B. Rolul presupoziţiilor în interpretare
1. Ce înţelegem prin presupoziţii (preînţelegere)?
- Asumţiile (lucrurile presupuse ca fiind adevărate) şi atitudinile pe care interpretul le aduce cu sine în procesul interpretării: limba, determinaţiile de ordin social, sexul, inteligenţa, valorile culturale, mediul fizic, convingerile politice etc.
2. Categorii de presupoziţii
a. informaţionale - ceea ce ştin dinainte despre subiect
b. de atitudine - prejudecăţi, înclinaţii, predispoziţii
c. ideologice - filosofia de viaţă, sistemul de referinţă
d. metodologice - modul de abordare a subiectului
3. Rolul presupoziţiilor
a. pozitiv - oferă o bază indispensabilă pentru înţelegerea subiectului
b. negativ - pot distorsiona percepţia realităţii
- Presupoziţiile pot avea o influenţă mai mare sau mai mică, fincţie de relevanţa lor asupra subiectului abordat.
- Presupoziţiile deţin o autoritate provizorie, pînă în momentul în care sînt testate şi validate în mos adecvat.
4. Întrebări pentru seminar
- Q 1- Care sînt presupoziţiile fundamentale pentru o înţelegere creştină (respectiv evanghelică) a textului biblic?
- Q 2 - În ce măsură este posibilă în aceste condiţii interpretarea obiectivă a textului biblic?
C. Spirala hermeneutică
BIBLIOGRAFIE
W.R. Tate, Biblical Interpretation, Hendrickson, 1991
G.R. Osborne, The Hermeneutica Spiral, IVP, 1991
W.W. Klein et al., Introduction to Biblical Interpretation, Word, 1993
CURSUL 5 - PARADIGMA CONCEPTUALĂ A MODERNITĂŢII
A. Cîteva definiţii
1. Modernitate (modernism) - filosofie de viaţă şi fenomen sociologic născut la interferenţa raţionalismului iluminist cu revoluţia industrială
2. Iluminism - mişcare ideologică şi culturală antifeudală a burgheziei în ascensiune... sec. XVII-XIX... militînd pentru înlocuirea feudalismului printr-o orînduire raţională, prin răspîndirea culturii, a luminilor în mase. (DEX)
3. Raţionalism - teorie epistemologică ce consideră raţiunea drept singurul izvor al cunoaşterii (raţionalism - raţionalitate)
B. Baza filosofică a modernităţii 1. Rene Descartes (1596-1650)
- 1637 - Discurs asupra metodei - începutul gîndirii moderne
- Atracţia riigorii matematice
- Îndoiala ca metodă de atingere a certitudinii
- Afirmarea solitară a subiectului cugetător (Jeanne Hersch, Mirarea filozofică, Humanitas, 1994
- Argumentul ontologic - întoarcerea de la analiza logică a conceptului (Anselm) la sursa conceptului înlăuntrul subiectului gînditor (Descartes)
- Autonomizarea subiectului - un efect neintenţionat al Reformei
2. Immanuel Kant (1724-1804)
- 1781 - Critica raţiunii pure - examinarea gîndirii teoretice prin ea însăşi, ca posesoare de elemente a priori - ceea ce sălăşluieşte în spirit înaintea oricărei experienţe (Hersch)
- Pentru Kant Biblia este normativă numai în măsura în care este în acord cu raţiunea şi conştiinţa
- El repinge argumentul ontologic, deoarece
nu putem spune că ceva există decît dacă o intuiţie se uneşte cu un concept... or. nu avem nici o intuiţie a lui Dumnezeu şi nici nu ştim ce înţelegem prin conceptul a exista atunci cînd este vorba de Dumnezeu - o Idee. Sîntem deci incapabili atît să demonstrăm, cît şi să respingem existenţa lui Dumnezeu. (Hersch)
C. Implicaţiile raţionalismului iluminist 1. Dichotomia fapt - valoare
- Fapte - realităţi ştiinţifice obiective, cu care toţi trebuie să fim de acord, în baza afirmaţiilor oamenilor de ştiinţă
- Valori - convingeri particulare, subiective, relative
2. Dichotomia privat - public
- Spiritual - material
- Metafizică - simţuri
- Religie - ştiinţă
3. Individualism - colectivism
- Rădăcina totalitarismului (Polanyi)
4. Fragmentare
5. Dominaţia maşinii
- Dezumanizarea omului în producţia de serie
6. Urbanism
7. Secularizare
8. Societatea de consum
9. Fenomenul adolescenţei
10. Revoluţia sexuală
D. Influenţa modernismului asupra gîndirii protestante
1. Friedrich Schleiermacher (1768- 1834)
- Părintele hermeneuticii moderne - scopul interpretării - reconstrucţia mesajului iniţial al autorului
- Ceea ce a reprezentat Kant pentru filosofie, a însemnat Scleiermacher pentru teologie - părintele liberalismului teologic.
- El n-a permis convingerilor lui filosofice raţionaliste să triumfe asupra conştiinţei religioase
- Petismul lui Schleiermacher - credinţa - înrădăcinată în sentimentul dependenţei absolute de Dumnezeu
2. Caracteristicile teologiei moderniste
a. snobism cronologic (C.S. Lewis) - tot ce avem în prezent este mai bun decît ceea ce era în trecut
b. imanentism - îl putem discerne pe Dumnezeu ca trăsătură a structurii generale a lumii
c. autonomia libertăţii - a fi uman înseamnă a fi un individ autonom
3. Forme de manifestare
a. liberalismul teologic
b. fundamentalismul
E. Paradigme şi mutaţii paradigmatice
1. Thomas Kuhn
- 1962 - Structura revoluţiilor ştiinţifice
- Paradigmă (model, superteorie, matrice a disciplinei) - set de convingeri şi presupoziţii împărtăşit de o anumită comunitate ştiinţifică
- Kuhn respinge perspectiva tradiţională asupra dezvoltării ştiinţei
pe calea cercetării inductive, cu scopul pur al dezvoltării cunoaşterii
şi o înlocuieşte cu ideea că
paradigmele ştiinţifice controlează comunităţile ştiinţifice, al căror scop este mai degrabă rezolvarea de probleme concrete.
2. Mutaţia paradigmatică
- Revoluţiile ştiinţifice au loc atunci cînd anomaliile dint-o anumită disciplină nu mai pot fi ignorate şi cînd se poate găsi o matrice conceptuală superioară care s-o înlocuiască.
- Nu superioritatea noii paradigme, ci mai degrabă anomaliile celei vechi reprezintă elementul determinant.
3. Paradigmele teologice
- Augustin
- Toma de Aquino
- Metoda critică istorică
- Neoortodoxia
4. Implicaţii asupra paradigmei modernităţii
- Reacţie şi contrareacţie
- Nu schimbări cosmetice, ci schimbarea întregii paradigme
- Este oare postmodernismul o alternativă viabilă
Dostları ilə paylaş: |