Conştiinţa umană

inconştientul psiho-somatic (sistem nervos periferic şi central subcortical, reflexe somatice şi vegetative – nivel eteric)

inconştientul subliminal (împiedică pătrunderea stimulilor prea slabi la Conştiinţă); ar putea fi doar o funcţie a inconştientului eteric, nu un etaj specific.

inconştientul arhaic, darwinian (memoria speciei: instincte şi afecte primare – frică, dezgust, tristeţe, bucurie, mânie/agresivitate - nivel astral; teritorialitate, gesturi automatizate, comportament non-verbal, comportament sexual – nivel eteric). Tot aici vom plasa şi inconştientul jungian al arhetipurilor – nivelul mentalo-cauzal.

subconştientul senzorio-motor (deprinderi ce implică trupul)

subconştientul ideo-afectiv (condiţionări ale reacţiilor emoţionale şi gândurilor în imagini, inclusiv cenzura superego-ului freudian)

subconştientul intelectual-cognitiv (scheme de gândire logico-matematice, lingvistice)

Funcţiile şi alcătuirile complexe sunt rezultatul însumării unor funcţii şi alcătuirimai simple. De exemplu: Mintea (ca un procesor de computer) este specializată în procesarea foarte rapidă a unor scheme preformate. Preconştiinţa (ca un hard-disk) este specializată în memorarea şi organizarea acestor scheme preformate. Conştiinţa (decidentul) este specializat în luarea hotărârilor, în alegerea unei variante dintre cele prezentate de către Minte, care le-a preluat dintre cele preexistente. De fiecare dată când Conştiinţa ia o decizie inedită, Mintea o şi înmagazinează în arhiva de programe din Preconştiinţă, pentru uzul viitor. Deciziile inedite valoroase nu sunt rodul întâmplării (decât în cazuri rare, norocoase), ci aparţin experienţei Spiritului, cel care stă în spatele oricărei decizii a Conştiinţei. Nici un om nu poate explica cum ia o decizie, de unde îi vine intenţia într-o situaţie cu totul nouă. Unii ar zice că este bazată pe experienţa inconştientă, deşi într-o situaţie cu totul nouă, nici aceasta nu are cum să ajute cu folos. Decizia îi vine de undeva, de sus, spunem noi, de la nivelul vibrator superior al Spiritului.

3.3.7.1. GÂNDIRE, INTUIŢIE, IMAGINAŢIE

După cum vă amintiţi, în modelul nostru am împărţit gândirea în două categorii:

1. 
   Gândirea concretă, care operează cu obiecte reale – specifică planului astral.
   
2. 
   Gândirea abstractă, care operează cu concepte, noţiuni – specifică planului mentalo-cauzal.
   

INFO: În această clasificare simplă putem regăsi coincidenţe cu viziuni ale altor psihologi. Astfel,

Vâgotski desprinde etapa „gândirii sincretice”, caracterizată prin:

a) formarea imaginii pe bază de încercări şi erori; b) pe baza întâlnirii spaţiale şi temporale ale obiectelor; c) pe baza aducerii la aceeaşi semnificaţie a diferitelor reprezentări. Gândirea „sincretică” ar corespunde gândirii concrete, iar gândirea „complexuală şi noţională” ar corespunde gândirii abstracte. [2, p.208]

Zlate, menţionează cele două mari activităţi ale gândirii: a) Înţelegerea şi b) Conceptualizarea. Gândirea concretă se manifestă prin „înţelegere”, pe când gândirea abstractă pleacă de la înţelegere, aducând şi propria sa contribuţie - „conceptualizarea”. Înţelegerea poate fi „imediată”, instantanee (şi o vom numi intuiţie, un apanaj al inconştientului cognitiv) sau „discursivă”, obţinută cu efort mintal. [2, p.209]

Şcoala de la Würtzburg s-a dedicat studiului gândirii fără imagini (pure, abstracte).
După cum am arătat, caracteristicile esenţiale ale Conştiinţei sunt Atenţia şi Voinţa (capitolul 3.3.). Prin urmare, activităţile inconştiente s-ar caracteriza prin lipsa lor. În realitate, limita dintre conştient şi inconştient este greu de trasat, fiind variabilă, în funcţie de întinderea Conştiinţei individuale. În scop didactic, putem însă plasa, într-un sumar tabel de sinteză, activităţile gândirii şi cele ale intuiţiei, după cum urmează:

	INCONŞTIENT	CONŞTIENT
Plan Mentalo-cauzal	- Intuiţia relaţiilor dintre noţiuni abstracte	- Gândire abstractă
Plan Astral	- Intuiţia relaţiilor dintre obiecte concrete - Pulsiuni afective	- Gândirea concretă - Emoţii, sentimente
Plan Fizico-eteric	- Automatisme biologice sau motorii (deprinderi) - Stimuli senzoriali subliminali	- Acţiuni volitive - Percepţii fizice