Contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă Şi de canalizare
Yüklə 5,48 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Nr. crt. Amplasare Diametru (mm) Material
- Diametrul nominal(mm) Lungime(ml) Material Beton
- TOTAL 27.858 25.134 634 2090
- Diametrul nominal(mm Lungime(ml Pondere in sistem(%)
- Perioada de execuţie Lungime(ml) Pondere in sistem(%)
- Nr. crt. Obiecte tehnologice Caracteristici UM
Apele convenţional curate şi apele epurate se descarcă în emisarul Râul Târnava Mare, Pârâul Goagiu, fiind amenajate în total 4 guri de deversare în emisar.
Ca şi materiale de execuţie, reţelele de canalizare din oraşul Cristuru-Secuiesc se prezintă astfel:
În funcţie de anii de execuţie, lungimile reţelei se prezintă astfel:
Staţii de pompare a apelor uzate şi conductele magistrale aferente
SECŢIUNEA a 2-a Epurarea apelor uzate
Staţia de epurare este situată la cca. 250 m de drumul naţional şi a intrat în funcţiune în anul 1983. Debitul proiectat şi executat pentru staţia de epurare este 90 l/s atât pe treapta mecanică cât şi pe treapta biologică(debitul actual este de 14 l/s). Staţia de epurare a fost concepută pentru reducerea principalilor indicatori până la următoarele valori: 21 mg/l CBO5 , Mg/l suspensii totale, pH: 6.5 – 8.5. Epurarea apelor se realizează în sistemul clasic: -Treapta mecanică : grătar rar, grătar des, desnisipator, flotarea naturală a grăsimilor, decantare primară. -Treapta biologică: bazin de aerare, decantare secundară cu recircularea nămolului activ. -Gospodăria de nămol: metantanc, gazometru, paturi de deshidratare naturală a nămolului. Apele uzate ajunse în staţia de epurare trec prin grătarele rare şi apoi prin cele dese. Grătarul rar este o construcţie rigidă din oţel cu mărimea interspaţiilor de 50 mm, cu curăţire manuală. Materialele reţinute pe grătarul rar sunt colectate şi transportate la groapa de gunoi a oraşului. Grătarul des are mărimea interspaţiilor de 20 mm. Acest grătar este unul tip greblă pe lanţuri, cu curaţire mecanică. Materialele reţinute pe grătarul des sunt colectate şi transportate de asemenea la groapa de gunoi a oraşului. După trecerea prin sistemul de degrosisare (grătare rare şi dese), apele uzate ajung în staţia de pompare a apelor degrosisate. După staţia de pompare apele uzate ajung în desnisipator. Desnisipatorul, decantoarele primare, bazinele de aerare şi decantoarele secundare sunt construcţie monobloc. Nisipul depus la fundul desnisipatorului este evacuat manual o dată pe lună şi transportat la paturile de uscare a nămolului.
Apele uzate desnisipate ajung în cele două decantoare primare longitudinale (Vutil=210 mc) cu funcţionare paralelă. Fiecare decantor primar este prevăzut cu câte un pod raclor cu deschidere de 3,5 m acţionat de motor electric de 1,5 kw cu rolul de a dirija nămolul spre başele de nămol. Nămolul este evacuat prin deschiderea unei vane de pe conducta de legătură între başa decantorului şi cuva colectoare de nămol. Cuva colectoare de nămol este prevăzută cu o pompă submersibilă tip EPEG pentru pomparea nămolului pe paturile de uscare. Când podul raclor ajunge la capătul opus cuvei de nămol, grăsimile sunt colectate manual cu ajutorul unei site cu cozi lungi. Depozitarea grăsimilor se face în două rezervoare de câte 1 mc fiecare, iar după rezervoarele pline se golesc în paturile de uscare. Apa epurată mecanic este evacuată spre bazinele de aerare. Oxigenul necesar proceselor biologice este furnizat de opt aeratoare verticale ARV, cu următoarele caracteristici: ARV – 7 buc : P=11 KW, n=1440 rpm. ARV – 1 buc : P=7 KW, n=1440 rpm. Apa aerată intră în decantoarele secundare de tip logitudinal şi se produce separarea apei epurate biologic de nămolul activ provenit din bazinul de aerare. Decantoarele secundare sunt echipate cu câte un pod raclor, iar nămolul este evacuat cu ajutorul unor pompe tip ACV – 200. Nămolul evacuat din decantoarele secundare este refulat de către pompele de nămol, în rigola supraterană poziţionată între cele două decantoare secundare. Din această rigolă, nămolul activ este recirculat în cele două bazine de aerare, prin cădere liberă. Din başa de nămol a fiecărui decantor secundare nămolul este trimis în cuva de nămol ( aceeaşi atât pentru nămolul primar cât şi pentru nămolul exces). Nămolul în exces este pompat din cuvă, în amestec cu nămolul primar spre paturile de nămol pentru deshidratate naturală.
În proiectul iniţial al staţiei de epurare era prevăzut un metantanc de 1500 mc care să asigure fermentarea anaerobă a nămolului, însă nu a fost pus în funcţiune niciodată (a fost doar amorsat dar fermentarea nu avea condiţii bune de desfăşurare). Tot în proiectul iniţial era prevăzut la gospodăria de nămol (metantanc, schimbătoare de căldură, pompe de recirculare şi centrală termică) şi un gazometru de 500 mc nefuncţional.
Există două compartimente de uscare a nămolului (unul de umplere, celălalt de golire) având câte 900 mp şi h=0.8 m fiecare. Apa drenată din paturile de uscare este recirculată cu ajutorul staţiei de pompare apă recirculată, la intrare staţie de pompare. Nămolul deshidratat natural este încărcat în mijloace de transport şi este transportat de către producătorii agricoli din zonă. În anii ploioşi când nu se reuşeşte deshidratarea şi golirea unui compartiment, în timp cel de-al doilea se umple, se poate ajunge la situaţia că ambele compartimente ale patului de uscare sunt pline. În aceste cazuri, nămolul produs în instalaţie este dirijat spre batalul de 10.000 mc existent. Yüklə 5,48 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||