Dăinuire românească În covasna şi harghita

Anexe

Însemne pe răbojul eternităţii româneşti din curbura interioară a Carpaţilor

Prefaţă la Buletinul Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna”, nr. 2/2002

Reluând tradiţia publicaţiilor astriste, în primăvara anului 1998 a apărut, la Sf. Gheorghe, primul număr al Buletinului Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna”. La patru ani de la această dată, în preajma împlinirii a 10 ani de la înfiinţarea Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna”, organizaţie nonguvernamentală reprezentativă a românilor din judeţul Covasna, apare numărul 2 al publicaţiei menţionate.

Păstrând, în linii mari, structura primului număr, prezentul volum cuprinde şi alte noi capitole. În primul rând, numărul 2 al Buletinului Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna”, apare ca o tribună a societăţii civile româneşti din Arcul intracarpatic, deci a majorităţii asociaţiilor cultural-creştine din zonă. În aceste condiţii, primul capitol a devenit din „repere identitare”, „noi repere identitare”, cuprinzând informaţii despre scopul, obiectivele, conducerea şi activitatea principalelor asociaţii cultural-creştine şi civice din judeţele Covasna şi Harghita.

Capitolul „Studii, aricole, interviur, documentarei” cuprinde materiale semnate de P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, dr. Valeriu Cavruc, directorul Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, Mircea Sfârlea, expert la Secretariatul de stat pentru Culte, dr. Maria Cobianu-Băcanu, cercetător principal la Institutul de Sociologie al Academiei, dr. Gheorghe Olteanu, din Baden-Baden, Germania-originar din Covasna, drd. Alin Vasile Câmpeanu, Dan Suciu şi Ioan Lăcătuşu, o informare întocmită de grupul parlamentarilor care au vizitat judeţele Covasna şi Harghita, în toamna anului 1997, la invitaţia societăţii civile româneşti şi răspunsul Guvernului României la Moţiunea „Harghita–Covasna”, din 17 decembrie 2001- documente care oferă o imagine evolutivă a discursului politic faţă de problematica păstrării şi afirmării identităţii naţionale a românilor din estul Transilvaniei, promovată cu consecvenţă de către reprezentanţii societăţii civile româneşti din cele două judeţe.

Am considerat oportună introducerea capitolului Personalităţi, care cuprinde articole despre: ierarhul-academician, I.P.S. dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, preşedinte de onoare al Ligii cultural-creştine Andrei Şaguna (la împlinirea vârstei de 75 de ani); P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei - ierarhul trimis de Providenţă – pentru restaurea fiinţei naţionale prin Biserică în Arcul intracarpatic(la împlinirea vârstei de 50 de ani); academicianul clujean Horia Colan, savantul născut pe meleaguri covăsnene, preşedintele de onoare al Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita (la împlinirea vârstei de 75 de ani); prof. Nicolae Moldovan - veteranul muzeografiei româneşti din zonă (la împlinirea vârstei de 80 de ani); prof. Aurel Hulpoi - unul din cei mai apreciaţi dascăli din judeţul Covasna (la împlinirea vârstei de 75 de ani); regretatul jurist şi om de cultură Radu Octavian Tomuş, la împlinirea a 7 ani de la trecerea la cele veşnice; colonelul în retragere Ioan Oniscu, fost preşedinte al Filialei Covasna a Uniunii Cadrelor în rezervă şi retragere (la şase luni de la plecare dintre noi); distinsul inginer Valentin Mocanu, reprezentat de seamă a comunităţii româneşti din judeţul Covasna, sponsor generos al culturii româneşti din judeţ, vicepreşedinte al Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna”, decedat fulgerător, în împrejurări dramatice, la vârsta de numai 50 de ani.

Un important capitol este cel care cuprinde „Iniţiative, demersuri, acţiuni”. Aici sunt inclus majoritatea demersurilor publice întreprinse de societatea civilă românească în perioada 1998-2001 (memorii, apeluri, scrisori deschise, audienţe) - pentru asigurarea păstrării şi afirmării identităţii naţionale româneşti şi stoparea acţiunilor separatiste şi de intoleranţă, promovate de unii lideri locali ai concetăţenilor de etnie maghiară. Un punct distinct, îl constituie, în acest context, mitigul de protest organizat de toate asociaţiile culturale şi civice româneşti, cu susţinerea tuturor partidelor din judeţul Covasna (cu excepţia UDMR), în faţa Primăriei din Sf. Gheorghe, în 13 aprilie 2000.

„Însemne pentru eternitate”, sunt redate prin publicarea materialelor referitoare la ridicarea, prin eforturile societăţii civile româneşti a Crucii memoriale, pe locul bisericii ortodoxe din Vârghiş, dărâmată în toamana anului 1940 şi refacerea, prin strădania Comandamentelor Judeţene de Jandarmi Braşov şi Covasna, a Monumentului eroilor jandarmi din Aita Mare, dărâmat în aceiaşi nefastă toamnă.

Împreună cu indicele bibliografic al Oituzului - foaia de cuget şi simţire românească – editată de către Liga Cultural-creştină Andrei Şaguna şi Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, în cuprinsul ziarului Cuvântul nou - şi conţinutul numărului 100 al amintitei foi, am inclus, în capitolul „Publicistică românească locală”, editorialele şi indicele bibliografic al Predaniei- foaie de atitudine creştină, editată de Liga Tineretului Creştin Ortodox, filiala Covasna şi Centrul Eclezastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, în cuprinsul aceluiaşi ziar şi a Info Eurocarpatica, numerele 1 şi 2 - Buletin de Informare al Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

Ca şi în primul număr al buletinului, sumarul mai cuprinde, spicuiri din presă despre unele acţiuni ale asociaţiilor cultural-creştine şi civice din cele două judeţe, programul principalelor manifestări organizate de către acestea, câteva documente şi fotografii edificatoare pentru viaţa culturală şi spirituală românească din estul Transilvaniei.

Aşa cum am procedat şi în primul număr al buletinului, nu am cuprins materiale despre activitatea instituţiilor de cultură româneşti din zonă: Teatru Andrei Mureşan, Centrul de Cultură Arcuş, Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Muzeul Etnografic din Topliţa, Casele de cultură, bibliotecile şi ansamblurile folclorice profesioniste din Întorsura Buzăului şi Topliţa, căminele culturale din comunele cu populaţie românească majoritară, numai în măsura în care au existat unele proiecte ale acestor instituţii, realizate în colaborare cu asociaţiile neguvernamentale. Am inclus însă Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”- instituţie muzeală şi de cercetare aflată în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei - gazdă generoasă a principalelor manifestări culturale româneşti desfăşurate în Sf. Gheorghe, loc de întâlnire şi conlucrare a majorităţii asociaţiilor, ligilor şi fundaţiilor româneşti din zonă.

O privire comparativă cu artcolele publicate în primul număr al „buletinului”, permite surprinderea stării evolutive a problematicii „Harghita-Covasna”. Pe de o parte, se observă, unele rezultate ale demersurilor asociaţiilor culturale româneşti, care au permis nu numai „supraveţuirea prin cultură şi credinţă”, dar şi realizarea unor proiecte culturale de anvergură naţională. În acest sens, o contribuţie însemnată şi-au adus instituţiile create ca urmare a demersurilor societăţii civile româneşti, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei şi Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, împreună cu celelalte existente în zonă. În rândul acestor proiecte amintim manifestări precum: Festivalul de teatru Atelier, organizat de Teatrul Andrei Mureşan; Gala tinerilor laureaţi, organizată de Centrul de Cultură Arcuş, Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, organizată de Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul de Cultură Arcuş, împreună cu asociaţiile culturale româneşti; Festivalurile folclorice Ciobănaşul şi Mioriţa, organizate de Ansablurile folclorice profesioniste, cu sprijinul Primăriilor oraşelor Întorsura Buzăului şi Topliţa ş.a., la care se adaugă Universitatea de vară Izvoru Mureşului, Zilele Andrei Şaguna, Zilele Miron Cristea, Zilele Nicolae Colan, Festivalul de colinde, organizate de ONG-urile din zonă.

La editurile Carpaţii Răsăriteni, Eurocarpatica, Arcuş şi Grai Românesc au apărut, în ultimii ani lucrări, care prin conţinutul lor depăşesc importanţa pentru istoria şi cultura locală. În rândul acestora menţionăm: Repertoarele arheologice ale judeţelor Covasna şi Harghita (redactor coordonator dr. Valeriu Cavruc), revista Angustia (ajunsă la nr. 6), anuarul Muzeului Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (redactori responsabili dr. Valeriu Cavruc şi drd. Ioan Lăcătuşu), albume privind patimoniul cultural şi micromonografii ale unor biserici (redactor Petre Străchinaru), cercetările sociologice efectuate de Maria Cobianu-Băcanu şi Lily Rain (în colecţia Interferenţe, coordonată de Ioan Lăcătuşu), volumul Românii din Covasna şi Harghita – Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură, de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel (în curs de apariţie) ş.a.

Merită evidenţiate lucrările cu tematică socio-umană semnate de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita, în rândul cărora se numără: Nicu Vrabie, Ilie Şandru, Nicolae Bucur, Luminiţa Cornea, Doina Butiurcă, Ioan Nete, Mihai Filimon ş.a., volume de poezie semnate de Ion Ciurea, Ionel Simota, lucrări ştiinţifice (informatică, economie, turism, silvicultură ş.a.) purtând semnătura …



Împreună cu cele două publicaţii cotidiene Adevărul Harghitei şi Cuvântul nou şi de presa şcolară (cele mai reprezentative sunt: revista Ecou, a elevilor de la Colegiu Naţional „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe (profesor coordonator Luminiţa Cornea) şi Focus, revista elevilor de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Miercurea-Ciuc), în cele două judeţe mai apar: Şcoala noastră, revistă trimestrială a Asociaţiei Cadrelor Didactice din judeţul Harghita, director Nicu Vrabie; Grai românesc, foaie de spiritualitate ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, preşedinte fondator P.S. Ioan Selejan, redactor şef Ioan Lăcătuşu. Recent, Asociaţia ştiinţifică Carpaţii Răsăriteni, şi-a propus să iniţieze editarea unei reviste de cultură, care să pună în evidenţă interferenţele româno-maghiare din estul Transilvaniei.

Referitor la activitatea organizaţiilor nonguvernamentale, se observă faptul că cele nou înfiinţate, şi-au propus obiective mult mai pragmatice şi lucrează de regulă pe bază de proiecte. După multe căutări, s-a reuşit înfiinţarea a trei asociaţii de tineret: Liga Tineretului Creştin Ortodox, filiala Sf. Gheorghe, Asociaţia de tineret Ecou şi Departamentul ASTRA tineret,a Despărţământului Covasna-Harghita, la care se adaugă Asociaţia corală Ortodoxia, formată în majoritate din tineri.

Trebuie remarcată influienţa benefică a stabilirii unor legături de colaborare cu reprezentanţii românilor din diaspora, precum şi sprijinul constant primit din partea P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a Prefecturilor şi altor istituţii judeţene din Covasna şi Harghita şi nu în ultimul rând de sponsori generoşi, în rândul cărora s-au aflat: Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare, Banca Agrcolă, BancPost, C.E.C., REMAT, ROMTELECOM, SN Petrom SA, SC Covalact, SC Spirt- Amidon Ozun, Romsuin Leţ, Cora SRL, Ardealul SRL, SC Bibco Biborţeni, SC Textila Oltul, SC Subansable Auto, SC Turism Covasna, Hotel Dacia Covasna, Hotel Montana Covasna, SC Sport-Turism, SC Unic Star Covasna, ASTRA SRL Miercurea-Ciuc şi mulţi alţii. La aceştia, să adăugăm, cu respectul cuvenit, numele unor români din diaspora, precum: Traian Golea şi Gheorghe Mătasă, din Florida, SUA, Gheorghe Olteanu din Baden-Baden şi Ion Ciurea din Koln, Germania, Marioara Cârlan şi soţul său Salvadeo Roberto, din Italia ş.a.

Este de apreciat în mod distinct, aportul substanţial al comunităţilor româneşti din zonele Întorsurii Buzăului şi Topliţei, la susţinerea şi reuşita manifestărilor culturale organizate în celelalte localităţi ale judeţelor Covasna şi Harghita.

La început de secol şi mileniu, în faţa noilor provocări contemporane, asociaţiile culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, trebuie să- şi redefinească strategia, priorităţile şi modalităţile de acţiune care să le asigure obiectivul: păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice, confesionale şi culturale, într-un areal multietnic şi pluriconfesional. O bună parte din obiectivele lor iniţiale, au fost preluate de instituţiile create prin demersurile întreprinse de acestea de-a lungul anilor. În aceste condiţii, prioritare devin: organizarea vieţii comunitare, sporirea solidarităţii sociale, sprijinirea afirmării valorilor, eliminarea discriminărilor pe baze etnice la angajarea în muncă, stoparea plecării tineretului din zonă, asigurarea reprezentării populaţiei de etnie română în conducerea administraţiei publice locale, normalizarea climatului de conveţuire interetnică. Deosebit de importante sunt formarea unui Forum al ONG-urilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita şi continuarea sprijinului acordat de stat, comunităţilor româneşti numeric minoritare în zonă, şi în condiţiile sporirii autonomiei locale.

Punctul de vedere al societăţii civile româneşti a fost exprimat cu claritate în editorialul din Info Eurocaroatica nr.2/2001. Asociaţiile culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita- se precizează în articolul amintit- prin demersurile întreprinse la autorităţile centrale de stat, au subliniat nevoia de configurare a unor politici speciale care să se plieze pe problematica lor, şi să-i ferească totodată de experimente de tipul celor trăite în ultimii 12 ani, deoarece dacă inima ţării este un laborator de încercare, sau „poligon de experienţă” atunci toată România poate deveni un cobai pentru forţe exterioare intereselor ei.

Cadrul legislativ creat pentru acest spaţiu are nevoie de o fizionomie juridică care să abordeze diferenţiat problematica din judeţele Covasna şi Harghita. Cu alte cuvinte, trebuie să se ţină cont de anumite variabile politice, culturale, economice şi sociale care construiesc un cod de comunicare special între locuitorii acestei zone: români şi maghiari, cod cerut de raportul inversat majoritate – minoritate. Astfel se impune profilarea unui model special de gestiune a problemelor ce caracterizează comunitatea românească din Covasna şi Harghita şi în acelaşi timp trecerea de la constatarea cotidiană şi teoretizarea ştiinţifică a acestor probleme la operarea lucidă şi pragmatică a unor soluţii concrete care să se încadreze într-o agendă perenă de management şi gestiune a problematicii Harghita Covasna, indiferent de efemeritatea unui regim politic sau a altuia.