Evaluare iniţială

TEST DE EVALUARE

Clasa a V-a

1. 
   Răspunde cu adevărat (A) sau fals (F):
   
   1. 
      Pronumele personal are forme diferite pentru masculin şi feminin la toate persoanele.
      
   2. 
      În textul:” Mi-a plăcut să cânt frumuseţile limbii şi puterea vie a imaginilor” pronumele personal mi- este în cazul dativ şi are funcţia sintactică de complement.
      
   3. 
      În propoziţia: Vestea despre ei am primit-o abia ieri. pronumele personal în cazul acuzativ, precedat de prepoziţia despre are funcţia sintactică de complement.
      
   4. 
      În propoziţia: Răspunsul lui este corect. pronumele personal lui este în cazul genitiv şi are funcţia sintactică de atribut pronominal genitival.
      
   5. 
      Toate cuvintele subliniate în exemplul de mai jos sunt pronume personale: „Atenţiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele şi mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roşiori, în uniformă de mare ţinută” .
      

2. 
   Completează spaţiile libere cu pronume personale potrivite:
   

Astăzi …………… vei pleca împreună cu sora ta…………. este bucuroasă pentru acest lucru………….vom fi încântaţi……………vom da de veste şi………………..

3. 
   Notează în spaţiul dat, formele neaccentuate potrivite ale pronumelui personal:
   

Pe mine…………vede. Ţie…………..spune totul. Mie………..place a citi. Pe noi………ascultă toată lumea. Mie………-e dor de vacanţă. Ţie…………dăruiesc totul. Pe voi………..laudă mereu. Nouă……..-a plăcut spectacolul. Pe tine ………-a dus la spectacol? Vouă……….-a povestit totul.

4. 
   Subliniază forma corectă dintre cele două cuvinte date:
   

priveştemă / priveşte-mă privil-aş / privi-l-aş

spunei-aş / spune-i-aş dăle-o / dă-le-o

5. 
   Pune, în spaţiul liber, forma potrivită de genitiv a pronumelui personal:
   

Povestea ………..(pers. a III-a, sg., feminin) o ştiu. Sosirea …………(pers. a III-a, sg., masculin) este binevenită. Problema………….(pers. a III-a, pl., masculin) este rezolvată. Feţele……….(pers. a III-a, pl., feminin) erau pline de încântare.

6. 
   a)Completează spaţiile punctate cu pronumele personale potrivite întrebărilor din paranteză:
   

Eu plec (cu cine?)………………..la şcoală.

Lasă-…………(pe cine?) să plec la mama.

Vreau să-……..(cui?) arăt şi lui ultima carte.

Cartea (a cui?)……….este pe bancă.

Spune-…….(cui?) că (pe cine?)……..-am văzut la patinoar.

b) Indică funcţia sintactică a fiecărui pronume folosit.

7. 
   Se dau textele:
   

„ – Ionel! Strigă iar mama, şi se scoală repede să meargă după el. Dar pe când vrea să iasă pe uşe, apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea, luând o poză foarte marţială. Mama ia pe maiorul în braţe şi-l sărută…”
„– Apoi ce trebuinţă îi face unuia ca dânsul poveştile mele? a răspuns femeia, rădicând spre noi mila ochilor ei castanii…Ce să facă cu dânsele?”
Analizează pronumele personale din textele date, completând tabelul de mai jos:

pronume	persoana	gen	număr	caz	forma	funcţie sintactică

8. 
   Alcătuieşte trei propoziţii în care cuvântului lui să fie:
   
   1. 
      pronume personal în dativ;
      
   2. 
      pronume personal în genitiv;
      
   3. 
      articol hotărât antepus unui substantiv propriu, nume de persoană.
      

9. 
   Subliniază, dintre pronumele date, numai pronumele personale de politeţe: dânsa; voi; ai noştri; ţie; dumitale; dumnealor; ai voştri; ele; dânsele; dumneavoastră.
   

10. 
    Completează spaţiile libere cu formele abreviate ale pronumelui personal de politeţe:
    

1. 
   dumneata ………………….
   
2. 
   dumneavoastră ………………….
   
3. 
   dumnealui ………………….
   
4. 
   dumneaei…………….
   
5. 
   dumnealor…………….
   
6. 
   dumitale……………
   
7. 
   
   
1. 
   Alcătuieşte trei propoziţii în care un pronume personal de politeţe să fie, pe rând, subiect, atribut pronominal genitival şi complement în dativ.
   

TEST DE EVALUARE

CLASA A V-A

Citiţi cu atenţie textul următor:

„ Acum vreo trei sute şi mai bine de ani, trăia la curtea vestitului domn al Moldovei, Vasile Lupu, o tânără preafrumoasă, dalbă domniţă, pe care o chema Ruxandra. Ea era fiica cea mai mică şi cea mai iubită dintre cele două fiice ale domnului Moldovei...

Frumoasă erau amândouă fiicele lui Vasile Lupu, dar cea mai frumoasă, fără asemănare era Domniţa Ruxandra!...

Părea o zână neasemuita din basme, venită de pe tărâmuri de vis, spre bucuria şi uimirea celor ce nu se mai săturau privind-o...când apărea bogat înveşmântată, în minunatele straie împărăteşti, ţesute din fir de aur şi brocard scump şi bătute în nestemate... iar la gât purta podoabe de preţ, şiraguri de mărgăritare ori giuvaeruri rare, împodobite cu pietre peţioase din care avea bogatul domn-tatăl ei-nenumărate sipete pline.” (E. Bogdan Domniţa Ruxandra )

1. 
   Ce fel de portret este cel din textul de mai sus?
   

(1p)

2. 
   Precizaţi modul de expunere folosit de autor în textul de mai sus. (1p)
   

3. 
   Prezentaţi trăsăturile morale şi trăsăturile fizice ale domniţei. (2p)
   

4. 
   Alcătuiţi propoziţii cu : un adverb de loc,
   

un adverb de timp şi un adverb de mod. (1,5p)
5. Construiţi propoziţii în care cuvântul „o” să fie pe rând: numeral cardinal, pronume , articol nehotărât şi interjecţie.

(2p)

6. Precizaţi funcţia sintactică a adverbelor în propoziţiile următoare:

a) Mi-am uitat caietul sus, în bancă.

b) Vorbeşte bine limba franceză.

c) Mâine va ploua.

(0,75p)
7. Prin derivarea cu sufixe formaţi adverbe de la substantivele:

bărbat, iepure şi un verb de la interjecţia miorlau! (0,75p)
Se acordă un punct din oficiu

TEST DE EVALUARE

CLASA a V-a
Citeşte cu atenţie următorul text pentru a rezolva cerinţele:

“Era un om bine făcut, puţin chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini.

Când zâmbea ,se arătau sub mustaţa tunsă scurt nişte dinţi lungi,cu strungă mare la mijloc.Când ne învăţa cum să spunem poeziile eroice , vorbea tare şi înălţa în sus braţul drept. Când trebuia câteodată, sâmbăta după-amiază să ne cetească din poveştile lui Creangă, ne privea întâi bland, cu un zâmbet liniştit ,ţinând cartea la piept în dreptul inimii şi în bănci se făcea o tăcere adâncă, ca într-o biserică.

Tu bagi de seamă că nu-ţi vorbesc de gramatică şi de aritmetică.Acestea se făceau bine;băieţii învăţau după puterile lor ;dar sunt nişte lucruri aşa de neînsemnate ,pe lângă învăţătura cealaltă , sufletească, pe care ne-o da Domnul.”

(Mihail Sadoveanu-Domnu Trandafir)

PARTEA I .Limba română (4 puncte)

1. 
   Desparte în silabe cuvintele:”mustaţa”,”făceau”.
   
2. 
   Precizează sinonimul cuvântului “blajin”.
   
3. 
   Numeşte doi termeni din familia a cuvântului “ a citi”.
   
4. 
   Transcrie, din text, un cuvânt care să conţină un diftong.
   
5. 
   Extrage,din text, un verb la modul indicativ.
   
6. 
   Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor:”o tăcere adâncă”
   
7. 
   Alcătuieşte un enunţ în care adjectivul “lungi” să aibă funcţia sintactică de atribut.
   
8. 
   Alcătuieşte un enunţ în care substantivul”poezie” să fie subiect.
   

PARTEA a II-a .Înţelegerea textului ( 2 puncte)

9.Numeşte profesia personajului prezentat în textul citat.

10.Precizează modul de expunere care predomină în acest fragment.

11.Transcrie propoziţia în care este realizat portretul fizic al personajului.

12.Transcrie un cuvânt cu valoare de epitet.
PARTEA a III-a ( 3 puncte)

Alcătuieşte rezumatul fragmentului în 6-7 rânduri.

Se acorda 1 punct din oficiu

TEST DE EVALUARE

CLASA aV-a

Citeşte cu atenţie textul pentru a rezolva cerinţele:

Văl de brumă argintie Peste creştet de dumbravă

Mi-a împodobit grădina, Norii suri îşi poartă plumbul,

Firelor de lămâiţă Cu podoaba zdrenţuită

Li se uscă rădăcina. Tremură pe câmp porumbul.

( Octavian Goga – Toamna )

PARTEA I. Limba română ( 4 puncte)

1. 
   Desparte în silabe cuvintele:”brumă”, „dumbravă”.
   
2. 
   Extrage,din text, un cuvânt care să conţină un diftong şi altul cu hiat.
   
3. 
   Câte litere şi câte sunete sunt în cuvântul„argintie”.
   
4. 
   Precizează sinonimul cuvântului „zdrenţuită”.
   
5. 
   Transcrie un cuvânt derivat cu sufix.
   
6. 
   Numeşte doi termeni din familia lexicală a cuvântului „grădină”.
   
7. 
   Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: „tremură”, „porumbul”.
   
8. 
   Extrage, din text, un adjectiv cu funcţia sintactică de atribut.
   

PARTEA a II-a. Înţelegerea textului (2 puncte)

9.Numeşte două elemente terestre descrise în poezia „Toamna” de O.Goga.

10.Numeşte un element cosmic prezent în textul citat.

11.Numeşte modul de expunere folosit de poet.

12.Extrage,din text, două figuri de stil. Numeşte-le.

PARTEA a III-a( 3 puncte)

Comentează , în 5-6 rânduri, versurile lui O . Goga,având în vedere:

• 
  Tema descrierii;
  
• 
  Elementele descrise (terestre, cosmice);
  
• 
  Imaginile artistice (exemple) ;
  
• 
  Figurile de stil (exemple).
  

Se acordă 1 punct din oficiu.

TEST DE EVALUARE

CLASA a V-a
Citeşte cu atenţie textul pentru a rezolva cerinţele:

„Şi după ce turba de cap hăt bine, mă striga să-l ascult, că ştie.Luam eu cartea din mâna lui şi-l întrebam:” Ce este gramatica, măi Trăsne?” Iar el,închizând ochii, răspundea iute ,iute şi mormăit, cum cer calicii la pod:

• 
  Ce este gramatica română,este...ce este,este...şi celelalte după obiceiu, schimonosind cuvintele şi îndrugându-le fără nici o noimă, de-ţi venea să-i plângi de milă!
  
• 
  Nu aşa , măi Trăsne!
  
• 
  Dar cum?
  

Şi se opintea el într-o privire ,să răspundă bine, dar degeaba; se încurca şi mai rău, începea a ofta şi-i venea să-şi spargă capul.” ( Ion Creangă- Amintiri din copilărie )

PARTEA I .Limba română ( 4 puncte )

1. 
   Desparte în silabe cuvintele : „luam”, „răspundă”.
   
2. 
   Extrage, din text, un cuvânt care să conţină un diftong şi altul cu hiat.
   
3. 
   Câte litere şi câte sunete sunt în cuvântul „celelalte”.
   
4. 
   Oferă un sinonim contextual cuvântului „iute”.
   
5. 
   Numeşte doi termeni din familia lexicală a cuvântului „a plânge”.
   
6. 
   Subliniază verbele din enunţul:” mă striga să-l ascult „.
   
7. 
   Precizează ce funcţii sintactice au pronumele personale din enunţul „ mă striga să-l ascult”.
   
8. 
   Alcătuieşte un enunţ în care substantivul „privire” să aibă funcţia sintactică de subiect.
   

PARTEA aII-a ..Înţelegerea textului( 2 puncte)

9.Numeşte materia la care învăţa Trăsnea.

10.Cine îl ajuta pe Trăsnea să repete ce „a învăţat”?

11.Transcrie un grup de cuvinte din care se desprinde felul în care încerca Trăsnea să înveţe.

12.Numeşte sentimentul pe care crezi că-l trăieşte Trăsnea în timp ce „învaţă”.
PARTEA a III-a(3 puncte)

Redactează, în 5-6 rânduri, rezumatul fragmentului citat.

Se acordă 1 punct din oficiu.

TEST DE EVALUARE

CLASA a V-a

Citeşte cu atenţie următorul text pentru a rezolva cerinţele:

Crivăţul de miazănoapte vâjâie prin vijelie

Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie,

Valuri albe trec în zare şi s-aşază-n larg troian,

Ca nisipurile dese din pustiul african.
Viscolul frământă lumea!...Lupii suri ies după pradă,

Alergând,urlând în urmă-i prin potopul de zăpadă.

Turmele tremură;corbii zbor vârtej, răpiţi de vânt,

Şi răchiţile se-ndoaie lovindu-se de pământ.

( Vasile Alecsandri – Viscolul )
PARTEA I .Limba română ( 4 puncte)

1. Desparte în silabe cuvintele: „crivăţul”, „vârtej”.

2. Transcrie două cuvinte care să conţină diftongi.

3. Precizează câte litere şi câte sunete sunt în cuvântul „ ceruri”.

4. Oferă un sinonim cuvântului „zăpadă”.

5. Numeşte doi termeni din familia lexicală a cuvântului „alb”.

6. Transcrie două verbe la modul indicativ,timpul prezent.

7. Subliniază adjectivele din versul :” Valuri albe trec în zare şi s-aşază-n lung troian”.

8. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din versul:”Şi răchitele se-ndoaie lovindu-se de pământ.”
PARTEA a II-a .Înţelegerea textului (2 puncte)

1.Transcrie un vers care conţine o imagine vizuală.

2. Transcrie un vers în care există o imagine auditivă.

3.Identifică o personificare.

4.Numeşte o figura de stil identificată în versurile:”Valuri albe trec în zare şi s-aşază-n lung troian / Ca nisipurile dese din pustiul african.”


PARTEA aIII-a (3 puncte)

Imaginează-ţi că iarna stă de vorbă cu prieteniiei cei mai apropiaţi : viscolul şi gerul.

Alcătuieşte un dialog de 6-7 replici care să redea discuţia lor.


Se acordă 1 punct din oficiu .

TEST DE EVALUARE

Fonetică – clasa a V-a

I. Încercuieşte afirmaţiile adevărate:

1. Sunt scrise corect afirmaţiile din seria:

a) pîine, vânt, început, reînălţat, cântând, aruncând

b) salutând, câine, reânălţat, subînţeles, coboară, amândoi

c) scânteie, coborând, nemaiavând, urî, reîncălţat, vânzător.

2p

2. Seria care conţine vocale în hiat este:

a) vie, foarte, colivie, pălărie, steaua, fiinţă

b) alee, coopera, muzeul, poet, ştiinţă, auxiliar

c) soţie, noul, fiindcă, respectuos, voios, poem.

2p

3. Conţin numai diftongi cuvintele din seria:

a) poiană, plouă, ceafă, cheamă, pai, pâine

b) ceafă, coală, iepure, două, trei, cheamă

c) ne-am, miere, viaţă, foaie, plouă, dai.

2p

4. Conţin numai triftongi cuvintele din seria:

a) suiau, de-au, leoaică, voiai, dădeai, leoarcă

b) lăcrămioară,de-ai, poleiască, ceainic, nouă, lupoaică

c) voiai, doreai, sorbeau, poiană, duduiau, ocoleau, le-ai.

2p

5. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria:

a) e-mo-ţi-e, a-fec-tu-os, fi-i-că, a-gro-nom, lap-te, con-junc-ţi-e

b) floa-re, co-lec-ţi-o-nar, somp-tu-os, a-pri-li-e, con-struc-ţi-e

c) e-rou, bu-nă-ta-te, at-let, a-tri-but, ni-cio-da-tă, car-te.

2p

II. Selectaţi din următoarea înşiruire, numai cuvintele care conţin diftongi ascendenţi:

floare, tăi, ceară, dai, vouă, ied, iarbă, întâi, poiană, deal, ce-au, nuiaua, troian, taifas, boier.

10p

III. Subliniaţi forma corectă:

alee/alee, fiică/fică, cias/ceas, cooperativă/coperativă, piuneză/pioneză, poiezie/poezie, creaţie/crieaţie, somptuos/somptos, Alexandri/Alecsandri, exerciţiul/exerciţul.

10p

IV. Despărţiţi în silabe, explicând regula:

capră, margine, printre, arctic, scaun.

30p

V. Arătaţi câte sunete şi câte litere au cuvintele:

chior, chimir, cerere, xerox, gherghef, ceafă, înnopta, watt, zoologie, ghiocel.

20p

Se acordă 20 de puncte din oficiu.

TEST DE EVALUARE

CLASA A VI-A


SUBIECTUL I ( 50 puncte )

„ Dulce zumzet somnoros şi ireal

Să ne cheme spre poienele din deal.

Taina liniştei înalte să ne fure

Prin cotite luminişuri de pădure

Şi la umbră să ne-mbie mai târziu

O clopotniţă de aur străveziu,

Legănând deasupra creştetelor noastre

Licuricii înălţimilor albastre.” ( „ Sfârşit de vară”- G. Topârceanu )
A. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI ( 14 puncte )

►1. Găseşte un epitet în inversiune şi un epitet dublu. – 2 p.

►2. Identifică două epitete cromatice(diferite din punct de vedere morfologic). - 2 p.

►3. Rescrie două versuri care să conţină o imagine vizuală, respectiv, una auditivă. -2 p.

►4. Precizează două argumente că textul dat este un pastel. - 2 p.

►5. Comentează primele două versuri. - 6 p.

B. LIMBA ROMÂNĂ ( 36 puncte )

♥6. Găseşte două cuvinte care să conţină vocale în hiat şi alte două cuvinte care să

conţină diftongi. - 4 p.

♥7. Precizează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „taină”. - 4 p.

♥8. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului „dulce”. Alcătuieşte un enunţ în

care acest cuvânt să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. - 4 p.

♥9. Indică pentru următoarele verbe conjugarea: să cheme, legănând. - 4 p.

♥10.Identifică, în text, un adverb la un grad de comparaţie învăţat. Precizează gradul pe

care l-ai identificat. - 4 p.

♥11.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: legănând, deasupra,

noastre, albastre. - 4 p.

♥12.Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: din deal, liniştei, de aur,

legănând. - 4 p.

♥13.Scrie cazul cuvintelor următoare: somnoros, înalte, străveziu, noastre. - 4 p.

♥14.Alcătuieşte patru enunţuri în care cuvântul „pădure” să îndeplinească următoarele

funcţii sintactice: subiect(N), nume predicativ(Ac), complement indirect(D), atribut

genitival(G). - 4 p.
SUBIECTUL II ( 40 puncte )

♣ Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să motivezi că opera literară „Greuceanu” este un basm.

TEST DE EVALUARE

CLASA A VI-A
SUBIECTUL I ( 50 puncte )

„Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,

Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii

De frică să nu-i cadă la picioare

Din creştet, vălul subţirel de floare.
Că s-a trezit aşa de dimineaţă

Cu ramuri albe-şi se poate spune

Că-i pentru-ntâia oară în viaţă

Când i se-ntâmplă-asemenea minune.” ( „Rapsodii de primăvară”- G. Topârceanu )

A. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI ( 14 puncte )

►1. Găseşte un epitet şi o comparaţie. – 2 p.

►2. Identifică o personificare. - 2 p.

►3. Rescrie două versuri care să conţină o imagini vizuale. -2 p.

►4. Precizează două argumente că textul dat este un pastel. - 2 p.

►5. Comentează primele două versuri( prima strofă ). - 6 p.

B. LIMBA ROMÂNĂ ( 36 puncte )

♥6. Găseşte patru cuvinte care să conţină diftongi. - 4 p.

♥7. Precizează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „floare”. - 4 p.

♥8. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului „asemenea”. Alcătuieşte un enunţ în care acest cuvânt să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. - 4 p.

♥9. Precizează conjugarea verbelor: a răsfirat, să nu cadă, a trezit, spune. - 4 p.

♥10.Scrie modul şi timpul următoarelor verbe: a răsfirat, să nu cadă. - 4 p.

♥11.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: s-, aşa, şi, când . - 4 p.

♥12.Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: ca spinii, de frică, din creştet,

spune. - 4 p.

♥13.Scrie cazul cuvintelor următoare: mic, grădinii, vălul, albe. - 4 p.

♥14.Alcătuieşte patru enunţuri în care cuvântul „crenguţe” să îndeplinească următoarele

funcţii sintactice: subiect(N), nume predicativ(G), complement indirect(Ac), atribut

prepoziţional(Ac). - 4 p.


SUBIECTUL II ( 40 puncte )

♣ Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să motivezi că opera literară „D-l Goe” este o schiţă.

TEST DE EVALUARE

CLASA A VI-A

LITERATURA POPULARĂ. PRONUMELE
Se dă textul:
„Că-mi venea, măre, venea -D-alei, Tomo Alimoş,

Stăpânul Haiduc din Ţeara-de-Jos,

Moşiilor Nalt la stat,

Şi domnul Mare la sfat,

Câmpiilor, Pe la mine ce-ai cătat?

Manea, slutul Copile

Şi urâtul; Mi-ai înşelat,

Manea, grosul Florile

Ş-arţăgosul; Mi le-ai călcat,

Venea, măre, ca vântul, Apele mi-ai turburat,

Ca vântul şi ca gândul, Livezi

Cu părul lăsat în vânt, Verzi

Cu măciuca de pământ. Mi-ai încurcat,

Pân’ la Toma când sosea, Păduri

Din guriţă mi-i grăia: Mari

• 
  Bună ziua, verişcane! Mi-ai dărâmat.
  
• 
  Mulţumescu-ţi, frate Mane! Ia să-mi dai tu mie samă,
  

Ia să-mi dai pe murgul vamă!”
Cerinţe:

1. 
   Scrieţi titlul operei literare şi numele autorului fragmentului de mai sus.
   

2. 
   Numiţi genul şi specia literară cărora le aparţine fragmentul de mai sus.
   

3. 
   Identificaţi în acest fragment trei moduri de expunere diferite.
   

4. 
   Numiţi personajele care apar în acest fragment.
   

5. 
   Stabiliţi rima şi măsura versurilor 10-13.
   

6. 
   Indicaţi forma literară a următoarelor cuvinte: încălica, ai junghiat, se-mpăinjena, îşi dedea.
   

7. 
   Identificaţi şi rescrieţi din fragment un diminutiv şi un augmentativ.
   

8. 
   Găsiţi sinonimele următoarelor cuvinte: a cuvânta, să isprăvească.
   

9. 
   Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte: burduşel, răsucea.
   

10. 
    Figura de stil care constă în exagerarea unor trăsături, situaţii, personaje, cu scopul de a spori expresivitatea exprimării, se numeşte ....................................................... .
    

11. 
    Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din următoarele enunţuri:
    

Li s-a spus adevărul. (..........................................................................................)

Dragostea de sine l-a făcut egoist. (.....................................................................)

Străbat mereu acelaşi drum. (...............................................................................)

Ai voştri sunt mai mari. (.....................................................................................)

„Să-i spui lui vrâncean...”. (................................................................................)

12. 
    Corectaţi formele greşite din enunţurile:
    

Aceia s-a opus plecării tale. ............................................................................

M-a căutat un coleg de-ai mei. .......................................................................

I-am spus celeilante soluţia. ...........................................................................

13. 
    Construiţi enunţuri cu următoarele ortograme:
    

cele .......................................................................................................................

ce le ......................................................................................................................

cel .........................................................................................................................

ce-l ........................................................................................................................

14. 
    Construiţi două exemple, în care forma mă să reprezinte:
    

1. 
   un pronume personal
   

...............................................................................................................................

2. 
   un pronume reflexiv
   

...............................................................................................................................


TEST DE EVALUARE

CLASA A VI-A
Citeşte cu atenţie următorul text pentru a rezolva cerinţele:

„Lizuca se simţi puţintel înfricoşată.

-Ce ne facem noi, Patrocle?întrebă ea pe căţel. Drumul nu se mai cunoaşte.

Prin uşoara întunecime viorie , căţelul îi atinse mâinile cu botul şi o privi amical. Cu Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. Asta o vedea foarte bine duduia Lizuca.

• 
  Patrocle, îi zise ea, eu ştiu că tu eşti căţel vrednic şi viteaz; dar ce ne facem noi dacă ne-om rătăci în
  

pădure? Acu ar fi mai bine să cioplim o toacă de lemn de tei şi s-o aninăm într-un vârf de copac. Când bate vântul , toaca sună şi bunicii ne caută şi ne găsesc. Dar nu putem face toaca, pentru că n-am luat cuţit de-acasă.”

(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată )
PARTEA I

A.Limba română ( 4 puncte )

1. 
   Desparte în silabe cuvintele:” înfricoşată”, „ întunecime”.
   
2. 
   Transcrie două cuvinte care să conţină diftongi diferiţi.
   
3. 
   Selectează, din text, două cuvinte derivate.
   
4. 
   Precizează câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele:” rătăci”, „ cioplim”.
   
5. 
   Oferă sinonime cuvintelor: „înfricoşată”, „vrednic”.
   
6. 
   Numeşte doi termeni din familia lexicală a cuvântului „ a face”.
   
7. 
   Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul:”Când bate vântul toaca sună”
   
8. 
   Stabileşte funcşia sintactică a cuvintelor subliniate : „ Lizuca se simţi puţintel înfricoşată”.
   

B.Înţelegerea textului (2 puncte)

1. 
   Precizează genul literar căruia îi aparţine fragmentul citat.
   
2. 
   Numeşte două argumente în sprijinul afirmaţiei pe care ai făcut-o la punctul 1.
   
3. 
   Precizează modurile de expunere întâlnite în textul citat.
   
4. 
   Transcrie două epitete.
   

PARTEA a II-a (3 puncte)

Într-o compunere de 8-10 rânduri, imaginează-ţi o ieşire din situaţia dificilă în care se află cele două personaje.

Se acordă 1 punct din oficiu.

TEST DE EVALUARE

CLASA A VII-A

Citeşte cu atenţie textul următor pentru a rezolva cerinţele: