ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
E-learning si sisteme de
invatare la distanta
AUTOR: MACROIU ANDREEA
FACULTATEA DE ECONOMIE GENERALA
GRUPA 1403
CUPRINS
1. Introducere……………………………………………………………………………..3
2. Dezvoltarea economica prin educatie permanenta......................................................4
3. Teleeducatia.....................................................................................................................8
4. Paradigme educationale...............................................................................................13
5. Cerinte ale invatamantului online...............................................................................19
6. Sisteme de invatare interactiva prin realitatea virtuala............................................23
7. Bibliografie....................................................................................................................30
E-learning si sisteme de invatare la distanta
1. Introducere
Dezvoltarea social-economica a cunoscut o serie de etape corespunzatoare tot atator revolutii tehnologice, culminand in pragul mileniului trei cu societatea preponderent digitala. Evolutia economiei si a societatii, in general, are ca principal motor educatia. Imbogatirea tezaurului de cunostinte al individului conduce la dezvoltarea si maturizarea sistemelor complementare acestuia: familie, colectivitate, regiune, societate. Toate acestea sunt posibile in era informationala prin educatie permanenta, educatie la distanta, educatie online sau e-learning.
In sens larg, prin e-learning se intelege totalitatea situatiilor educationale in care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de invatare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersectie a actiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-educatie, aria semantica a conceptului e-learning interfereaza si se suprapune pe o multitudine de termeni care surprind varietatea experientelor didactice beneficiare de suport tehnologic: instruire asistata/mediata de calculator, digital/mobil/online learning/education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/educational, o gama larga de materiale electronice sunt dezvaltate pentru a simplifica procesul de educatie: harti, dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari in diverse formate, carti electronice, teste, tutriale, simulari, software formator de abilitati, software de exersare, jocuri didactice etc. Calculatorul si materialele electronice si multimedia sunt utilizate ca suport in predare, invatare, evaluare sau ca miljoc de comunicare(pentru realizarea unor sarcini individuale sau in echipa).
In sens restrans, e-learning reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta planificata de predare-invatare organizata de o instituie care furnizeaza materiale intr-o ordine secventiala si logica, pentru a fi asimilate de catre studenti in maniera proprie. Medierea se realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor – in special prin Internet. Internetul constituie atat mediul de distributie a materialelor, cat si canalul de comunicare intre actorii implicati. Functional, deocamdata doar la nivelul invatamantului superior si in educatia adultilor, sistemul de instruire prin Internet replica si adapteaza componentele demersului didactic traditional ( fata in fata): planificare, continut specific si metodologie, interactiune, suport si evaluare.
2. Dezvoltarea economica prin educatie permanenta
Educatia online reprezinta o modalitate noua de a privi procesul de invatare, in care elementele de fond raman aceleasi, doar mijlocul de schimb si insusire a cunostintelo se modifica. Utilizarea sistemului informatic pentru educatie inseamna insa aducerea unor noi elemente, legate de libertatea de a invata in locul si la momentul dorit. Radacinile acestui sistem edcational se gasesc in invatamantul la distanta, practicat in anumite regiuni ale globului. Distantele mari sau alte obstacole desparteau instructorii de cursanti. Posta si ulterior radioul au reprezetat cele mai utilizate si chiar agregate cai de transmitere si receptionare a cursurilor. Desi aparitia calculatoarelor a fost destul de timpurie, costurile ridicate ale tehnologiei au impiedicat dezvoltarea in aceasta directie. Insa producerea in cantitati semnificative si scaderea preturilor pe piata tehnicii de calcul au determinat ca promotorii educatiei permanente online sa-si puna proiectele in practica. Astfel, mijloacele de stocare a informatiilor pe suport magnetic sau digital fiind disponibile, universitatile au fost primele care au adoptat noua metodologie.
Insa rampa de lansare a educatiei online au constituit-o Internetul si tehnologia World Wide Web. Dezavantajul celorlalte solutii anterioare de invatamant la distanta isi poate gasi rezolvarea prin interactivitatea cursant-instructor posibila si sincron, nu numai asincron. Realizarile in domeniul Software pentru procesele de invatare la distanta prin mijloace ale tehnologiei informatiei si comunicatiilor permit comunicare in timp real, atat text cat si audio-video. Se creeaza astfel adevarate sali de clasa virtuale ( teleclase).
Solutiile de e-learning existente in momentul de fata sunt rezultatul evolutiei tehnologiilor care suporta aceste facilitati. Astfel, odata cu aparitia capacitatilor de stocare mari, invatamantul clasic la distanta utilizand materiale tiparite trimise prin posta a fost inlocuit de carti pe suport electronic. Ulterior, tehnologiile de comunicare interactive au devenit elementele centrale ale nolior modele de desfasurare a invatamantului pe suport electronic. Astazi exista trei modele general acceptate in lumea educatiei online, fiecare ocupand o cota aproximativ egala pe aceasta piata:
-
educatia online independenta reprezinta modelul prin care utilizatorul individual preia materialul de curs de pe Internet sau de pe CD, parcurgandu-l de unul singur. Modelul reprezinta avantajul unei cantitati de ingromatie foarte mare care poate fi accesata intr-un timp scurt, precum si facilitai multimedia extinse, fiind insa foarte rigid in ceea ce priveste comunicare instructor-cursant;
-
educatie onile asincrona permite transmiterea de informatie la un moment dat doar unui singur partener al relatiei instructor-student. Instructorul poate sa furnizeze informatia studentilor dar acestia nu pot interactiona in timp ce o primesc.Avantajul major in acest caz este acela ca studentul isi pastreaza facilitatea de a lucra dupa ritmul propiu, putand insa obtine si raspunsul la cererile sale intr-un interval de timp acceptabil;
-
educatia online sincrona permite transferul interactiv de infromatie cu orice alt utilizator in orice moment. De exemplu, instructorul si studentii transfera infromatiile in timpul desfasurarii cursuilui sau seminarului, de regula in timp real. Acest model este cel mai performant in ceea ce priveste gradul de facilitare a comunicarii, modalitatile audio-video integrate creand conceptul de “teleclasa”.
Nu toate solutiile actuale de educatie online reusesc insa sa obtina mixul optim dintre aceste modele intr-un singur scenariu. De aceea, organizatiile trebuie sa aleaga atent solutia care va fi achizitionata pentru a se potrivi intocmai nevoilor proprii. Elementul tehnic central al unei astfel de solutii il constituie platformele de educatie online. Sutele de aplicatii existente pe piata reprezinta imaginea a ceea ce inseamna marimea acesteia, dar si amploarea unui proiect demarat. Conceptul de educatie online nu reprezinta altceva decat o abordare dintr-o noua perspectiva a procesului de invatare, in care TIC permite utilizarea unui mediu mult mai flexibil de desfasurare a cursurilor, de acces la informatii si de evaluare in comparatie cu modelul clasic. Aparut ca un instrument excelent pentru mediul universita, educatia online a inlocuit initial metodologia clasica de invatamant la distanta, materialele scrise fiind transcrise pe CD-uri. Ulterior, posibilitatea de conectare oferite de Internet au deschis oportunitatile pentru realizarea unor medii colaborative care sa substituie eficient salile de curs, creand clasele de curs virtuale.
Universitatile virtuale au la baza un spectru foarte larg de modele de educatie online, prin utilizarea TIC in activitatile de predare, invatare si evaluare pe diferite grade de complexitate:
-
crearea si difuzarea cursurilor pe suport CD;
-
realizarea echivalentului virtual al scoliiprin intermediul unui mediu software
-
utilizarea infrastructurii pentru cursuri acordate altor institutii.
Educatia online a devenit in viziunea a tot mai multor analisti si profesionisti din sectorul educational o modalitate pertinenta de crestere a potentialului de cunostinte. Punerea in aplicare a unei solutii armonizate pentru fiecare caz in parte conduce la un numar de cazurii de succes, iar demararea unui astfel de proiect presupune insusirea unui risc care, necontrolat, poate avea efecte dintre cele mai nefericite. O solutie tehnica neadaptata poate insemna respingerea ei de catre potentialii utilizatori si, in consecinta, pierderi financiare dublate retinerile psihologice pentru o noua alta varianta educationala. Posibilitatile de inegrare a unei solutii de educatie online in cadrul unei companii sunt diferentiate in functie de nevoile si resursele reale ale acesteia, cuprinzand cel putin:
-
achizitionarea unor spatii complete prin care compania poate realiza o instruire a angajatilor proprii de carte instructoriinterni sau externi;
-
inchirierea unor spatii din cadrul unor platforme de e-learning existente;
-
insruirea oferita de organizatii de pregatire profesionala.
Costurile initiale ale implementarii unei solutii de educatie si instruire online sunt mai ridicate decat ale unei solutii clasice, dar luand in calcul costurile de calatorie, investitiile de capital, pierderile de productivitate, materialele tiparite are pot fi uzate moral inainte de a fi livrate, educatia online devine o alternativa viabila si competitiva.
Economia se transforma dintr-o economie de productie intr-una a cunostintelor, cu accent pe capitalul intelectual. Invatamantul de baza, considerat un sfarsit al educatiei profesionale, a devenit un punct de start pentru un proces de invatare, educare si formare pe parcursul intregii vieti. De aceea, organizatiile trateaza pregatirea contiuna a resursei umane ca o arma strategicasi nu ca un generator de costuri. Succesul in afaceri depinde tot mai mult de perfgormanta angajatilor, ceea ce necesita la randul ei o pregatire adecvata. In cometitia de a rezista pe o piata selectiva, companiile trebuie sa exploateze avanatjele tehnologice pentru a-si pregati angajatii mai rapid, mai eficient si mai putin costisitor decat in trecut.
Organizatiile cheltuiesc aproximativ doua treimi din bugetele alocate pregatirii angajatilor pe transportul acestora si constituriea facilitatilor de desfasurare a cursurilor. Mai mult, costurile directe sunt dublate de cele indirecte, generate de lispa de productivitate pe perioada de pregatire. De aceea, punctele nevralgice ale unei initiative de calificare continua a angajatilor sunt suficient de sensibile pentru a compromite intre procesul. Solutiile comlpete de educatie online promovate vin sa intampine neajunsurile, efecetele imediate si pe termen lung traducandu-se prin:
-
pregatirea permanenta si actualizata a angajatilor;
-
costuri reduse de exploatare si intretinere a sistemului de educatie online;
-
cresterea performantelor prin sisteme de pregatire si consultanta online;
-
distribuirea mult mai usoara a informatiei in cadrul companiei prin acces in timp real.
Distantele mari sau lipsa timpului disponibil au facut ca pentru multi angajati educatia la distanta sa devina o solutie mai mult decat convenabila. Noile tehnologii ale informatiei si telecomunicatiilor cuceresc tot mai mult terenul detinut de modelul clasic, oferind si elementul cheie al acestuia: interactivitatea. Invatarea nu mai este un proces pasiv, iar evaluarea se poate realiza de asemenea online.
Problema esentiala a oricarui nou concept este schimbarea. Controlul schimbarii, directionarea acesteia, asigurarea ca trecerea la noul concept este un proces fluid si clar inseamna momentan succesul schimbarii. Educatia online nu reprezinta doar tehnologie, aceasta fiind instrumentul care faciliteaza atingerea obiectivelor urmarite: un mod de comunicare si de invatare mai simplu, mai eficient. Inainte de implementarea efectiva a solutiei, perspectiva economica cere insa o planificare temeinica a educatiei, instruirii si formarii prin intermediul TIC, precum si o delimitare a obiectivelor principale:
-
Intelegerea scopurilor exacte ale organizatiei. Acest prim pas presupune o intelegere a resurselor necesare atingerii scopului propus, a diferentelor existente si a capacitatii solutiei de e-learning de a anula diferentele
-
Managementul resurselor existente. Urmatorul pas este analiza capacitatii organizatiei de a accepta solutia de e-learning. Aceasta inseamna evaluarea tuturor resurselor existente la dispozitia organizatiei si planificarea lor.
-
Realizarea unei strategii e-learning. Odata incheiat procesul de evaluare, se stabilesc caile de atingere a obiectivelor urmarite. Aceasta reprezinta pasul in care se definesc modul de alocare a resurselor si actiunile de intreprins atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Acesta este de fapt momentul cheie al intregului proiect. Sprijinul oferit, bazat pe experienta proiectelor anterioare, va putea face diferenta esentiala in gasirea celor mai simple si clare cai de atingere a scopurilor.
-
Implementarea conceptelor definite. Aici se pune in practica know-how-ul tehnic pentru a crea viitorul mediu de lucru:inserarea, modelarea si personalizarea tehnologiilor, implementarea strategiei, dar si dezvoltarea unui plan pentru urmatoarele faze ale procesului.
-
Evaluarea rezulltatelor si definirea din mers a strategiilor.
Aplicatiile de instruire online au o mare importanta, mai ales in ceea ce priveste service-ul la distanta si interventiile rapide in diferite locatii. Instruirea online este definita ca o relatie in care un instructor sustine, colaboreaza si faciliteaza invatarea clientului. Concentrata pe variabilele din noua economie, intruirea a devenit e-instruire. In primul rand, instruirea online nu este orientataspre continut, ci spre procesul de invatare. Un instructor ajuta clientul sa atinga ceea ce asteapta, dar si sa invete si sa solutioneze situatii neasteptate. In al doilea rand, instruirea online nu trebuie facilitata de un expert. Motivatia si angajamentul clientului sunt cele mai importante elemente ale invatarii. In al treile rand, invatarea este atat de cognitiva, cat si comportamentala, fiind nu doar reflectie si actiune, ci si o interactiune intre cele doua.
3. Teleeducatia - atlernativa pentru invatamanutl traditional
In general, teleeducatia este un termen care descrie flexibilitatea cursurilor si utilizarea tehnologiei observatiei si comunicatiilor in procesul educational si a fost proiectat pentru a veni in intampinarea cerintelor individuale atat ale cursantului, cat si ale profesorilor care nu mai sunt legati de un orar anume. Faptul ca studentii si profesorii nu se mai intalnesc fata in fata conduce la aparitia unei serii de particularitati ale acestei noi forme de invatamant. In contextul dezvoltarilor rapide din domeniul TIC si al transformarilor socio-economice, sistemul educational se schimba prin oferirea de noi oportunitati educationale. Mule institutii de invataman raspund provocarii prin dezvoltarea unor programe de invatamant la distanta. Invatamantul la distanta are loc atunci cand profesorul si studentii sunt separati geografic, iar tehnologia, sprijinita de cele mai multe ori de invatamantul traditional, este folosita pentru acoperirea unor nevoi educationale.
Modele de educatie la distanta
Spatiul limitat din institutii, precum si diverse dificultati întâmpinate de unii studenti, în jonctiune cu necesitatea pregatirii pe tot parcursul vietii ce conduce la o cerere de educatie sporita, conduc la luarea în considerare de catre institutiile traditionale a alternativelor învatamântului deschis si la distanta. Diverse modele de educatie la distanta pot fi adoptate, în functie de scopul urmarit, cererea de educatie si resursele disponibile:
a) Model de sine statator
Presupune o institutie exclusiv virtuala, care va asigura urmatoarele functii:
-
Dezvoltarea programelor educationale (inclusiv proiectarea materialelor pentru învatare)
-
Tutoriat si îndrumare
-
Producerea, stocarea si distribuirea materialelor pentru învatare
-
Administrare si probleme financiare
-
Marketing
-
Evaluare si acreditare
Argumentele pentru un sistem educational constituit exclusiv pe criteriul instruirii la distanta sunt urmatoarele:
-
Structurile administrative ale sistemelor educationale conventionale nu corespund dezvoltarii si managementului sistemelor la distanta.
-
Institutiile traditionale considera adesea educatia la distanta ca având rezultate inadecvate, asadar sunt rezervate în a le aloca resurse.
-
Cerintele studentilor la distanta pot fi mai bine satisfacute daca institutia este dedicata în întregime cerintelor acestora.
-
Caracteristicile populatiei tinta sunt total diferite în sistemul conventional fata de cel la distanta.
-
Pedagogia educatiei la distanta difera de cea a învatamântului traditional.
Aceste institutii se clasifica în doua tipuri: multi-sectional - asigura pregatire în mai multe domenii si uni-sectional - asigura pregatire într-un singur domeniu.
b) Departament de educatie la distanta în cadrul unei institutii de învatamânt existente.
Argumentele pentru un asemenea sistem bimodal sunt:
-
Materialele suport pentru învatare pregatite de cadrele didactice pot servi în egala masura studenti interni si externi de campus.
-
Materialele de autoinstruire încurajeaza învatarea independenta a ambelor categorii de studenti.
-
Studentii pot opta pentru unul sau altul dintre sisteme.
-
Studentii la distanta beneficiaza de traditia si renumele institutiei si se supun standardelor acesteia.
-
Cadrele didactice sunt încurajate pentru practicarea unui învatamânt mai interactiv.
Dostları ilə paylaş: |