Condideratii generale privind raspunderea civila delictuala

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE
[1] AE: Année Épigraphique, Paris, 1888.

[2] AFRBA 1983: Mitchell, S., (ed.), Armies and Frontiers in Roman and Byzantine Anatolia: proceedings of a colloquium held at University College, Swansea, in April 1981, BAR, Oxford, 1983.

[3] Applebaum 1979: Applebaum, S., Jews and Greeks in Ancient Cyrene, Studies in Judaism in Late Antiquity, 28, ed. J. Neusner, Leiden, E. J. Brill, 1979.

[4] Berchem: Berchem, D. v., Une inscription flavienne du Musée d’Antioche, Museum Helveticum XL, Basel, Schwabe Verlag, 1983.

[5] Avi-Yonah 1939: Avi-Yonah, M., Greek and Latin Inscriptions from Jerusalem and Beisan, QDAP 8, 1939, 54-61.

[6] Avi-Yonah 1973: Avi-Yonah, M., When did Judaea become a consular province, IEJ 23/4, 1973, 209-13.

[7] Birley 1997: Birley, A.R., Hadrian: The Restless Emperor, London-New York, Routledge, 1997.

[8] Bowersock 1983: Bowersock, G. W., Roman Arabia, Cambridge, Massachusetts, 1983.

[9] BGU: 1895-2005, Ägyptische Urkunden aus den Staatlichen [Königlichen] Museen zu Berlin, Griechische Urkunden. 19. vol.: Berlin, Staatliche Museen zu Berlin.

[10] BMC: British Museum Catalog of Greek Coins, 1873-1927.

[11] CPJ: Corpus Papyrorum Judaicarum, ed. V. Tcherikower, V. Fuks, I, 1957.

[12] Cotton 2000: Cotton, H. M., The Legio VI Ferrata, in Y. le Bohec, C. Wolff (éd.), Les Légions de Rome sous le Haut-Empire, în Actes du Congrès de Lyon (17-19 septembre 1998), Lyon, Diffusion de Boccard, 2000, 351-7.

[13] Dabrowa 1995: Dabrowa, E., M. Paccius Silvanus Quintus Corredius Gallus Gargilius Antiquus et son cursus honorum, Nunc de Suebis Dicendum est: Studia Archaeologica et Historica Georgii Kolendo ab Amicis et Discipulis Dicata, Warsaw, 1995, 99-102.

[14] Dabrowa 1998: Dabrowa, E., The Governors of Roman Syria from Augustus to Septimius Severus, Antiquitas. Reihe 1, Abhandlungen zur alten Geschichte, Bd. 45., Bonn, R. Habelt, 1998.

[15] DE: Dizionario epigrafico di antichità roamen di Ettore de Ruggiero, Rome.

[16] Dobson 1978: Dobson, B., Die Primipilares. Entwicklung und Bedeutung, Laufbahnen und Persönlichkeiten eines römischen Offizierranges, Köln, Rheinland-Verlag, 1978.

[17] DNTH: Smallwood, E. M., Documents Illustrating the Principates of Nerva, Trajan and Hadrian, Cambridge, 1966.

[18] Drahor-Berge-Kurtulmu 2004: Drahor, M. G., Berge, M. A., Kurtulmu, T. Ö., The final report on large-scale geophysical studies in the Satala (Legio XV Apollinaris) in 2004, http://www.mavors.org/PDFs/GeoSatala04.pdf.

[19] Dussaud 1955: Dussaud, R., La pénétration des Arabes en Syrie avant L’Islam, Paris, P. Geuthner, 1955.

[20] Freeman 1996: Freeman, Ph., The annexation of Arabia and imperial Grand Strategy, în The Roman Army in the East, JRA Supplementary Series 18, ed. D. L. Kennedy, Ann Arbor, Michigan, 1996, 91-118.

[21] Filow 1906: Filow, B., Die Legionen der Provinz Moesia von Augustus bis auf Diokletian, Leipzig, 1906.

[22] Gatier 2000: Gatier, P.-L., Gatier, La Legio III Cyrenaica et l’Arabie, în Y. le Bohec, C. Wolff (éd.), Les Légions de Rome sous le Haut-Empire, Actes du Congrès de Lyon (17-19 septembre 1998), Lyon, Diffusion de Boccard, 2000, 341-349.

[23] Guey 1938: Guey, J., Inscriptions du second siècle relative à l’annone militaire, Mélanges de l' Ecole française de Rome 55, Rome, 1938, 565-77.

[24] Gebhardt 2002: Gebhardt, A., Imperiale Politik und provinziale Entwicklung. Untersuchungen zum Verhältnis von Kaiser, Heer und Städten im Syrien der vorseverischen Zeit, Klio: Beiträge zur alten Geschichte, neue Folge Band 4., Berlin, Akademie Verlag, 2002.

[25] Hartmann 2004: Hartmann, M., 2004, Kurzbericht über die Geophysikalische Untersuchungen und den Survey im August 2004, Basel, Mavors Institute für antike Militärgeschichte, 2004, http://www.mavors.org/PDFs/Satala Bericht 04.pdf.

[26] Howgego 1985: Howgego, C. J., Greek Imperial Countermarks: Studies in the Provincial Coinage of the Roman Empire, London, Royal Numismatic Society, 1985.

[27] Isaac-Roll 1979: Isaac, B., Roll, I., Legio II Traiana in Judaea, ZPE 33, 149-55.

[28] Isaac-Roll 1982: Isaac, B., Roll, I., 1982, Legio II Traiana in Judaea – a reply, ZPE 47, 131-2.

[29] Isaac 1990: Isaac, B., The Limits of the Empire. The Roman Army in the East, Oxford Clarendon Press, 1990.

[30] Jones 1928: Jones, A. H. M., Inscriptions from Jerash, JRS 18, 1928, 144-78.

[31] Kennedy 1980: Kennedy, D. L., Legio VI Ferrata: The Annexation and Early Garrison of Arabia, HSCPh 84, 1980, 283-309.

[32] Keppie 1973: Keppie, L. J. F., Legionary Garrison of Judaea under Hadrian, Latomus 32, Bruxelles, 1973, 859-64 = Keppie, L. J. F., Legions and Veterans. Roman Army Papers 1971-2000, Mavors Roman Army Researches, vol. XII, ed. M. P. Speidel, Stuttgart, Franz Steiner Verlag, 2000, 219-24.

[33] Keppie 1986: Keppie, L. J. F., 1986, Legions in the East from Augustus to Trajan, The defence of he Roman and Byzantine East, BAR Int. ser. 297, Oxford, 1986, 411-29 = Keppie, L. J. F., Legions and Veterans. Roman Army Papers 1971-2000, Mavors Roman Army Researches, vol. XII, ed. M. P. Speidel, Stuttgart, Franz Steiner Verlag, 2000, 182- 200.

[34] Kindler 1975: Kindler, A., Two Coins of the Third Legio Cyrenaica struck under Antoninus Pius, IEJ 25, 1975, 14-147.

[35] Kindler 1983: Kindler, A., The Coinage of Bostra, Warminster, 1983.

[36] Kraeling 1962: Kraeling, C. H., Ptolemais, City of the Lybian Pentapolis, Chicago, University of Chicago Press, 1962.

[37] Landau 1976: Landau, J. H., Two Inscribed Tombstones, Atiqot XI, Jerusalem, 1976, 76-80.

[38] Lepper 1948: Lepper, F. A., Trajan’s Parthian War, London, 1948.

[39] Lifshitz 1960: Lifshitz, B., Sur la date de transfert de la Legio VI Ferrata en Palestine, Latomus 19, 1960, 109-11.

[40] Millar 1993: Millar, F. G. B., The Roman Near East 31 B.C.-A.D. 337, Cambridge, Massachusetts-London, 1993.

[41] Mitchell 1993: Mitchell, S., Anatolia: Land, Men and Gods in Asia Minor. I: The Celts and the Impact of Roman Rule, Oxford, 1993.

[42] Mitford 1974: Mitford, T. B., Some Inscriptions from the Cappadocian Limes, JRS 64, 1974, 160-75.

[43] Mitford 1977: Mitford, T. B., The Euprates Frontier în Cappadocia, Studien zu den Militärgrenzen Roms II. 10. Internationalen Limeskongress 1974, Köln-Bonn, 1977, 501-10.

[44] Mitford 1980: Mitford, T. B., Cappadocia and Armenia Minor: Historical Setting of the Limes, Aufstieg und Niedergang der römischen Welt, II, 7, Berlin & New York, ed. by Hildegard Temporini, Walter de Gruyter & Co., 1980, 1169-1228.

[45] Petersen 1967: Petersen, L., Iulius Iulianus, Statthalter von Arabien, Klio 48, 1967,159-67.

[46] Petolescu 1993: Petolescu, C. C., Notes Prosopographiques (V) Q. Marcius Turbo Fronto Publicius Severus, Dacia N.S. XXXVII, 1993, 285-90.

[47] Pflaum 1969: Pflaum, H.-G., Remarques sur le changement de statut administratif de la province de Judée: A propos d’une inscription récément découverte a Sidé de Pamphylie, IEJ 19, 1969, 225-33.

[48] Pucci 1981: Pucci Ben Zeev, M., La rivolta ebraica al tempo di Traiano, Biblioteca di studi antichi, 33, Pisa, ed. Giardini, 1981.

[49] Préaux 1950-1951: Préaux, Cl., Une source nouvelle sur l’annexion de l’Arabie par Trajan: les papyrus de Michigan 465 et 466, Mélanges Joseph Hombert, 1950-1951 = Phoibos 5, 123-39.

[50] Rea 1980: Rea, J., 1980, The legio II Traiana in Judaea ?, ZPE 38, 220-1.

[51] Reinach 1914: Reinach, T., Le mari de Salomée et les monnaies de Nicopolis d’Armenie, Revue des études anciennes 16, Bordeaux, 1914.

[52] Rémy 1986: Rémy, B., L’évolution administrative de l’Anatolie aux trois premiers siècles de notre ère, Lyon, 1986.

[53] Rey-Coquais 1974: Rey-Coquais, J. P., Arados et sa Pérée aux époques grecque, romaine et byzantine. Recueil des témoignages littéraires anciens, suivi de recherches sur les sites, l'histoire, la civilisation, BAH 97, Paris, Paul Geuthner, 1974.

[54] Rey-Coquais 1978: Rey-Coquais, J. P., Syrie romaine de Pompée à Dioclétien, JRS 68, 1978, 44-73.

[55] Reynolds-Beard-Roueche: Reynolds, J., Beard, M., Roueche, Ch., Roman Inscriptions 1981-1985, JRS 76, 1986, 124-46.

[56] Sartre 1974: Sartre, M., Note sur la première légion stationnée en Arabie romaine, ZPE 13, 1974, 85-9.

[57] Schwartz 1990: Schwartz, S., Josephus and Judaean politics, New York, 1990.

[58] Seyrig 1941: Seyrig, H., Les inscriptions de Bostra, Syria 22, 1941, 31-44 = Seyrig, H., Antiquités syriennes III, 1946, 137-41.

[59] M. A. Speidel 2000: Speidel, M. A., Legio IV Scythica, în Y. le Bohec, C. Wolff (éd.), Les Légions de Rome sous le Haut-Empire, Actes du Congrès de Lyon (17-19 septembre 1998), Lyon, Diffusion de Boccard, 2000, p. 327-337.

[60] M. A. Speidel 2005: Speidel, M. A., Early Roman Rule in Commagene, Scripta Classica Israelica 24, 2005, Tel Aviv, p. 85-100.

[61] M. P. Speidel 1977: Speidel, M. P., The Roman Army in Arabia, în Aufstieg und Niedergang der römischen Welt, II. 8, Berlin & New York, ed. by Hildegard Temporini, Walter de Gruyter & Co., 1977, 687-730 = Speidel, M. A., Roman Army Studies, Amsterdam, I, J. C. Gieben, 1984, 229-72.

[62] Strobel 1988a: Strobel, K., Zu Fragen der frühen Geschichte der römischen Provinz Arabia und zu einigen Problemen der Legionsdislokation im Osten des Imperium Romanum zu Beginn des 2. Jh. n. Chr., ZPE 71, 1988, 251-80.

[63] Strobel 1988b: Strobel, K., Zur Dislozierung der römischen Legionen in Pannonien zwischen 89 und 118 n. Chr., Tyche: Beiträge zur Alten Geschichte, Papyrologie und Epigraphik, 3, Wien, Verlag Holzhausen GmbH, 1988, 193-222.

[64] Welles Kraeling 1938: Welles, C. B., The Inscriptions, in C.H. Kraeling, Gerasa, City of the Decapolis, 1938, New Haven.

[65] Tzori: Tzori, N., An Inscription of the Legion VI Ferrata from Northern Jordan Valley, IEJ 21, 1971, 53-4.

[66] Wheeler 1996: E. L. Wheeler, The Laxity of Syrian Legions, The Roman Army in the East, ed D. Kennedy, JRA Supplementary Series 18, Ann Arbor, Michigan, 1996, 229-76.

[67] Wheeler 2000: Wheeler, E. L., Legio XV Apollinaris: From Carnuntum to Satala – and beyond, în Y. le Bohec, C. Wolff (éd.), Les Légions de Rome sous le Haut-Empire, Actes du Congrès de Lyon (17-19 septembre 1998), Lyon, Diffusion de Boccard, 2000, 259-308.

1 RE XII, 1925, col. 1271 şi urm.

2 Flavius Iosephus, Bellum Iudaicum, 7, 1, 2; 3.

3 Ibidem, 7, 1, 3; Mitford 1980, 1186; DE IV, s. v. limes, 1317 şi urm.

4 RE XII, 1925, 1271-2, 1765; R. Syme, CAH XI, 1936, 140-1; cu privire la Satala, vezi: Mitford 1980, 1187; DE IV, s. v. Limes, 1314 şi urm.

5 Vezi referinţe bibliografice la Berchem, 190, nr. 29.

6 Berchem, 191, nr. 31; Ibidem, nr. 32, unde acest autor consideră că legio XVI Flavia Firma nu a staţionat niciodată în Cappadocia, ci doar în Syria, înlocuind legio X Fretensis care a fost transferată la Ierusalim.

1 Suetonius, Vespasianus, 8, 4.

2 Mitford 1980, 1183-4.

3 Keppie 1986, 421 şi urm.; Reynolds-Beard-Roueche, 137; Isaac 1990, 50-1, care a remarcat că este vorba doar de vexilaţii ale celor patru legiuni, fiind posibil transferul unui detaşament din legio XVI Flavia pentru a participa la aceste lucrări; Schwartz 1990, 9, nr. 26.

4 Mitford 1974, 165-6; Mitford 1977, 507-9; Mitford 1980, 1186-92.

5 Mitford 1974, 164-5, nr. 3 = AE 1971 465.

6 Hartmann 2004; Drahor-Berge-Kurtulmu 2004.

7 Cassius Dio 68, 19, 2.

8 Panegyricus, IX, 2; XIV, 1; XVI, 1; LVIII, 3; LXXXXIX, 3; ILS 8970; cf. E. Dabrowa 1998, 64 şi urm. (non vidi).

9 Flavius Iosephus, Bellum Iudaicum, 7, 7, 1; Suetonius, Vespasianus, 8; Mitchell 1993, 118; Gebhardt 2002, 43 şi urm.; M. A. Speidel 2005, 85-100.

10 Tacitus, Annales, 4, 5, 6.

11 Ektaxis kata Alanon, I-XIV; XVIII; idem, Periplus Ponti Euxini, 3; 9; Mitford 1980, 1189; AFRBA 1983, 16 şi urm.

1 CIL X 1202.

2 Cassius Dio 55, 24, 3; M. A. Speidel 2000, 330, nr. 42; AE 1950 190.

3 Ptolemaios, V, 14, 18: Samosata, legion Flauia.

4 CIL VI 3492 = ILS 2281.

5 IGLS I 53, 57 = CIL III 6048; CIL III 13615, 14165 (cf. IGLS I, 55).

6 Flavius Iosephus, Antiquitates Iudaicae XIV, 74-6; idem, Bellum Iudaicum, I, 155-7.

7 Bowersock 1983, 91; Millar 1993, 95; 409.

8 Vezi Freeman 1996, 107, care pune decizia pe seama unor raţiuni de ordin administrativ.

9 Jones 1928, 146-7, nr. 3.

10 Welles Kraeling 1938, 435, nr. 171.

11 Kennedy 1980, 297-9.

1 Cotton 2000, 354-7.

2 AE 1971 551 = IGLS XIII.1, 9063.

3 AE 1979 62. Despre cariera acestui personaj, vezi: Dabrowa 1995, p. 100.

4 Cotton 2000, 355.

1 Arrianus, Parthike, Fr. 85; AE 1950 66 = AE 1952 94; B. E. Thomasson, Laterculi praesidum, III, 183, nr. 58; IRT 545.

2 AE 1968, 510-1.

3 AE 1972 616 = SEG XVII 584 = DNTH 113 = Dobson 1978, nr. 113; AE 1972 617. Despre discuţia cu privire la misiunea îndeplinită de acest personaj în Cyrenaica, vezi Wheeler 2000, 292-3.

4 Eusebius, Historia ecclesiastica, 4, 2, 3-4; SHA, Vita Hadriani, 5, 8; Petolescu 1993, 288, nr. 26-9.

5 Este vorba de monede emise în timpul lui Traian în Caesarea Cappadociei, descoperite la Ptolemais, în Cyrenaica: Kraeling 1962, 17, 268, 269, nr. 291; BMC, Cyrenaica, CCX; cf. BMC, Galatia, Cappadocia, and Syria, 53. nr. 54-7; 59, nr. 112-6.

6 Pucci 1981, 58; Applebaum 1979, 310-4; Strobel 1988a, 266-7.

7 BGU I 140 = DNTH 333; Keppie 1973, 861; Strobel 1988a, 266.

8 Wheeler 2000, 259-308.

9 Préaux 1950-1951, 123-39; Dussaud 1955, 154; Petersen 1967, 160, nr.3; M. P. Speidel 1977, 689-93; Kennedy 1980, 289-92; Strobel 1988a, 251-80; Freeman 1996, 91-118; Gatier 2000, 341-9. Strobel 1988b, 196; Strobel 1988a, 262-3, 266-7 susţine că în Egipt a rămas, timp de 12 ani, doar legiunea XXII Deiotariana. Wheeler 2000, 288, nr. 168, consideră că teza reducerii garnizoanei romane din Egipt la o singură legiune în timpul lui Traian nu este plauzibilă.

10 BMC, Phoenicia, XXXVII; Rey-Coquais 1974, 167 şi Rey-Coquais 1978, 68 afirmă că legio XV Apollinaris a staţionat temporar la Arados. Această teză a fost respinsă de Howgego 1985, 257, care susţine că legiunea ar fi fost prezentă în regiune în timpul revoltei din Iudeea, desfăşurată între 132-135 p. Chr. Însă această ipoteză rămâne o simplă speculaţie, deoarece nu există dovezi cu privire la participarea legiunii la campania împotriva rebelilor conduşi de Simon bar Kochba, unitatea fiind prezentă cu efectiv complet la operaţiunile purtate de Flavius Arrianus împotriva iudeilor. (cf. Ektaxis kata Alanōn, 5, 15, 24). Moneda găsită la Arados a fost datată în 115/116 p. Chr. (Howgego 1985, 257), 113/114 p. Chr., (Reinach 1914, 6-7, n. 4).

11 Wheeler 2000, 291.

1 DNTH = P. Bremen 1 = CPJ 438; Birley 1997, 74; Pucci 1981, 57-8, n. 67; cf. 58-9; Smallwood 1976, 402, n. 50 afirmă că, în această perioadă, în Egipt, a staţionat o singură legiune.

2 Nota 38.

3 Nota 39.

4 Gatier 2000, 343.

5 Ibidem.

6 Sartre 1974, 86 = AE 1974 659 = AE 1909 132.

1 M. P. Speidel 1977, 697-8.

2 Ibidem, 698, nr. 35; Pflaum 1969, 225 şi urm.; Keppie 1973, 859-64; M. Avi-Yonah, 1973, 209-13.

3 Isaac-Roll 1979, 149-55. Ipoteza celor doi cercetători a fost constestată de Rea 1980, 220-1. Demonstraţia a fost reluată în Isaac-Roll 1982, 131-2, unde autorii ipotezei au revenit asupra inscripţiei şi au adus noi argumente în favoarea lecturii iniţiale.

4 Kennedy 1980, 299-302.

5 Din perioada lui Nero: Landau 1976, 76-80; războiul parthic al lui Traian: CIL III 14155²; Filow 1906, 68-70; Lepper 1948, 177; din timpul lui Hadrianus: Avi-Yonah 1939, 57 şi urm.

6 ILS 9491; AE 1939 132; Guey 1938, 56-7; Lepper 1948, 180-3.

7 Inscripţii similare ale acestei legiuni au fost descoperite pe apeductul de la Caesarea Maritima şi în alte zone din Iudeea: Lifshitz 1960, 109-11; Tzori 1971, 53-4.

8 Gatier 2000, 344.

9 Seyrig 1941, 31-44; Kindler 1975, 14-147; Kindler p. 92-5.

10 CIL III 14165 = IGLS IV 1400; Keppie 1986, 194; Rémy 1986, 61; Strobel 1988a, 262, 264; Wheeler 1996, 255-6.

1 Wheeler 1996, 256, nr. 56, cu bibliografie.