Dăinuire românească În covasna şi harghita

Luminiţa Graure Cornea şi cărţile sale

Printre noutăţile editoriale ale anului 2005 se regăseşte şi Atlasul literaturii române, lucrare apărută cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale din România, având ca autori nume cunoscute pentru activitatea lor didactică şi publicistică în domeniul filologiei, respectiv al limbii şi literaturii române: prof. Adrian Costache, Prof. drd. Luminiţa Cornea (profesor la Colegiul Naţional Mihai Viteazul, din Sf. Gheorghe şi muzeograf la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni), prof. univ. dr. Cristina Ionescu şi prof. dr. Gheorghe Lăzărescu.

Volumul apărut în condiţii grafice excelente, cuprinde informaţi, fotografii şi hărţii despre principalele curente literare- umanismul, iluminismul, romantismul şi realismul ( european şi românesc), literatura universală şi română în secolul al XX-lea, reviste literare importante, patru itinerare literare, locurile din ţară şi din Europa pe unde şi-au purtat paşii 22 de scriitori clasici români, centrele culturale şi literare -Bucureşti şi Iaşi, precum şi locurile naşterii principalilor scriitori români

Albumul cuprinde şi o pagină dedicată mănăstirilor, aceste „universităţi ale neamului românesc” (Nicolae Iorga), care prin sacralitatea lor şi frumuseţea împrejurimilor, sunt vetrele de spiritualitate cele mai potrivite pentru închinare şi liniştire sufletească, dar şi adevărate centre de cultură. Pe lângă cunoscutele mănăstiri de pe cuprinsul ţării sunt menţionate şi cele de la Topliţa şi Izvorul Mureşului, din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei.

De menţionat că în primul traseu al itinerarului literar este inclusă şi casa memorială Romulus Cioflec din Araci, judeţul Covasna. Albumul este o lucrare destinată cu prioritate elevilor, studenţilor, specialiştilor, dar şi tuturor iubitorilor de cultura şi literatura română.

Albumul, face parte dintr-o serie de lucrări purtând semnătura profesoarei Luminiţa Cornea, listă care cuprinde următoarele titluri:

• 
  1998: „Scriitori. case şi muzee memoriale”. În colaborare cu Cristina Ionescu, Editura Diacon Coresi, Bucureşti. În pregătire: ediţia a II-a.
  
• 
  2000: „20 de teste pentru examenul de capacitate la Limba şi Literatura Română”, în colaborare cu Marinela Brezeanu-Ujvarosi, Editura Diacon Coresi, Bucureşti
  
• 
  2000: „Bacalaureat. Teste de Limba şi Literatura română pentru liceu şi bacalaureat”, în colaborare cu Cristina Ionescu şi Marianne Iliescu, Editura Niculescu, Bucureşti.
  
• 
  2002: „Teste de Limba română pentru examene”, Editura Didactică şi Pedagogică.
  
• 
  2003: „Atlasul literaturii române”, în colaborare cu Adrian Costache, Cristina Ionescu, Gheorghe Lăzărescu, Editura Cartographia, Budapesta
  
• 
  Prefaţă şi îngrijirea ediţiei la comedia „Nuntă cu bucluc” de Romulus Cioflec, scriitor născut la Araci, lânga Sf. Gheorghe.
  
• 
  În lucru: „Sub soarele polar” de acelaşi autor, „Pentru neam şi pentru lege”, de Justinian Teculescu (reeditare).
  

Profesoara Luminiţa Graure Cornea. este absolventă a Institutului Pedagogic de 3 ani din Baia Mare, cu implinirea învăţământului superior la Universitatea din Bucureşti. De peste 30 de ani este profesoară de limba şi literatura română, la Colegiul Universitar Pedagogic de Institutori Sf. Gheorghe şi la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din aceiaşi localitate. Este doctorand (anul IV) la Universitatea Babeş-Bo1yai, Facultatea de Litere Cluj.

Din bogatul palmares al profesoarei Luminiţa Graure Cornea, spicuim doar câteva pagini: secretar şi preşedinte la Filiala Sf. Gheorghe a Societăţii de Ştiinţe Filologice; face parte din conducerea Ligii CulturaI-Creştine Andrei Şaguna şi a Fundaţiei Culturale Mihai Viteazul; a fost mai mulţi ani ghid OJT şi BTT; a organizat foarte multe excursii cu elevii; a participat la două congrese ale Filologilor (Bucureşti şi Timişoara) şi a luat parte la foarte multe simpozioane, întâlniri, cursuri de vară; a infiinţat Asociaţia „Ecou” care finanţeazä revista cu acelaşi nume a Colegiului Naţional Mihai Viteazul Sf. Gheorghe – publicaţie cu profil cultural-artistic, 16 pagini, anul IX, nr. 28- – singura revistă şco1arä cu rubrică perrnanentá de filatelie; este autoarea mai multor studii şi articole publicate în reviste de specialitate.

Animată de pasiunea căutării, este permanent cuplatä la eveniment, la nou, la iscodiri sub zodii ştiinţifice., fiind angrenată în multiple activităţi. De numele său se leagă amenajarea expoziţiei permanente de la Casa memorială Romulus Cioflec din Araci, şi alte proiecte culturale realizate în calitate de muzeograf la Muzeul Crpaţilor Răsăriteni, din Sf. Gheorghe.

Purtând vie amintirea tatălui sau, preotul ….. Graure, este preocupată de publicarea unui volum cuprinzând articolele acestuia apărute în presa bisericească. Face parte din grupul de colaboratori apropiaţi ai Prea Sfinţitului Părinte Episcop Ioan Selejan, fiind implicată în activitate de afirmare a culturii şi spiritualităţii româneşti din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

Notă:

Ion P. Pop, „Luminiţa Graure Cornea – absolventă de Baia Mare”, apărut în „Graiul Maramureşului”, Baia Mare, 14 decembrie 2004

Un autentic act de restituire culturală.

Reeditarea volumului Pentru neam şi pentru lege, de Justinian Teculescu

La editura Angvstia din Sf. Gheorghe, a fost reeditat cu binecuvântarea P.S. Ioan Selejan, prin grija prof.dr. Luminţa Cornea, volumul de cuvântări şi predici Pentru neam şi pentru lege, de Justinian Teculescu. Prima ediţie a volumului amintit a fost tipărită la Sighişoara, la topografia Miron Neagu, „în anul Domnului 1931”. Autorul, Episcopul Justinian Teculescu - născut la Covasna în anul 1865 şi trecut la Domnul în 1932 - a adunat „din îndemnul altora”, „de prin reviste şi ziare”, unele din cuvântările şi predicile rostite în cursul activităţii pastorale de patruzeci de ani, ca preot la Râşnov, ca protoereu la Alba Iulia, ca episcop al armatei şi apoi ca episcop al eparhiei Cetatea Albă – Ismail.

Volumul cuprinde 24 de cuvântări şi 16 predici, rostite în perioada 1899-1930. În Precuvântare la ediţia I, episcopul Justinian Teculescu, motivându-şi conţinutul „cuvântărilor de ordin naţional, cultural şi bisericesc” apărute „înainte de întregirea neamului”, ţine să menţioneze faptul că „activitatea de atunci a unui preot, conştient de adevărata lui menire, nu se putea restrânge numai la îndeplinirea slujbei la altarul Domnului şi la tâlcuirea cuvintelor Scripturii, el trebuia să cuprindă în inima lui toate frământările şi necazurile ce se revărsau asupra neamului, care avea nevoie de îmbărbătare şi îndrumare”.

La publicarea volumului, în anul 1931, autorul era animat de dorinţa „de-a pune în mâna preoţimii din eparhia mea, ca îndemn şi orientare, aceste cuvântări şi predici, care tot atât de folositoare şi necesare sunt şi astăzi pentru sufletul poporului nostru, deoarece … ca şi în trecut, arma cea mai puternică a preotului va trebui să fie pentru totdeauna cuvântul cald şi plin de avânt … pentru neam şi pentru lege (n.n.- în sensul de „lege” strămoşească, de religie ortodoxă).

Deşi la apariţia sa, volumul s-a bucurat de recenzii elogioase, deoarece, în timpul comunismului, acesta a fost trecut pe lista cărţilor indezirabile pentru regimul ateu, atât pentru conţinutul său, cât şi pentru „vina” autorului de a fi fost ierarh ortodox român, în Basarabia devenită „Republică sovietică”, cartea episcopului Justinian Teculescu a dispărut practic, timp de peste 60 de ani, din toate bibliotecile din România.

După descoperirea ei, prin bunăvoinţa unei rude a Episcopului Teculescu, din iniţiativa şi prin strădania profesoarei Luminiţa Cornea – cunoscută pentru cercetarea cu profesionalism şi dăruire şi a altor personalităţi româneşti din zonă, în mod deosebit a scriitorului Romulus Cioflec – s-a propus reeditarea sa. Proiectul, a primit binecuvântarea P.S. Ioan Selejan şi a fost însuşit şi sprijinit de Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” din Covasna şi de Muzeul Carpaţilor Răsăriteni.

Reeditarea volumului Episcopului Justinian Teculescu, Pentru neam şi pentru lege, a ridicat unele probleme ligvistice, deoarece, în răstimpul a trei sferturi de veac (1931-2006), au fost câteva reforme ortografice, coordonate şi aprobate de Academia Română. Modul cum au fost soluţionate problemele de limbă, de către îngrijitorul ediţiei – doctorul în filologie Luminiţa Cornea – este prezentat în Nota asupra ediţiei, denumită şi Studiul ligvistic de caz.

De remarcat „îndrumarea, sfaturile şi atenţia deosebită” de care a beneficiat îngrijitoarea ediţiei, din partea P.S. Ioan, pentru redare în formă actualizată a textelor biblice, implicarea conducerii Asociaţiei Cultural-Creştine Justinian Teculescu (îndeosebi a profesorului Dumitru Furtună, care semnează şi articolul Cinstirea înaintaţilor şi a secretarului Asociaţiei Ioan Luca), în finalizarea cu succes a proiectului, precum şi sprijinul financiar acordat de Consiliul Local Covasna, pentru reditarea volumului, demers ce reprezintă un autentic act de restituire culturală.

Ioan Covăsneanu