Curtea de apel pitesti

R O M A N I A

CURTEA DE APEL PITESTI

PITESTI

Str.Victoriei, nr.22, jud.Arges

Tel.[phone]; Fax [phone]

E-mail : [e-mail]

Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Operator date 3918
M I N U T A
întâlnirii trimestriale a judecătorilor din raza Curţii de Apel Piteşti,

specializaţi în materia litigiilor administrativ fiscale, insolvenţă şi profesionişti

• 
  8 decembrie 2015 -
  

Judecători Curtea de Apel Piteşti

1. 
   Daniel Radu, preşedinte secţie
   
2. 
   Gabriela Chiorniţă
   
3. 
   Corina Georgeta Nuţă
   
4. 
   Sanda Ursu
   
5. 
   Ioana Bătrînu
   
6. 
   Andreea Tabacu
   
7. 
   Adreea Terzea
   
8. 
   Viorel Terzea
   
9. 
   Veronica Bădescu
   
10. 
    Adina Fundătureanu
    
11. 
    Carmen Anton
    
12. 
    Denisa Vîlvoi
    

Judecători Tribunalul Specializat Argeş
1.Ruxandra Ionescu, preşedinte instanţă

2.Georgică Valeriu Copae

3.Daniela Togan

4.Cristina Bărăilă

Judecători Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a civilă
1.Sorinel Petria, preşedinte secţie

2.Mihaela Cazangiu

3.Simona Dicu

4.Adela Hodorogea

5.Cristina Floroiu

6.Daniel Donţete

7.Alexandru Blejan
TRIBUNALUL SPECIALIZAT ARGEŞ

1. 
   Cerere de subrogaţie în drepturile creditorului după
   

definitivarea masei credale.Modul de soluţionare a acesteia.
S-a susţinut problema de drept de către doamna judecător Daniela Togan, precizându-se că opinia magistraţilor acestui tribunal este aceea că, instanţa se pronunţă asupra cererii de subrogaţie în drepturile creditorului după definitivarea masei credale, în mod prioritar, într-un dosar asociat, potrivit art.114²² din ROI, şi în funcţie de soluţia adoptată se întocmeşte tabelul definitiv al creanţelor.

Domnul preşedinte Petria Sorinel arată că practica secţiei sale este conform primei opinii, însă nu se creează dosar asociat ci se soluţionează în dosarul de bază, întrucât se apreciază că, această cerere nu are caracter contencios, căpătând acest caracter numai în cazul formulării unei contestaţii.

Doamna judecător Gabriela Chiorniţă precizează că se raliază opiniei judecătorilor de la Tribunalul Vâlcea, în sensul că nu este necesar să se creeze un dosar asociat.

În concluzie, s-a statuat, cu majoritate, că, de principiu nu se formează dosar asociat, ci această cerere de subrogaţie în drepturile creditorului înscris în tabel se judecă în dosarul de fond şi cu privire la problema de drept pusă în discuţie, s-a concluzionat, tot cu majoritate, în sensul primei opinii.

2. 
   Admisibilitatea închiderii procedurii insolvenţei faţă de debitor în condiţiile în care acţiunea promovată de lichidatorul judiciar vizând răspunderea administratorilor nu a fost soluţionată.
   

Doamna judecător Daniela Togan precizează că această problemă de drept a mai fost tranşată la nivelul instanţei şi se adoptase o practică unitară, însă colegii nou veniţi au o altă opinie, astfel că dă cuvântul doamnei judecător Cristina Bărăilă. Aceasta precizează că se poate închide procedura înainte de soluţionarea cererii de angajare a răspunderii, motivul fiind unul de natură economică ce ţine de costul procedurii.

Doamna judecător Gabriela Chiorniţă precizează că această problemă a fost tranşată de curând la întâlnirea preşedinţilor de secţie de la Cluj Napoca, în sensul că, până nu se soluţionează defintiv cererea de antrenare a răspunderii nu se închide procedura insolvenţei.

Domnul preşedinte Sorinel Petria apreciază că, atunci când acţiunea în antrenare este promovată de lichidator/administrator judiciar procedura nu poate fi închisă până ce nu se soluţionează definitiv cererea de antrenare.

Judecătorii nu au putut tranşa această problemă de drept întrucât 9 magistraţi au votat pentru prima opinie şi 9 judecători pentru cea de-a doua.

Preşedintele secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, judecător Radu Daniel a propus repunerea în discuţie a acestei probleme de drept la următorul învăţământ trimestrial, urmând a fi cercetată mai bine jurisprudenţa şi a altor instanţe de judecată în această materie. Această propunere a fost îmbrăţişată de toţi judecătorii.

Legat de acest aspect, doamna judecător Gabriela Chiorniţă supune spre dezbatere următoarea problemă: dacă se poate suspenda acţiunea în antrenarea răspunderii întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 138 din Legea nr.85/2006, în baza art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă 1865 sau art.411 alin.1 pct.2 din Noul Cod de procedură civilă (pentru lipsa părţilor procesuale şi când acestea nu au cerut judecarea cauzei în lipsă).

Doamnele judecător Mihaela Cazangiu, Cristina Floroiu şi Adela Hodorogea arată că nu au suspendat până în prezent pe lipsa părţilor, iar domnul Petria precizează că nu a avut astfel de cazuri, însă dacă nu se solicită judecata în lipsă se poate suspenda acţiunea.

Doamnele judecător Andreea Terzea şi Andreea Tabacu au considerat că se poate suspenda cauza întrucât se aplică dispoziţiile Codului de procedură civilă, care prevăd această instituţie, chiar dacă ne aflăm într-o procedură care se judecă cu celeritate.

Problema a fost tranşată de judecătorii participanţi, în sensul că 15 magistraţi au votat pentru suspendarea cauzei, în baza dispoziţiilor legale sus-citate, iar 3 judecători împotrivă.
TRIBUNALUL VÂLCEA

1. 
   Comunicarea hotărârilor pronunţate în procedura
   

insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2014.

Această problemă a fost susţinută de domnul preşedinte Petria, având în vedere practica neunitară pe secţie.

Doamna preşedinte Ruxandra Ionescu precizează că a luat legătura cu cele două tribunale specializate din ţară respectiv din Cluj şi Mureş şi acestea comunică toate hotărârile pronunţate sub imperiul legii noi, respectiv Legea nr.85/2014 numai prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, iar hotărârile pronunţate în cererile pornite pe Legea nr.85/2006 se comunică şi prin BPI şi conform Codului de procedură civilă.

În unanimitate s-a concluzionat că toate hotărârile pronunţate sub imperiul legii noi, respectiv Legea nr.85/2014 se comunică numai prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, preşedintele secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal Radu Daniel menţionând că aceasta este opinia unanimă şi a judecătorilor zonei pe care o conduce, care au discutat la un învăţământ lunar acest aspect ce a fost tranşat în acest sens. De altfel, şi la întâlnirea preşedinţilor de secţii de la Cluj Napoca s-a concluzionat, cu majoritate, că această comunicare a hotărârilor pronunţate în procedura insolvenţei prevăzută de Legea nr.85/2014 să se facă doar prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

2. 
   Incompatibilitatea prevăzută de art. 41 alin. 1 în caz de trimitere spre rejudecare este operantă în toate cazurile sau numai în cazul în care în primă instanţă cauza a fost soluţionată în fond ?
   

În practica Tribunalului Vâlcea unele complete admit cererea de abţinere în toate cazurile, iar alte complete resping cererea de abţinere, atunci când în primă instanţă cauza a fost soluţionată pe cale de excepţie.

Doamna judecător Dicu Simona a menţionat că respinge cererea de abţinere atunci când în primă instanţă cauza a fost soluţionată pe cale de excepţie, iar doamna judecător Adela Hodorogea a opinat că cererea de abţinere trebuie admisă în toate cazurile şi când speţa a fost tranşată pe cale de excepţie, deoarece dispoziţiile Codului de procedură civilă prevăd că există incompatibilitate când litigiul a fost soluţionat, fără să se facă referire la vreo excepţie.

Preşedintele secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal Radu Daniel a precizat că la nivelul zonei pe care o conduce, în unanimitate, opinia este de admitere a cererii de abţinere, doar în cazurile în care litigiul a fost soluţionat pe fond, întrucât magistratul atunci şi-a exprimat convingerea, iar soluţionarea pe excepţie fiind considerată nefondată de către instanţa de control, obligă judecătorul fondului, prin decizia de casare, să tranşeze speţa pe fondul cauzei, ceea ce nu a făcut iniţial, astfel că nu este incompatibil.

Cu majoritate s-a hotărât că, dacă dosarul a fost soluţionat pe excepţie, acelaşi complet poate participa la judecată, deci cererea de abţinere se va respinge.

3. 
   Procedura de admitere provizorie a creanţelor.
   

Judecătorii secţiei a II-a civilă din cadrul Curţii de Apel Piteşti, în unanimitate sunt de părere că hotărârea prin care se pronunţă cererea de admitere provizorie a creanţelor trebuie să fie susceptibilă de cale separată de atac, doamna judecător Andreea Terzea apreciind că indiferent de caz trebuie recunsocută o cale de atac, măcar pentru a se verifica condiţiile de admitere a creanţei.

Cu majoritate s-a concluzionat că, admiterea provizorie a creanţelor trebuie adoptată printr-o hotărâre susceptibilă de cale separată de atac.

Judecătorii Secţiei a II-a civilă din cadrul Tribunalului Vâlcea, respectiv Simona Dicu, Adela Hodorogea, Alexandru Blejan şi Daniel Donţete, au participat doar la problema referitoare la incompatibilitatea prevăzută de art.41 alin.1 Cod procedură civilă, întrucât aceştia intră doar în materia contenciosului administrativ şi fiscal. Problema de drept de la punctul II ridicată de Tribunalul Vâlcea a fost discutată cu prioritate la propunerea preşedintelui de secţie Petria Sorinel, pentru a da posibilitatea acestor magistraţi să-şi continue activitatea.

DIVERSE
Aplicarea legii în timp, a dispoziţiilor OG nr.39/2015 privind cazierul fiscal, respectiv art.12 din acest act normativ.

Această problemă de drept a fost pusă în discuţie de preşedintele de secţie Sorinel Petri, după primirea procesului verbal de învăţământ lunar, transmis de preşedintele de secţie Radu Daniel, unde s-a discutat actul normativ sus-citat.

Domnul preşedinte Petria Sorinel apreciază că în cazierul fiscal se înscriu numai faptele săvârşite după intrarea în vigoare a OG nr.39/2015, respectiv 31 august 2015, iar din cuprinsul hotărârii trebuie să reiasă perioada în care faptele au fost săvârşite şi în dispozitiv să se facă menţiunea privind comunicarea hotărârii către organul fiscal competent.

Opinia doamnei judecător Gabriela Chiorniţă este aceea că, în dispozitivul hotărârii nu trebuie menţionată comunicarea hotărârii către organul fiscal competent, întrucât toate hotărârile care intră sub incidenţa actului normativ sus-citat trebuie comunicate, după data intrării în vigoare, respectiv 31 august 2015.

De altfel, s-a precizat că şi înainte se înscriau în cazierul fiscal al persoanelor fizice şi juridice, în cazul atragerii răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, stabilită prin decizie a organului fiscal competent, rămasă definitivă în sistemul căilor administrative de atac sau prin hotărâre judecătorească, după caz, ori în situaţia inactivităţii fiscale declarate potrivit legii. Acest lucru se făcea în temeiul art.2 din OG nr.75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, iar instituţia care era însărcinată cu această procedură era Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Trebuie precizat faptul că OG nr.75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal a fost abrogată prin OG nr.39/2015.

Cu unanimitate, se vor comunica toate hotărârile pronunţate după 31 august 2015, în ceea ce priveşte acţiunile care fac obiectul OG nr.39/2015, aşa cum s-a discutat la învăţământul lunar din 25 noiembrie 2015 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Cu unanimitate de voturi au fost adoptate următoarele soluţii de principiu:

1. 
   În ceea ce priveşte cererea de subrogaţie în drepturile creditorului după definitivarea masei credale şi modul de soluţionare a acesteia, cu majoritate, s-a statuat că, de principiu, nu se formează dosar asociat, ci această cerere se judecă în dosarul de fond, iar cu privire la problema de drept pusă în discuţie, s-a concluzionat, tot cu majoritate, în sensul primei opinii.
   

2. 
   Problema privind admisibilitatea închiderii procedurii insolvenţei faţă de debitor în condiţiile în care acţiunea promovată de lichidatorul judiciar vizând răspunderea administratorilor nu a fost soluţionată, nu s-a concluzionat, urmând a fi repusă în discuţie pentru a fi cercetată mai bine jurisprudenţa şi a altor instanţe de judecată în această materie.
   

Aspectul privind suspendarea acţiunii în antrenarea răspunderii întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 138 din Legea nr.85/2006, în baza art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă 1865 sau art.411 alin.1 pct.2 din Noul Cod de procedură civilă (pentru lipsa părţilor procesuale şi când acestea nu au cerut judecarea cauzei în lipsă) a fost tranşată de judecătorii participanţi, în sensul că 15 magistraţi au votat pentru suspendarea cauzei, în baza dispoziţiilor legale sus-citate, iar 3 judecători împotrivă.

3. 
   Referitor la comunicarea hotărârilor pronunţate în procedura insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2014, în unanimitate s-a concluzionat că toate hotărârile pronunţate sub imperiul legii noi, respectiv Legea nr.85/2014 se comunică numai prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.
   

4. 
   Problema de drept privind incompatibilitatea prevăzută de art. 41 alin. 1 în caz de trimitere spre rejudecare a fost tranşată, cu majoritate hotărându-se că, în situaţia în care dosarul a fost soluţionat pe excepţie, acelaşi complet poate participa la judecată, deci cererea de abţinere se va respinge.
   

5. 
   Cu majoritate s-a concluzionat că, admiterea provizorie a creanţelor trebuie adoptată printr-o hotărâre susceptibilă de cale separată de atac.
   

DIVERSE
În ceea ce priveşte aplicarea legii în timp, a dispoziţiilor OG nr.39/2015 privind cazierul fiscal, respectiv art.12 din acest act normativ, cu unanimitate, s-a concluzionat că se vor comunica toate hotărârile pronunţate după 31 august 2015, în ceea ce priveşte acţiunile care fac obiectul OG nr.39/2015.

Argumentaţia care a stat la baza adoptării acestor soluţii de principiu este sus-menţionată.

Prezenta minută va fi comunicată Tribunalului Argeş, Tribunalului Specializat Argeş şi Tribunalului Vâlcea şi va fi publicată pe pagina de intranet a Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti.

PREŞEDINTE SECŢIE,

Judecător Daniel Radu