoclasic, respinge utilizarea matematicii și favorizează analiza categoriilor apriori ale acțiunii umane.În 1871, publică lucrarea Grundsätze der Volkwirtschaftslehre (Principiile economiei). Menger, plecând de la premisa că preferințele individuale sunt factorul decisiv în comportamentul economic al oamenilor, dezvoltă teoriile subiectivismului, marginalismului și ordinii spontane .
Principalele contribuții ale sale au fost:
-
teoria bunurilor (teoria imputației);
-
teoria utilitatii marginale;
-
teoria mărfurilor;
-
emergența spontană a banilor
In Principiile economiei, Menger insistă că problema de natura juridică sau morală a faptelor este dincolo de sfera științei economice.
4. Alfred Marshall
Economist englez, Alfred Marshall se naste la 26 Iulie 1842 si moare la 13 Iulie 1924 si este un reprezentant al neoclasicismului.
Este cel care a aplicat analiza marginală în modul cel mai limpede, este întemeietorul tradiției marginale care domină știința microeconomiei de astăzi. Odată ce și-a ales economia drept chemare, Marshall i s-a dedicat cu toată ființa sa, a luptat ca economia să fie tratată ca un domeniu separat de istorie și științele morale. În acest sens, Marshall este cel care a formulat concepte precum: utilitate marginală, legea cererii, legea ofertei, cost marginal, elasticitate. Marshall le-a arătat economiștilor că trebuie să îmbine teoria cu practica, căci un model teoretic bine elaborat poate fi convingător pe hârtie, dar se inutil în momentul în care este aplicat in practică. Apărute pentru prima dată în 1890, „Principiile sale” și-au păstrat mult timp actualitatea încât manualele moderne de economie încă se mai bazează pe lucrarea sa.
5. Vilfredo Pareto
Se naste la 15 Iulie 1848 si moare la 19 August 1923. A fost un economist si sociolog italian, reprezentant al „Scolii de la Lausanne”.
Vilfredo Pareto a avut mai multe contributii importante in economie, in special in studiul distributiei veniturilor si in analiza de alegere a persoanelor fizice. A introdus conceptul de eficienta Pareto si a contribuit la dezvoltarea campului de microeconomie. Pareto a fost primul care a descoperit faptul ca veniturile urmeaza o distributie Pareto. Principiul Pareto a fost numit dupa el si a construit observatiile sale, cum ar fica 80% din terenul din Italia a fost detinut de 20% din populatie. De asemenea el a contribuit la domeniile sociologiei si matematicii.
In 1893 el a fost numit lector in economie la Universitatea din Lausanne, In Elvetia unde a ramas pentru tot restul vietii sale. In 1906 el a facut celebra observatie ca 20% din populatia Italiei detine 80% din terenuri.
Unele concepte economice care se utilizeaza acum se bazeaza pe munca lui:
-
Indicele Pareto, e o masura a inegalitatii distributiei veniturilor.
-
Diagrama Pareto, e un tip special de histograma, folosit pentru a vedea cauzele unei probleme, de la cea mai mare pana la cea mai mica.
-
Legea lui Pareto, se refera la distribuirea venitului
6. Eugen Von Böhm-Bawerk
Economist austriac, Bawerk se naste la 12 Februarie 1851 si moare la 27 August 1914. El este fondator al Scolii austriece de economie. A fost ministru de finante din 1895 pana in 1904 si a scris o serie de critici ample despre marxism. In timp ce studia pentru a devenii avocat la Universitatea din Viena, a citit „Principiile Economiei” de Carl Menger. Desii nu il studiase pana atunci pe Menger, a devenit rapid un adept al teoriei acestuia. In timp ce studia la Universitatea din Viena a devenit prieten bun cu Friedrich von Wieser, care mai tarziu a devenit fratele lui de cruce.
Dupa Viena, a studiat economia politica si stinte sociale la universitatile din Heidelberg, Leipzig si Jena. Dupa terminarea studiilor, in 1872 intra in ministerul austriac de finante. In anul 1884 devine profesor, iar in acest timp publica primele doua volume ale sale: „Magnum opus” si „Capital si dobanda”.
7. Irving Fisher
Se naste la 27 februarie 1867 si moare 29 aprilie 1947 a fost un economist american, reprezentant al Școlii neoclasice. Fisher a devenit cunoscut prin teoria despre preț și capital, după el fiind denumite ecuația Fisher, teorema și efectul Fisher din economie.
Fisher a adus contributii importante la teoria utilitatii si echilibrului general. El a fost deasemenea un pionier in studiul rigurost al alegerii intertemporale in piete, care l-au condus sa dezvolte o teorie a capitalului si a ratelor dobanzilor.
Fisher a fost probabil o celebritate ca economist dar reputatia lui in timpul vietii a fost afectata iremediabil de declaratiile sale publice chiar inainte de „Wall street crash din 1929” sustinand ca piata de capital a ajuns la o stacheta permanent inalta.
8. John Maynard Keynes
Se naste la 5 iunie 1883 la Cambridge si moare la 21 aprilie 1946. A fost economist britanic ale cărui idei numite economia keynesiană radicale au avut un impact major atât asupra teoriei politice și economice moderne, cât și asupra politicilor fiscale ale multor guverne.
Este cunoscut în mod special pentru pledoaria sa în favoarea politicilor guvernamentale intervenționiste, prin care guvernul ar folosi măsuri fiscale și monetare în scopul temperării efectelor adverse ale recesiunilor economice, crizelor economice și boom-urilor economice. Este considerat de mulți economiști unul dintre principalii fondatori ai macroeconomiei teoretice moderne. Populara expresie lui Keynes „Pe termen foarte lung suntem toți morți” este încă citată.
John Maynard Keynes a fost fiul lui John Neville Keynes, un lector de economie de la Universitatea din Cambridge și al Adei Florence Brown, o autoare de succes și o reformistă în domeniul social. Fratele său mai tânăr, Geoffrey Keynes (1887-1982) a fost chirurg și bibliofil, iar sora sa mai tânără, Margaret (1890-1974), a fost căsătorită cu fiziologul Archibald Hill, câștigător al Premiului Nobel.
Preocuparea fundamentală a lui Keynes a fost aceea de a stabili o corelație între dezvoltarea economică a societății și nivelul ocupării resurselor de muncă disponibile, de a oferi soluții pentru înlăturarea șomajului.
9. Friedrich Von Wieser
Se naste la 10 Iulie 1851 la Viena si moare la 22 Iulie 1926. Wieser a fost un economist austriac, fondator si membru al Scolii austriece de economie.
Nascut la Viena, Wieser si-a petrecut copilaria si adolescenta in acelasi oras. A fost interesat inca din tinerete de drept, istorie si sociologie. A studiat dreptul la Universitatea din Vienna, inceputa in 1868. Pasiunea sa pe tot parcursul vietii despre economia politica a fost aprinsa atunci cand a citit „Einleitung in Das Studium der Soziologie”( Introducere in Stiudiul de Sociologie. In 1875 primeste o bursa la Universitatea Heidelberg din Germania, in scopul de a studia Economie politica cu Eugen von Bohm-Bawerk, un prieten al sau din tinerete care mai tarziu ii va devenii frate de cruce.
Cele mai importante contributii ale sale sunt „Teoria imputarii” si “Teoria costului alternative” . El este creditat cu distinctia economica intre bunurile publice si bunurile private utiliyate apoi de catre Friedrich August von Hayek si opt dintre discipolii sai. El a inventat termenul de utilitate marginala si a dat forma acestui concept, a fost revolutionary pentru ca a furnizat o perspectiva noua in dezbaterea privind problema de valoare economica, a incercat sa ofere o solutie pentru paradoxul de proprietate private si relevant si astazi este studiul despre microeconomie.
10. Wesley Clair Mitchell
Se naste la 5 August 1874 si moare la 29 Octombrie 1948.
Economist nordamerican, Wesley C. Mitchell, s-a nascut la Rushville, Illinois si a studiat la Universitatea din Chicago unde a fost elev al lui Thorstein Veblen si John Dewey. A obtinut doctoratul in 1899. A fost profesor la universitatile din California, Columbia si la New School for Social Research.
Membru de seama al scolii institutionaliste, a chestionat in continuu economia ortodoxa si si-a manifestat interesul pentru psihologia comportamentala. Intotdeauna a fost dispus sa colaboreze in diferite organisme guvernamentale: a fost chairman al Consiliului consultativ al presedintelui Roosevelt la Social Trends (1929-1933) si cofondator al National Bureau of Economic Research.
Principalele sale aporturi au fost in campul teoriei ciclurilor vazute dintr-un punct de vedere empiric, ceea ce a dat mare importanta culegerii de date statistice. Discipolul sau cel mai important a fost Simon Kuznets ce a continuat plictisitoarea munca a reculegerii de date, fiind premiat cu Premiul Nobel in 1971.
Concluzii
Economia este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii.
Economia este o stiinta care se practica inca din cele mai vechi timpuri, de la cei mai vechi economisti pana in prezent.
Nu am fi putut vorbii despre economie daca nu existau acesti oameni care au pus bazele economiei prin teorii si alte lucrari importante.
Economia se imparte in doua domenii importante:
-
Macroeconmia
-
Microeconomia
Preocuparea principală în economie se centrează pe modul în care prețurile reflectă cererea și oferta.
Economia mai poate fii la randul ei pozitiva sau normativa.
Bibleografie
-
Wikipedia.
-
„Zece mari economisti. De la Marx la Keynes”, Editura Publica, Anul aparitiei 2010.
Dostları ilə paylaş: |