Efectele juridice

EFECTELE JURIDICE

ale Legii privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare

necotate

1. 
   Situații în care se naște dreptul de retragere al acționarilor
   

1. 
   adunarea generală a acţionarilor hotărăşte ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare
   
2. 
   adunarea generală nu se desfăşoară din cauza neîndeplinirii condiţiilor legale de
   

cvorum;

3. 
   adunarea generală nu adoptă nicio hotărâre prin neîndeplinirea condiţiilor legale de majoritate;
   
4. 
   adunarea generală nu se desfăşoară în termenul de 120 zile
   
5. 
   în situaţia în care A.S.F. nu admite tranzacţionarea acţiunilor pe piaţa reglementată/sistemul alternativ, deși adunarea generală a decis în acest sens.
   

2. 
   Beneficiarii dreptului de retragere
   

Situațiile de retragere din societate sunt prevăzute în art.3, 4 și 7 din lege. În toate cele trei norme legale care prevăd dreptul de retragere nu se realizează nicio distincție între nivelul deținerilor acționarilor societăților tranzacționate în prezent pe Piața Rasdaq, ori între modalitatea de exercitare a votului în cadrul adunărilor generale.

Utilizând argumentul de interpretare logică ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, rezultă că beneficiază de dreptulde retragere toți acționarii societăților aflate într-unul dintre cele cinci cazuri enumerate mai sus, inclusiv acționarul majoritar, indiferent de modul în care, eventual, au votat în adunarea generală a acționarilor.

3. 
   Protecția investitorilor aplicabilă în cazul societăților ce vor adopta hotărârea de a fi listate în cadrul unui ATS
   

Din cadrul proiectului inițial de lege au fost eliminate prevederile art. 7 care ar fi putut, într-o anumită interpretare, să suplinească cerința ca anumite norme privind protecția acționarilor să fie prevăzute într-o lege adoptată de Parlament. (formularea inițială, discutabilă ea însăși în privința efectelor, era

” Obligaţia de acordare a dreptului de retragere din societate nu este aplicabilă în situaţia în care adunarea generală a acţionarilor societăţilor înscrise în lista menţionată la art. 6 alin. (2) hotărăşte iniţierea demersurilor pentru admiterea la tranzacţionare pe un sistem alternativ de tranzacţionare aprobat de C.N.V.M. care aplică prevederile Legii nr. 297/2004, precum şi cele ale reglementărilor emise de C.N.V.M. referitoare la...”
În forma aprobată a legii a dispărut această trimtiere la regulile unui ATS care respectă anumite norme de protecție a investitorilor (vot cumulativ, drept de retragere etc.).

1. 
   Ofertele publice
   

Conform art. 202 din Legea nr. 297/2004 din cadrul Secțiunii a 6 a- Ofertele publice de preluare obligatorii din Titlul V al legii

Prevederile acestei secţiuni se aplică societăţilor comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată.
Per a contrario rezultă că reglementările din Legea nr. 297/2004 privind ofertele publice de preluare nu se aplică societăților listate în alt tip de sisteme de tranzacționare, ATS, OTC etc.
Curtea Constituțională analizând o excepție de neconstituționalitate ridicată împotriva art. 206 din Legea nr. 297/2004 (din aceeași secțiune) a arătat că pot fi aduse prin lege limitări ale dreptului de proprietate asupra acțiunilor ce nu încalcă Constituția.

Este previzibil așadar, că orice încercare a ASF sau a operatorului sistemului alternativ de tranzacționare de natură a introduce o obligativitate a ofertei publice de preluare și în cazul societăților listate pe un ATS va adăuga la lege, limitând dreptul de dispoziție al acționarului ce preia controlul unui emitent listat în cadrul respectivului ATS, iar o astfel de limitare nu se va mai bucura de forța juridică a unei legi organice, așa cum se se întâmplă în cazul art. 203 și art. 206 din Legea nr. 297/2004, ci va avea regimul juridic al unei reglementări inferioare din legislația secundară.

În aceste condiții, se conturează a fi puține șanse în sensul instituirii obligativității ofertei publice de preluare în cazul schimbării controlului asupra societăților listate în cadrul actualei Piețe Rasdaq și care vor decide continuarea tranzacționării în cadrul unui ATS.
3.2. Votul cumulativ
Din dispozițiile art. 235 din Legea nr. 297/2004 referitoare la votul cumulativ, precum și din cele ale art. 124 și urm. din Regulamentul CNVM nr.1/2006 rezultă că dispozițiile legale privind votul cumulativ se aplică doar societăților admise la tranzacținare pe o piață reglementată. Din rațiunile expuse la pct. 3.1 instituția votului cumulativ nu poate fi inscidnetă societăților tranzacționate în cadrul unui ATS decât printr-o normă conținută într-o lege.
3.3. Raportări
Nu există nicio dispoziție legală stricto sensu, adică dintr-un act normativ aprobat de Parlament, care să impună efectuarea rapoartelor semerstriale și trimestriale, precum și a celor privind atingerea unor praguri de deținere în cazul societăților listate pe ATS. Codul BVB-administrator de sistem alternativ face trimtiere la prevederile legale aplicabile, rezultând pe cale de consecință, că în absența unor prevederi vizând raportările pe ATS, conținute într-o lege, operatorul de sistem nu poate impune astfel de obligații de raportare.

4. 
   Obligații pentru emitenții listați pe Piața Rasdaq în vederea implementării dispozițiilor legii
   

Conform legii aprobate emitenții aflați sub incidența sa au următoarele obligații:

1. 
   Să convoace adunările generale având pe ordinea de zi adoptarea unei decizii privind sistemul de tranzacționare în care vor fi tranzacționate după încetrarea existenței Pieței Rasdaq acțiunile emitentului
   
2. 
   Să asigure toate condițiile necesare desfășurării AGA în inyteriorul unui termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii
   
3. 
   Să întocmescă și să pună la dispoziția acționarilor un raport privind cadrul legal aplicabil și prezentarea piețelor reglementate și a sistemelor alternative pe care pot fi tranzacționate acțiunile societății
   
4. 
   Pe lângă cerințele legale de publicare de drept comun hotărârea AGA va fi publicată pe pagina web a ASF, pe pagina web a BVB și într-un cotidian de largă răspândire la nivel național
   

4. 
   Concluzii
   

Este posibil ca ASF să încerce să ofere investitorilor, prin regulamentul ce-l va adopta, anumite garanții legale în vederea exercitării drepturilor lor.

Normele ce vor fi emise de către ASF ar putea însă să fie interpretate în sensul unei adăugiri la lege și să fie atacate în justiție.
Până la încetarea existenței Pieței Rasdaq este oportun să fie valorificate de către investitori toate drepturile ce vor fi puse sub semnul întrebării odată cu încetarea existenței acestei piețe, în primul rând a celor privind oferta publică de preluare, acolo unde este cazul.
Pe de altă parte, este oportună o cercetare atentă, continuă, în perioada celor 120 de zile ulterioare intrării legii în vigoare a îndeplinirii obligațiilor menționate la pct.4, precum și a întrunirii condițiilor de cvorum și majoritate în cadrul adunărilor generale, pentru a se identifica situațiile în care se poate naște dreptul de retragere din societate.
Regulamentul ASF ce urmează a fi adoptat în vederea punerii în aplicare a legii este necesar să clarifice aspectele legate de instituțiile de drept și obligațiile emitenților menționate la pct. 3.1-3.3, însă într-o modalitate în care să nu adauge la normele de drept din legislația primară.