Consiliul judeţean sibiu anexa la hcj sibiu nr. 48/ 2017
ANALIZA CONSUMURILOR DE ENERGIE
Yüklə 1,18 Mb.
|
ANALIZA CONSUMURILOR DE ENERGIESectorul energetic este un sector economic dinamic. Deși puternic reglementat la nivel național, el trebuie să susţină dezvoltarea economică şi reducerea decalajelor de dezvoltare ale României faţă de Uniunea Europeană, în special în contextul noilor politici europene cu privire la diminuarea intensității în CO2 a economiei europene. În acest sens, obiectivul general al strategiei naționale cu privire la sectorul energetic, îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la preţuri acceptabile, adecvate unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă ridicat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Dezvoltarea economică, structura economiei, aplicarea măsurilor de eficienţă energetică și a politicilor privind decarbonizarea economiei reprezintă principalii factori de influenţă ai consumului intern de energie primară. Nu in ultimul rand, dependența față de importurile de energie primară poate reprezenta un factor important de influență a sectorului energetic național, însă evoluția importurilor de energie pimară arată o înjumătățire a cantității de energie importată în România per capita, ilustrând atât modificarea structurii economiei, cât și rodul politicilor europene în domeniul energiei și al climei. Tabelul IV . Productia si importul de energie primara in Romania
Sursa: EUROSTAT (Producția și importurile de energie. Importul net de energie primară) Pentru că datele statistice nu sunt întotdeauna disponibile până la nivel județean, în cazul documentului prezent s-a lucrat și cu date de la nivel național translatate la nivel județean folosind cheia ponderii PIB al judetului Sibiu în PIB național, astfel: 
Figura IV . Ponderea produsului intern brut al judetului Sibiu in produsul intern brut national Sursa: calcule realizate de către consultant utilizând, în principal, datele disponibile în baza de date a INS, Tempo La nivelul județului Sibiu, consumul de energie electrică, estimat pe baza ponderii produsului intern brut al județului în PIB național și folosind cifrele din Balanța energetică, este în creştere, după cum se poate observa din tabelul și graficul de mai jos: Tabelul IV . Consumul final energetic calculat pentru judetul Sibiu
Figura IV . Evolutia consumului de energie electrica si de energie termica in judetul Sibiu in perioada 2005 - 2015 Dacă din punctul de vedere al consumului de energie electrică,se observă o tendință de creștere ușoară, consumul de energie termică prezintă o tendință clară de diminuare/descreștere, ale cărei cauze ar putea fi reprezentate atât de schimbarea profilului economic (pondere ramuri industriale) sau scăderea numărului populației, cât și de măsurile adoptate pentru îmbunătățirea eficienței consumului de energie termică, prin înlocuirea echipamentelor energointensive, prin anveloparea termică a clădirilor, inclusiv înlocuirea ușilor și ferestrelor cu unele mai performante și, nu în ultimul rând, prin construirea unor clădiri cu performanțe energetice mai bune.
Tabelul IV . Consumul de energie al judetului Sibiu, pe sectoare de activitate, in perioada 2005 - 2015
SURSA: Baza de date TEMPO – INS 
Figura IV . Consumul de energie al judetului Sibiu, pe sectoare de activitate, in perioada 2005 - 2015 Din punctul de vedere al tipului de resursă energetică primară utilizată, consumul de energie în județul Sibiu a fost determinat pe baza unei abordări top-down, de la nivel național, folosindu-se ca și cheie de repartizare PIB-ul județului și ponderea fiecărui tip de resursă produsă în totalul energiei produse în România, în perioada analizată. Rezultatele sunt urmatoarele: Tabelul IV . Consumul de energie al judetului Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=IND107A 
Figura IV . Evolutia consumului de energie al judetului Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015 Pentru anul 2013 ponderea fiecărui tip de resursă în totalul energiei consumate în județul Sibiu se prezintă conform graficului următor:
Figura IV . Ponderea fiecarui purtator de energie in consumul de resursa energetica primara al judetului Sibiu, in anul 2013 Din punctul de vedere al emisiilor de GES, se observă o tendință de diminuare a acestora, coroborat cu descreșterea consumului de enegie și cu o ușoară schimbare a structurii acestuia, variațiile cele mai mari înregistrându-se în consumul de cărbune și de produse petroliere, probabil și în legătură cu creșterea consumului de energie pentru sectorul de transport. Ponderea emisiilor provenite din utilizarea gazelor naturale se menține relativ constantă, variind între 27% și 32% din totalul emisiilor de GES, cu observația că după anul 2010, intervalul de variație al acestor emisii s-a restrâns între 29% și 32%. 
Figura IV . Evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera in judetul Sibiu, pe purtatori de energie, in perioada 2005 - 2015 
Figura IV . Ponderea emisiilor de GES, pe tip de resursă energetică primară, in totalul emisiilor de GES ale judetului Sibiu, in anul 2013 Infrastructura furnizării de energie se află în dezvoltare, atât în ceea ce privește energia electrică, cât și referitor la gazele naturale; astfel, la nivelul anului 2006, în județul Sibiu mai erau mai puțin de 1000 de gospodării neelectrificate, în 27 de localitati18; din punctul de vedere al acoperirii cu rețele de distribuție și furnizare a gazelor naturale, lungimea rețelelor a depășit 1500 km în anul 2015, față de 1264 km în anul 2005; numărul de localități alimentate cu gaze naturale este de 49, dintre care 38 în mediul rural. Deși rețelele se extind, se observă o diminuare a cantității de gaze naturale consumate în gospodariile populației, în special după anul 2011.
Tabelul IV . Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite in judetul Sibiu in perioada 2005 - 2015
Sursa: INS Energia electrică Deși județul Sibiu este unul dintre cele mai bogate din punctul de vedere al resurselor de gaze naturale, acesta nu este și unul dintre cele mai bogate din punctul de vedere al capacităților de producere a energiei elecrice astfel exceptand Hidroelectrica, principalii producători de energie de la nivel județean au următoarele puteri instalate: Tabelul IV . Capacitati de producere a energiei electrice instalate in judetul Sibiu dupa anul 2009
Sursa: Transelectrica Datele prezentate sunt cele inregistrate dupa anul 2009, dupa aplicerea ordinului ANRE 59/2009. În secțiunea hidro sunt înscrise doar microhidrocentralele apărute după anul 2009
Potrivit hărții RET și a centralelor electrice eoliene, în județul Sibiu nu sunt instalate centrale eoliene. 
Figura IV . Harta centralelor eoliene aflate in functiune in Romania, in luna noiembrie 2016 Sursa: Transelectrica http://www.transelectrica.ro/web/tel/integrarea-in-sen-a-centralelor-eoliene Energie termică: Potrivit datelor ANRSC, la nivelul lunii septembrie 2016, singurul furnizor de energie termică în sistem centralizat din județul Sibiu, se afla la Sibiu și deservea un număr de 757 de apartamente conectate la sistemul de încălzire, față de 5994 la sfarșitul lunii ianuarie 2005. Combustibilul utilizat în instalațiile acestui producator este de tip gaze naturale. Consumatorii care nu sunt racordaţi la sistemul centralizat, işi acoperă necesarul de energie termică utilizând cazane individuale (centrale termice murale) sau, în mediul rural, sobe. CONSUMUL DE ENERGIE ÎN CLĂDIRILE DEȚINUTE ȘI ADMINISTRATE DE CĂTRE CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Aflate sub directa coordonare a CJ Sibiu, instituțiile de tipul centrelor de plasament, centrelor pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilități, centrelor pentru asistență socială, centrelor de plasament, căminelor pentru vârstnici, spitalelelor (de urgență, de psihiatrie, de pneumologie etc) etc, dețin clădiri19 și vor beneficia de măsuri de creștere a eficienței energetice și reabilitare, etapizat in funcție de fondurile proprii disponibile și de fondurile extrabugetare identificate. Consiliul Județeen urmează să identifice soluții de intervenție și pentru acele instituțiile care au fost construite la începutul secolului XX, pentru a îndeplini atât cerințele actuale de eficiență energetică, cât și legislația specifică pentru imobilele vechi, cu statut special. Totodată, prin măsurile care vor fi adoptate, CJ va putea oferi un exemplu de bune practici, așa cum este solicitat inclusiv de către Comisia Europeana în Directiva 2012/27/UE, articolul 5. Este de menționat faptul că nu toate clădirile CJ Sibiu au fost incluse în analiza noastră, deși este posibil ca și unele dintre cele neincluse să aibă nevoie de măsuri de îmbunătățtire a eficienței energetice. Multe dintre clădirile neincluse sunt constructii realizate in ultimele doua decenii şi s-a considerat că au respectat standardele specifice cu privire la consumul de energie; în cazul clădirilor cu o vechime mai mare, datele privind consumurile de energie nu au fost disponibile pentru această ediţie a Strategiei. Perioada pentru care au fost colectate informații cu privire la consumul de energie acoperă anii 2005 – 2015, însă nu toți utilizatorii acestor clădiri au avut acces la datele de consum pentru întreaga perioadă. Din dorința de a stabili cât mai precis ce măsuri pot fi adoptate pentru îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de GES, s-a încercat și colectarea datelor cu privire la consumul de energie pentru autovehiculele aflate în proprietatea/utilizarea entităților care folosesc diferitele clădiri ale CJ Sibiu. Consumul de energie în clădirile CJ Sibiu Principalele consumuri de energie din clădirile CJ Sibiu sunt consumuri de energie electrică pentru iluminat și pentru asigurarea funcţionării diverselor aparate-echipamente specifice modului de utilizare birou și/sau spital / centru educaţional / centru de îngrijire și consumuri de energie termică pentru încălzire și/sau prepararea hranei (acolo unde este cazul) și apei calde. Consumurile de energie termică se bazează în principal pe gazele naturale, dar și pe lemn, păcură sau combustibil lichid de tip M. În perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017, au fost colectate, parțial, date acoperind perioada 2005 – 2015. Disponibilitatea datelor sau accesul facil la bazele de date existente ilustrează o rată de succes a colectării mult mai ridicata in perioada recenta (2011 - 2015), după cum este evidenţiat și în figura IV-10. Figura IV-11 arată, pe ani şi purtatori de energie, consumurile de energie, evidențiindu-se consumul foarte ridicat de gaze naturale, comparativ cu energia electrică şi alţi purtatori de energie. Din punctul de vedere al schimbărilor climatice, gazele naturale reprezintă cea mai prietenoasă formă a combustibililor fosili însă, utilizării acestui purtător de energie este necesar să i se asocieze măsuri de optimizare a consumului de energie (instalaţii de ardere cu eficienţă ridicată, reducerea pierderilor de energie prin anvelopa clădirii). De asemenea, pe cât posibil, este utilă utilizarea surselor regenerabile de energie pentru acoperirea unei componente a consumului. 
Figura IV . Consumul de energie in cladirile Consiliului Judetean Sibiu, perioada 2005 - 2015 Sursă – CJ Sibiu
Figura IV . Consumul de energie, pe tipuri de purtători, în clădirile Consiliului Județean Sibiu, perioada 2005 - 2015 Sursă – CJ Sibiu
Emisiile de gaze cu efect de seră aferente consumurilor de energie menționate indică o tendință de creștere și apoi de stabilizare după anul 2013. Această evoluție nu este însă una relevantă, ea fiind influențată în mod semnificativ de disponibilitatea datelor referitoare la consumul de combustibil. 
Figura IV . Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în clădirile Consiliului Județean Sibiu (tCO2/an) Sursă – CJ Sibiu
Nivelul emisiilor rezultate din consumurile de energie în clădirile administrate de către CJ Sibiu în anul de referință este de aprox. 8250 t CO2, repartizate, după purtătorul de energie, astfel: 
Figura IV . Ponderea emisiilor de CO2 din clădiri, în totalul acestor emisii, în anul de referință, 2013 Referitor la transport, cantitatea de energie consumată pentru vehiculele din flotele gestionate de către serviciile care utilizeaza clădirile menționate anterior, nu depășește un (1) GWh/an și a evoluat, potrivit graficului următor:
Figura IV . Energie consumată pentru flota proprie de autovehicule Sursă – date CJ Sibiu Emisiile de GES rezultate din arderea combustibililor, în anul de referință evidențiază utilizarea preponderentă a motorinei ca și combustibil, 
Figura IV . Ponderea emisiilor de CO2 din Transport, pe tipuri de combustibili, în anul de referință, 2013
|
