Cuprins cuvânt înainte Rezumat
Agricultură și silvicultură
Yüklə 1,43 Mb.
|
Agricultură și silvicultură Fondul funciar Suprafața județului Covasna (370980 hectare) este ocupată în mod aproximativ egal de terenuri agricole și neagricole. Suprafața agricolă a județului are următoarea structură: Structura suprafeței agricole, după modul de folosință 90000 80000 70000 60000  50000
40000 30000 20000 10000 0 Arabilă Pașuni Fânețe Livezi și pepiniere pomicole
Observăm că din 2005 până în 2013 suprafața agricolă a județului a scăzut cu 350 de hectare, un procent mic raportat la total. Principalele modificări ale structurii sunt cauzate de scăderea suprafețelor ocupate cu livezi, care s-au redus aproape la jumătate, modificare înregistrată între 2009 și 2010. De asemenea suprafața arabilă a scăzut cu 634 de hectare, ceea ce înseamnă sub 1%, în detrimentul suprafețelor ocupate cu pășuni și fânețe, care au crescut.
Terenurile neagricole ale județului sunt ocupate în proporție de aproape 90% de păduri și altă vegetație forestieră, 6% din acestea fiind ocupate cu construcții și aproape 3% cu căi de comunicații. Producția agricolă 1400000
Producția ramurii agricultură (mii lei) 1200000
 800000
600000 400000 200000 0 2008 2009 2010 2011 2012   Evoluția producției agricole în termeni monetari a fost una fluctuantă, atât în termeni nominali cât și în termeni reali (ajustat cu inflația) cu un plus pentru anul 2011.
Structura medie a producției agricole (2008-2012) Servicii agricole 0,01% Animală
29% Vegetală
71% Producția agricolă a ultimilor ani este generată în principal de cea vegetală. Astfel, în condițiile unei valori relativ constante a producției animale în ultimii ani (aprox. 300 mil lei), structura medie a producției pe anii 2008-2012 arată o pondere de 70% a celei vegetale în totalul producției județului. Producția agricolă vegetală În termeni de cantitate, modificări importante ale producției s-au înregistrat mai degrabă în anii nefavorabili anumitor culturi și nu datorită modificărilor structurale în tipul culturilor. Valorile înregistrate în ultimii ani confirmă tradiția zonei în cultura cartofului. Zootehnie Analiza efectivelor de animale ale județului arată, pe lângă scăderi importante în aproape toate categoriile, o trecere dinspre creșterea bovinelor și porcinelor către ovine.
Evoluția numărului de animale pe total agricultură arată efective importante de ovine, o creștere cu peste 36% față de anul 2005. În aceeași perioadă, efectivul de porcine al județului s-a înjumătățit, iar efectivul de bovine a scăzut cu 25%. Producția animală
Producția agricolă animală a cunoscut o serie de evoluții interesante, pe fondul scăderii unora dintre valori în timp. Creșterea efectivelor de ovine și caprine din 2005 până în prezent se reflectă în producția de lapte și lână dar nu și în producția de carne. Trendul descrescător al producției de carne de bovine este întrerupt de o valoare foarte ridicată (aproape triplă) în anul 2011 față de anul anterior. Fond forestier
Suprafața fondului forestier al județului Covasna este de 171300 de ha, la nivelul anului 2013 ceea ce reprezintă 2,6% din totalul fondului forestier național. Volumul de lemn recoltat este în creștere continuă, trend înregistrat la nivel național dar și în celelalte județe prezentate în tabelul comparativ, județe care de asemenea care au tradiție și resurse în exploatarea lemnului. Indicele utilizării suprafeței forestiere (metri cubi de lemn recoltat / hectar) arată o valoare peste media națională în cazul județului Covasna dar sub valorile înregistrate în județe precum Brașov, Harghita, Neamț și Suceava.
Potențialul forestier al județului poate fi analizat și din perspectiva modului în care resursele sunt valorificate prin intermediul exportului. Județul Covasna are cel mai mic raport al exporturilor de lemn brut/volum de lemn recoltat și una dintre cele mai mici valori și în cazul exporturilor de mobilă/volum de lemn exportat. Acest fapt arată că lemnul recoltat în județ generează puțină plusvaloare, atât din perspectiva gradului scăzut de prelucrare (care ar implica valoare adăugată ridicată și locuri de muncă în industria prelucrătoare) cât și al exportului de lemn brut, export care se realizează prin intermediul unor agenți economici localizați în alte județe (activitate de care ar putea beneficia firmele de prelucrare primară și cele de transport locale). Se detașează în rândul județelor analizate Alba – pentru exportul de lemn brut și cherestea – datorită fabricii de la Sebeș care achiziționează și exportă majoritatea lemnului brut din județele analizate. În ceea ce privește exportul de mobilă, nici în acest caz județul nu este competitiv. Județul Maramureș poate constitui un exemplu de bune practici atât în cazul lemnului brut dar mai ales în cazul exportului de mobilă (patru dintre cei mai mari 5 producători de mobilă din România sunt din acest județ). Agenți economici – Cifră de afaceri, investiții, angajați Numărul întreprinderilor active Numărul întreprinderilor active a scăzut în perioada crizei cu 20% față de anul 2008, cele mai mari scăderi înregistrându-se în categoriile micro-întreprinderilor dar și a întreprinderilor mici și mijlocii. Dacă aceste categorii au fost puternic afectate, nu a fost și cazul întreprinderilor cu peste 250 de angajați.
Yüklə 1,43 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||