Duhul Sfant si victoria asupra firii (29 apr 2018) Introducere
Yüklə 65,44 Kb.
|
|
Duhul Sfant si victoria asupra firii (29 apr 2018) Introducere: Azi se împlinește un an de când soțul meu a murit. Patru anotimpuri de când i-am auzit pentru ultima dată vocea, de când i-am văzut pentru ultima dată privirea blândă, de când l-am simțit. A trecut un an de la momentul în care am decis să cred că Dumnezeul meu e bun împotriva a ceea ce mi se întâmplă mie. M-am apucat cu toată tăria de adevărul că El e drept și iubitor… chiar dacă altfel decât mi-e mie ușor să înțeleg. Azi am un an de dovezi că am făcut alegerea corectă. În anul doliului nostru am fost fără Vlad, dar niciodată singuri… îndurerați, dar niciodată zdrobiți… puși față în față cu moartea zi de zi și totuși plini de viață. Am născut o pruncă, am scos din scutece un fiu, am mângâiat și asistat în durerea ei pe cea mai puternică dintre fetițe. Am iubit trei copilași care seamănă cu Soarele și împreună cu ei am învățat că Dragostea e mai puternică decât moartea. Pentru că cel cu care eram un singur trup a murit, am o senzație vie în piept că știu cum e să mori. Pot spune că am stat față în față cu ea: cea mai grozavă dintre toate fricile. Moartea e puternică… dar nu la fel de puternică precum Dumnezeul meu. Chiar dacă ea ni l-a luat pe Vlad pentru o vreme, Dumnezeu ni-l va reda pentru eternitate. Moartea e tare... Am înțeles că în timp ce pentru noi – oamenii, ea e ca o lovitură care vine prea repede, alteori prea târziu; e lentă și grea sau rapidă și ușoară (măcar că moartea nu e niciodată ușoară), pentru Dumnezeu e altfel. Pentru El e o ușă: poarta prin care își duce copiii preiubiți Acasă. Trebuie să murim ca să ajungem în brațele Lui iubitoare. Măcar că trupul lui nu mai are viață, Vlad nu e mort… el a trecut doar prin moarte pentru a ajunge la adevărata Viață. În lipsa lui mi-am amintit adesea că oamenii spun “nimeni nu e de neînlocuit”. Ce minciună! Ce neadevăr! Cred mai degrabă că oricine e de neînlocuit. Vlad (și oricine altcineva) e de neînlocuit. Sunt cea mai nenorocită dintre oameni dacă încerc în vreun fel să umplu locul lui cu altceva. Vlad – cu râsul lui, cu rugăciunile lui, cu îndrăzneala lui, cu tot ce era el, nu mai e aici. Chestiunea aceasta trebuie acceptată, nu schimbată. Îl las pe Dumnezeu să vindece toate rănile care apar când un om atât de iubit dispare. Cu Dumnezeul meu în inimă accept să trec până la final prin valea aceasta... pentru că adevărul e că atunci când e vorba de moartea cuiva drag, niciodată nu “treci peste”, ci “treci prin”. Trecând pe aici în anul ce tocmai se încheie, mai am un lucru pe care nu pot să nu îl spun: Cerul nu a fost niciodată mai frumos. Dumnezeu nu a fost niciodată mai aproape. Uneori Cerul ne așază după lacrimi înainte să coboare peste noi. Nu e nimic mai frumos în viață decât să treci prin ea cu inima plină de Dumnezeu. Îl iubesc!... la finalul acestui an și oricând altcândva... pentru totdeauna. Îl iubesc! (October 15, 2017) http://belovedone.strikingly.com/blog/azi-se-impline-te-un-an-de-cand-so-ul-meu-a-murit Aceasta este o intamplare reala, o poveste de viata, cu tristeti dar si cu speranta… La polul opus, o alta poveste, cu totul sfasietoare, cu totul trista: Avicii - sau Tim Bergling pe numele său - a avut tot ce își putea dori un tânăr de 28 de ani: lumea la picioare, bani mai mulți decât putea cheltui, aspectul plăcut și mult, mult succes. Si totusi Tim a descoperit foarte devreme în viață că toate acestea nu sunt suficiente pentru a te face fericit. Iată ce spune familia, la câteva zile de la moartea sa - aparent prin suicid: "Dragul nostru Tim a fost un căutător, un suflet fragil de artist în căutarea răspunsului la întrebări existențiale… A fost frământat de gânduri despre semnificație, viață, fericire. Nu a mai putut merge mai departe." Iata doua situatii dureroase, tragice. Iata si doua raspunsuri diferite in fata neintelesului si provocarilor vietii: un raspuns senin, impacat si chiar multumitor in mijlocul durerii, un altul, dezorientat, fara speranta, suicidal?
Diferenta majora, cred eu, o face prezenta plina de glorie a lui Dumnezeu, a celei de-a treia persoane a Dumnezeirii- DUHUL SFANT, in viata personala si a comunitatii celor rascumparati de Cristos spre slava Tatalui. Daca o vaduva tanara, mama a trei copii poate sa experimenteze, sa gandeasca si sa spuna ceea ce tocmai am citit- aceasta este o lucrare minunata si supranaturalala a harului lui Dumnezeu in viata celui credincios, este rodul lucrarii minunate a Duhului Sfant, mangaietorul celor iubiti de Tatal si de Fiul.
Data trecuta, Dani nea-a ajutat sa-l redescoperim pe Duhul Sfant ca AJUTORUL, MANGAIETORUL, INSOTITORUL divin in slabiciunile noastre: in suferinte, in incercari, in prigoane, in lipsa de inteles, in rugaciuni. Atat in timpul mesajului cat si la biserica in case am fost invitati sa-l descoperim si sa-l vedem aproape, asa cum si este, pe Duhul sfant in mijlocul incercarilor vietii. El nu doar ca poate, ci si vrea sa fie cu noi in trecerea prin vaile plangerii pe care viata ni le scoate in cale. El este cu noi nu doar pentru a o scoate cumva la capat ci pentru a transforma valea plangerii noastre intr-un loc plin de izvoare. (Psalmul 84:6) Prin mesajul de astazi si prin intreaga experienta, sper eu, transformare asociata acestui mesaj (sesiunea de intrebari si raspunsuri si biserica in casa) vom incerca sa-l (re)descoperim pe Duhul Sfant ca pe cel de ne aduce victoria in lupta cu firea (carnea), - prin fire intelegand de data aceasta nu doar natura umana in fragilitatea ei ci NATURA UMANA DECAZUTA. Scopul: membrii și ascultătorii să experimenteze trăirea victorioasă asupra firii prin umblarea în Duhul. Speranta mea este ca in urma parcurgerii angajate a acestei experiente de descoperire a lucrarilor Duhului in noi, fiecare dintre noi sa ne bucuram de o creșterea a entuziasmului și speranței referitoare la posibilitatea trăirii Evangheliei așa cum e descrisă de Pavel. Inca de la bun inceput as vrea sa spun ca in ce priveste conflictul dintre Duh si “fire”- carne, natura umana, decazuta,pacatoasa- sunt de accord cu Gordon Fee care in cartea sa Pavel, Duhul si poporul lui Dumnezeu, face afirmatia ca, in scrierile lui Pavel, acest conflict “nu are de a face cu un conflict interior, in sufletul uman, ci este legat de poporul lui Dumnezeu care traieste viata viitorului intr-o lume in care firea este inca extrem de prezenta.” (pg 145) Daca este adevarat, si cred ca este adevarata afirmatia lui Fee, implicatiiile ei sunt enorme la nivelul trairii vietii practice zilnice de crestini. De ce? Pentru ca, pentru foarte multi din poporul lui Dumnezeu, intr-un mod dureros dar real, trairea crestina este vazuta, experimentata ca fiind o poveste de lupta continua a sufletului. Pentru acestia, singura consolare pe care un crestin o poate avea este aceea ca daca si marele apostol al credintei, Pavel, a putut scrie “nu fac ce vreau ci fac ce urasc” (Romani 7: 15), atunci nici noi nu ne putem astepta la ceva mai bun. Urmare a acestei gandiri am ajuns sa ne resemnam cu aceasta stare de conflict intre fire si Duh, in care cel mai adesea lupta este castigata de fire…. Si astfel, pasiunea lui Pavel legata de suficienta Duhului pentru toate aspectele vietii din veacul de acum este stearsa cu buretele ca fiind nerealista, primand mai degraba realitatea pe care noi (multi dintre noi) o experimentam. Printre altele, spune Fee in cartea sa, ce duce la aceasta experienta, la aceasta senzatie a razboiului acut din inimile multora (in care cel mai adesea firea castiga) este pe de o parte
Atat psihologia seculara, cat si mare parte din educatia crestina se focalizeaza asupra sinelui interior. Fiind astfel concentrati asupra luptei interioare, ne este greu sa-l vedem pe Cristos si sa traim cu incredere in caile Duhului. In loc sa traim o viata caracterizata de roada Duhului, avand o stare continua de multumire pentru cee ace face Duhul in viata noastra si a altora, credinta noastra devine un narcissism searbad – mereu constienti de greselile noastre inaintea lui Dumnezeu, frustrati datorita imperfectiunilor noastre, mimand dragostea, bucuria, pacea si blandetea, pe care le-am dori reale. Framantarea noastra blocheaza deschiderea catre Duhul. Intr-o astfel de suferinta spirituala, aproape intotdeauna Dumnezeu este de vina… Nu vi se pare?....
Pe scurt, Pavel nu descrie niciunde viata crestina, viata in Duhul, ca o viata de lupta constanta cu firea! El pur si simplu nu se refera la asa ceva. Mai degraba, el accentueaza suficienta Duhului pentru noul popor al lui Dumnezeu din vremea sfarsitului. Ce vedem cu adevarat atat in Galateni 5:17 cat si in Romani 8: 5-8 nu are de a face cu un conflict interior. In ambele texte Pavel descrie cele doua feluri de existenta, aratandu-le profunda incompatibilitate. (pg 151) In aceeasi ordine de idei, fundamental conceptiei lui Pavel este faptul ca, la fel ca si in cazul respectarii Torei, pentru cei care il urmeaza pe Cristos, vremea firii a luat sfarsit. Romani 7:4-6 4. Tot astfel, fraţii mei, prin trupul lui Hristos, și voi aţi murit în ce privește Legea, ca să fiţi ai Altuia, adică ai Celui ce a înviat din morţi, și aceasta, ca să aducem rod pentru Dumnezeu. 5. Căci, când trăiam sub firea noastră pământească, patimile păcatelor, aţâţate de Lege, lucrau în mădularele noastre și ne făceau să aducem roade pentru moarte. 6. Dar acum, am fost izbăviţi de Lege și suntem morţi faţă de Legea aceasta, care ne ţinea robi, pentru ca să slujim lui Dumnezeu într-un duh nou, iar nu după vechea slovă. Potrivit pasajului din Romani 7: 4-6, odata cu Noul Legamant, Cristos si Duhul au adus sfarsitul vremii Legii si firii, ce caracteriza existenta noastra inainte si in afara lui Cristos. A continua sa traim astfel (ca si cum am fi inca in fire) ar fi incompatibil cu viata traita “potrivit cu Duhul”: Romani 8:5-7 5. În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnurile firii pământești umblă după lucrurile firii pământești, pe când cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului umblă după lucrurile Duhului. 6. Și umblarea după lucrurile firii pământești este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă și pace. 7. Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu și nici nu poate să se supună. Aceasta conceptie a lui Pavel nu este triumfalista, ca si cum crestinii care traiesc prin Duhul nu ar fi niciodata ispititi de firea cea veche, sau ca si cum ei nu ar ceda niciodata acestei influente. Ei sunt constant ispititi si uneori cedeaza; dar exista iertare pentru astfel de situatii si exista restaurare plina de har. Si aceasta, inca o data, pentru ca crestinul, cel nascut din Duhul, in timp ce este in lume, el nu mai este din lume si nici din fire (nu mai apartine firii). Cu aceste spuse am inceput sa prezint primul stalp pe care se sprijina o viata victorioasa prin Duhul (si in Duhul) asupra firii: schimbarea esentiala, fundamentala, ontologica si identitara, inoirea care a avut loc prin Duhul la nasterea din nou a credinciosului. In lipsa sau in absenta unei astfel de inoiri, orice discutie despre o victorie asupra firii este in van. Orice incercare este un chin si un esec. Sa vedem cateva astfel de schimbari reale si profunde care au avut deja loc si sunt ireversibile pentru cei care au fost nascuti din Duhul: Romani 8: 9 Voi însă nu mai sunteţi pământești, ci duhovnicești, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. Romani 8: 29-30 29. Căci, pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a și hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Cel Întâi Născut dintre mai mulţi fraţi. 30. Și pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a și chemat, și pe aceia pe care i-a chemat, i-a și socotit neprihăniţi, iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a și proslăvit. In timp ce aceste fapte sunt reale, incontestabile, pentru ca ele sa fie eficiente in vederea trairii unei vieti de victorie asupra firii, credinciosul trebuie sa le cerceteze, sa le cunoasca, sa si le asume prin credinta. Si aceasta intr-un spirit de dependenta totala de Duhul Sfant a lui Dumnezeu, autorul acestor schimbari si cel ce ni le si ilumineaza. Rugaciunea personala si a comunitatii credinciosilor in vederea acestei iluminari este esentiala. Efeseni 1: 17- 18… 17. Și mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune și de descoperire în cunoașterea Lui 18. și să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi… care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moștenirii Lui în sfinţi 19. și care este faţă de noi, credincioșii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui… Al doilea stalp pe care se bazeaza o viata victorioasa asupra firii, pe langa nasterea sau inoirea esentiala facuta de Duhul Sfant, (inoire pe care o intelegem din Cuvant prin iluminarea Duhului Sfant) este CUNOASTEREA- EXPERIMENTAREA Duhului si UMBLAREA cu El, bazandu-ne deplin pe lucrarea lui in biruinta noastra, in sfintire, in cresterea in caracterul lui Isus… Galateni 5: 16 16. Zic dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul și nu împliniţi poftele firii pământești. (Cornilescu) 16. Eu vă spun să umblați conduși de Spirit; și astfel nu veți mai satisface dorințele (rele ale) naturii (umane) păcătoase. (BVA) Galateni 5: 25 Dacă trăim prin Duhul, să și umblăm prin Duhul. Dar cine este acest Duh Sfant si care este lucrarea lui in privinta biruintei noastre in lupta cu firea? Ieremia 31:33 33. „Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea”, zice Domnul: „Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor, și Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu. Ezechiel 36:26-27 26. Vă voi da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră și vă voi da o inimă de carne. 27. Voi pune Duhul Meu în voi și vă voi face să urmaţi poruncile Mele și să păziţi și să împliniţi legile Mele. Romani 8: 4 4. pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului. ILUSTRATIE: Bradul si Stejarul (ORNAREA diferita de RODIRE) Al trilea stalp pe care se bazeaza o viata victorioasa asupra firii, pe langa nasterea sau inoirea esentiala facuta de Duhul Sfant, pe langa umblarea umila in Duhul, este convietuirea in noua comunitate a celor rascumparati, in care Duhul Sfant este DOMN. Galateni 6:1-2 1. Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greșeală, voi, care sunteţi duhovnicești, să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Și ia seama la tine însuţi ca să nu fii ispitit și tu. 2. Purtaţi-vă sarcinile unii altora și veţi împlini astfel legea lui Hristos. Incheiere: Exemple personale ale victoriei umblarii prin Duhul si ascultarii de Duhul - capacitatea de a cere iertare - grija plina de compasiune Intrebari interactiune: 1.Cum te raportezi la Duhul Sfânt? Cine este El pentru tine? Cum ai ajuns să-L cunoști? 2.În ce domenii ale vieții experimentezi, prin Duhul, victoria asupra firii, bucurându-te de roade ale Duhului ? 3.Ce întrebări ai despre trăirea victorioasă împotriva firii prin Duhul? Yüklə 65,44 Kb. Dostları ilə paylaş:
|