Fizica in viata albinelor
Yüklə 95,19 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Cuvinte cheie
- CARACTERISTICI SI CLASIFICARE
- CUM ZBOARA ALBINELE
- CUM ALEGE ALBINA FLORILE
- CUM COMUNICA IN STUP
- PERICOLUL IN CARE SE AFLA ALBINA
- Bibliografie
|
qwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşerăyuiopasdâghjklzxcvbnmxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm
Rezumat Imbinand biologia, in ceea ce priveste morfologia albinei, si fizica pentru a lega intre ele toate aceste proprietati ale corpului albinei, am conturat profilul unui titan al naturii avand in vedere simtul de orientare, puterea de munca si eficienta. Am reconstituit drumul albinei de la stup pana la alegerea florii in functie de caracteristicile acestei surse de hrana si intoarcerea ei la celelalte albine si imprastierea vestilor referitoare la ce a gasit. De asemenea, am vrut sa tragem un semnal de alarma in ceea ce priveste disparitia albinelor, care fara sa ne dam seama au un rol foarte important in ecosistem capatand multe beneficii de pe urma lor. Proiectul se structureaza astfel: Carcateristici si clasificare albine Cum zboara albina? Cum alege floarea albina? Cum imprastie vestea in stup? Beneficii Pericolul in care se afla albina
Introducere Influentati de societatea din zilele noastre tindem sa trecem peste lucrurile mici si neimportante considerate de noi, si, astfel, pierdem cele mai signifiante informatii si usor, usor ne distrugem lumea. "Daca albinele ar disparea, omenirea ar mai exista inca patru ani."(Albert Einstein) Unul din cazurile mentionate mai sus il reprezinta albinele. Nu ne-am fi gandit niciodata cata fizica ne-ar putea invata niste fiinte atat de mici si cat de importante sunt pentru noi. Sa speram ca nu este prea tarziu pentru a ne concentra atentia asupra lor. Stiati ca mierea produsa de albine a fost prima substanta dulce folosita de om? Sau ca exista o relatie de interdependenta intre plante si albine sub actiunea campului electric? Albina este o insecta apartinand suprafamiliei Apoidae, ordinul Hymenoptera (aripi membranate), care cuprinde cca 20 000 de specii, printre care si familiarul bondar. Albinele sunt inrudite cu viespile, dar spre deosebire de acestea, care se pot hrani si cu alte insecte, albinele sunt dependente exclusiv de flori pentru procurarea hranei. Cea mai harnica si cu un randament ridicat la cules si la polenizarea culturilor entomofile este albina melifera.
Toate albinele sunt insecte gregare care traiesc in stupi sau cuiburi. Sunt organizate in 3 caste: lucratoare (femele nedezvoltate), regine (matci) si trantori (masculi lipsiti de ac).
! Un studiu efectuat acum cativa ani, a scos la iveala un alt rol foarte important al trantorilor si anume cel de motivare al abinelor lucratoare. Luandu-se doi stupi cu aceeasi capacitate si acelasi numar de albine lucratoare, cu diferenta ca unul avea un numar mai mic de trantori si altul un numar mai mare, s-a constat ca stupul care avea mai multi trantori era mai productiv, chiar daca fiind in numar mai mare consumau mai mult din productie.
Fig. 1-Familia de albine
![147-150x150[1].jpg](44232_html_m319e8b26.jpg)
Fig. 2-Bondarul CUM ZBOARA ALBINELE? Pentru deplasarea albinelor de la stup la flori, este inevitabil sa nu mentionam aripile. Cum sunt facute aripile? Albina prezinta 2 perechi de aripi(Fig. 3) situate lateral in partea superioara a toracelui. Ele au un aspect lucios, sunt transparente, membranoase si strabatute de nervuri chitinoase, ramificate (tuburi aflate in retea comuna care se micsoreaza in mod gradat spre marginile aripilor. ![tipuri_aripi[1].jpg](44232_html_m11b206d0.jpg)
Fig. 3-Aripile Aripile sunt prinse de torace prin articulatii mobile care permit efectuarea unor miscari variate cu utilizari in zbor, ventilatie, aerisirea stupului si chiar in crearea curentilor de aer necesari evaporarii surplusului de apa din miere. ? Stiati ca… … in momentul zborului cele doua tipuri de aripi (anterioara si posterioara) se unesc cu ajutorul unei serii de carlige numite hamuli? Carligele se gasesc pe partea anterioara a aripii posterioare orientati cu deschiderea in sus. Pe aripa anterioară, pe partea posterioară a acesteia, este o înduitură, o cută, puternic chitinizată pentru rezistenţă mecanică, ce are forma unui jgheab. În stare de repaus aripia anterioară se suprapune peste cea posterioară, aşezându-se pe abdomen. Când albina vrea să zboare aripa anterioară alunecă peste cea posterioară, cuta se agaţă în cârligele aripii posterioare şi astfel cele două aripi se unifică formând o singură unitate, o aripă mai mare, capabilă de o compresie a aerului mai mare.(Fig. 4)
Aripile fiind strabatute de nervuri, capata o flexibilitate speciala datorata si membranei din care sunt facute acestea. Pe seama acestor proprietati, cercetatorii de Harvard au initiat un experiment prin care au dorit sa vada cum este influentat zborul albinelor avand in vedere flexibilitatea aripilor acestora. Ei au aplicat o atela pe una din nervurile fiecarei aripi (Fig. 5). Astfel, au reusit sa imobilizeze o parte din aripa intr-un mod artificial. In urma acestui experiment s-a observat ca albinele puteau ridica o greutate mai mica. De asemenea, s-a constatat ca forta produsa de albina pentru ridicarea greutatii in aceleasi conditii s-a redus cu 8,6% fata de situatia in care aripile nu erau imobilizate. ![71-clipboard-1[1].jpg](44232_html_4c51e1b.jpg)
Fig.5-Modul in care au fost imobilizate aripile Concluzie: Flexibilitatea aripilor influenteaza producerea de forta ascensionala care determina procese importante (prepararea mierii, zborul pana la floare etc.) de care albinele sunt capabile. Mecanica in zbor In zilele noastre, circula un mit inca de prin 1934 cum ca albinele nu pot zbura din punct de vedere fizic, insa dupa cum vedem, acestea nu au nicio problema in ceea ce priveste zborul. Aceasta afirmatie a fost facuta de un fizician August Magnan si de asistentul acestuia, André Sainte-Lague. Urmand conditiile de zbor din punct de vedere aerodinamic, acestia au dat peste un rezultat ce i-a uimit: albinele nu pot zbura avand aripile prea mici pentru masa corpului lor. Luand pas cu pas principiile aerodinamicii sa vedem unde au gresit avand in vedere ca ei au asemanat albina cu un avion. In primul rand, Principiul lui Bernoulli se aplica in cazul tuturor zburatoarelor atat din randul animalelor, cat si al tehnicii. Acesta actioneaza astfel pentru aripa unui avion(Fig. 6): 
Fig. 6-Principiul lui Bernoulli aplicat pe aripa unui avion Principiul Bernoulli spune ca presiunea totala in lungul unei linii de curent intr-un fluid incompresibil si lipsit de vascozitate, aflat in curgere stationara, este constanta. Formula este: Astfel ca luand in considerare Acelsi lucru se intampla si cu pasarile, respective albinele ale caror aripi se indoaie intr-un astfel de mod in timpul zborului, fapt datorat flexibilitatii aripilor. In al doilea rand, pentru a vedea ce formula au folosit cei doi fizicieni, se ia in considerare asemanarea albinei cu un avion. Asupra acestuia actioneaza patru forte: portanta, greutate, tractiune si rezistenta la inaintare(Fig. 7). 
Fig. 7- Modul in care actioneaza cele patru forte asupra avionului Portanta este forta cu care este ridicat avionul datorita presiunilor. Formula: Conditia de zbor este ca G 
Considerand ca zborul se face la 
 (Fig. 8)
![c:\users\user\desktop\poze1\2[1].gif](44232_html_52a21f45.gif)
Fig. 8- Tabel de variatie al coeficientului de portare in functie de unghiul aripii  (Fig. 9)
![c:\users\user\desktop\poze1\air%20velocity.img_assist_custom-435x408[1].jpg](44232_html_meda25d1.jpg)
Fig. 9-Tabel de variatie a vitezei in functie de temperatura Vom considera aripa albinei cu o suprafata de Folosind aceste cifre vom obtine Insa marea gresala a acestor doi cercetatori a fost sa omita faptul ca albinele nu au aripile rigide ca ale avioanelor ci foarte mobile fiind capabile sa bata din acestea de 200 de ori pe secunda. Pentru a atinge o astfel de frecventa mare de batai/secunda albina se foloseste de muschii toracici, de muschii zborului, muschi ce sunt controlati nervos sa se contracte de mai multe ori la fiecare impuls nervos.  Viteza de zbor si distanta pe care o poate strabate in zbor albina depind de nivelul energetic al muschilor toracici. Energia pentru zbor este furnizata prin metabolizarea nectarului. Daca in sange cantitatea de zahar scade sub 1% albina este incapabila sa zboare. Pentru a dispune de energie in timpul zborului, la plecarea din stup, albina se alimenteaza, isi umple stomacul cu miere, miere pe care o va consuma treptat in timpul zborului, consumul acestei rezerve fiind de cc. 1,5mg/minut.
CUM ALEGE ALBINA FLORILE? Cand ne gandim la albine, imediat se produce asocierea cu florile. Aceasta relatie, precum si alte adaptari ale insectei la mediul de viata, se datoreaza unui sistem nervos deosebit de evoluat pe scara zoologica. Aceasta poseda organe de simt specializate pentru vaz, miros, pipait si in general pentru orientare. Mirosul si simtul tactil Mirosul are un rol foarte important in orientarea albinei, fiind primul mod in care ea ia contact cu o posibila floare cu nectar. Ea se orienteaza dupa semnalele odorante suficient de puternice cum ar fi mirosul unei paduri de salcam inflorit. Odata ajunsa in apropiere ea se ghideaza dupa semnalele din apropiere.
Datorita nervului olfactiv cu terminatii in primele 8 segmente ale antenelor, acesta este foarte bine dezvoltat la albine. Se apreciaza ca pe fiecare antena exista intre 14 000 si 15 000 de pori, cu diametrul de circa 12 microni formati la randul lor din aproximativ 3000 de canalicule foarte fine. Sub fiecare por se afla o cavitate cu 20 de celule senzitive. Se presupune ca moleculele mirositoare ajung prin canalicule in cavitatile olfactive unde vin in contact cu receptorii specifici de pe membrana foarte fina a celulelor senzitive, provocand senzatia de miros. Acest lucru dovedeste ca ele poseda o sensibilitate deosebita a mirosului, fiind capabile sa perceapa substante mirositoare in concentratie de 1:500 si 1:1 000 000 chiar atunci cand se afla in amestec.
Sub anumite aspecte simtul mirosului este superior celui de la om, datorita asocierii acestuia cu simtul tactil deoarece organele tactile (perisori si conuri senzitive in care patrund terminatiile celulelor nervoase) sunt mai frecvente pe antene. Aceasta asociere confera albinelor posibilitatea de a desfasura o activitate normala in stup, chiar in conditii de intuneric aproape totale. De asemenea, in timpul vizitarii florilor, in cautare de nectar si polen albinele aduc antenele aproape de floare, chiar in contact cu ea. De aceea, unii specialisti spun ca albinele pot "mirosi" forma obiectelor. De exemplu, un obiect mirositor si rotund poate sa dea albinei o senzatie cu totul diferita de un obiect colturos care prezinta acelasi miros. Ochi Simtul vazului are un rol deosebit de important in orientarea albinelor mai ales pentru albinele culegatoare care disting de la distanta culoarea florilor. Pentru a evidentia complexitatea ochilor albinelor vom face o paralela intre acesta si ochiul uman.
Omul are doi ochi simpli cu forma sferica si medii transparente localizati in orbite.(Fig. 10) ![ochiul_uman[1].jpg](44232_html_m2d44de79.jpg)
Fig. 10- Ochiul uman Pe de alta parte, albina are 5 ochi asezati astfel(Fig. 11):
? Stiati ca matca si albinele lucratoare prezinta in medie 5000 de omatide, iar trantorii 8000 (probabil pentru ca acestia au nevoie de abilitati vizuale mai bune in timpul imperecherii) Fig. 11- Asezarea ochilor albinei  ![comp.eye[1].gif](44232_html_m3ce713b1.gif)
Fig. 12-Alcatuirea ochiului compus al albinei
La om, razele de lumina sufera la nivelul ochiului o refractie tripla: o refractie are loc la nivelul corneei si cate una pe fiecare fata a cristalinului. Imaginea se formeaza in final in pata galbena fiind reala, mai mica si rasturnata. La albine,ochii simpli nu au rol in formarea imaginii, ei le ajuta sa se orienteze in directia luminii, sa sesizeze modificarile intensitatii luminii si mentin pozitia corpului fata de verticala in timpul zborului. De asemenea, au rol in orientarea in interiorul stupului, dar fara a percepe imaginea lucrurilor. In schimb, aparatul dioptric al ochilor compusi contribuie la realizarea imaginii, reactionand numai la razele luminoase care cad paralel cu axa omatidelor. Imaginea se formeaza astfel: fiecare omatida primeste imaginea unui singur punct luminos, adica permite intrarea unui singur fascicul foarte subtire de lumina. Avand in vedere cele mentionate mai sus, imaginea este dreapta, reala si mai mica. Datorita conformatiei ochiului imaginea are aspect de mozaic(Fig. 13). ![flower[1].jpg](44232_html_6636fbd1.jpg)
Fig. 13- Perceptia albinei, imagine foarte pixelata
Fig. 14- Ciobotica Cucului
Omul percepe in medie 60 de culori, in schimb albina distinge mai bine numai 4 culori ale spectrului deoarece celulele senzitive reactioneaza diferit la diverse lungimi ale undelor luminoase. Aceste 4 culori sunt: galben-verde, verde-albastru, violet-albastru si ultraviolet (invizibila pentru om). ? Stiati ca ... ... albinele nu disting culoarea rosie pe care o confunda cu negru? …majoritatate florilor din zona europeana au culori perceptibile de albine? In schimb, in America si Africa exista o pondere mai mare de flori rosii, insa polenizarea acestora se realizeaza cu ajutorul pasarilor colibrii care percep bine culoarea. … desi macul este rosu, aceste este polenizat de albine datorita faptului ca reflecta razele soarelui prin culoarea ultravioleta?(Fig. 15) 
Fig. 15-Perceperea culorilor Experimente au aratat ca culoarea florilor albe este perceputa de albine dupa cum petalele absorb sau reflecta razele ultraviolete si astfel s-a dovedit ca albinele vad in general albul (vazut de noi) ca un albastru-verzui(Fig. 16). Acestea deosebesc cu greu culoarea portocalie de cea verde pe care o percep ca un galben cenusiu. ![anemonedm_1000x383[1].jpg](44232_html_m2dc101e1.jpg)
Fig. 16-Perceperea albului de catre albine
Deci, culorile prezinta un factor important in ghidarea albinelor culegatoare mai ales in cazul cand albinele au inceput sa viziteze o specie de o anumita culoare ele raman constante in cercetarea ei, amintindu-si timp de cca 4 zile culoarea acesteia.
Desi imaginile din figura (Fig. 17) sunt percepute foarte clar de ochiul uman, nu este si cazul albinelor. Ele pot deosebi formele de pe randul A insa nu diferentiaza formele din cadrul randuluiB si nici pe cele din randul C. acest lucru se datoreaza criteriilor de percepere total diferite dintre om si albina fapt care poate fi pus in legatura cu constructia diferita a ochiului. Din acest motiv albinele pot observa mai bine daca figurile au conturul taiat sau compact si poseda o mare putere de diferentiere pentru formele cu marginea puternic taiata. Se poate spune ca deoarece ochiul albinei este fixat rigid pe capul ei, o forma cu mai multe taieturi da in timpul deplasarii in zbor o impresie vizuala de licarire. De asemenea, cu cat conturul florilor este mai bogat cu atat florile sunt mai atragatoare pentru albine. 
Fig. 17-Perceperea formelor de catre albine Exemple: floarea-soarelui, galbenelele, degetel rosu, levantica si salcamul(Fig.18) ![20071116180849_floarea-soarelui1[1].jpg](44232_html_m260a6717.jpg)  ![b-314261-lavanta_çiçeği[1].jpg](44232_html_557c7dd.jpg)
Fig.18-Flori apreciate de albine in ceea ce priveste forma Camp electric flori-albine Cercetatorii de la Universitatea din Bristol, Londra au facut un studiu asupra comunicarii dintre albine si plante. Ei au descoperit ca albinele sunt capabile sa distinga si semnalele electrice date de flori. Cum au evidentiat acest lucru? Plasand un electrod in tulpina unei petunii, un bondar a fost lasat sa zboare in vecinatatea acesteia. De asemenea, tot acest sistem a fost conectat la un electrometru. In momentul in care bondarul s-a apropiat de petunie diferenta de potential masurata intre pamant si electodul din tulpina a crescut.
Avand in vedere ca albinele nu pot zbura in timpul ploii, in momentul zborului aerul este uscat, incarcat de particule mici cum ar fi praful si molecule incarcate electric. Astfel, prin frecarea cu aceste particule albina cedeaza electroni fiind lasata cu mai multe sarcini pozitive decat negative. Pe de alta parte, floarea este conectata la pamant, astfel, fiind neutra sau incarcata negativ, emitand campuri electrice slabe(Fig. 19). Apropierea albinei de floare a facilitat o schimbare de sarcini, ceea ce a marit diferenta de potential(Fig.20). ![flower-field[1].jpg](44232_html_m263cf6aa.jpg)
Fig. 19 Campul electric al florii ![bees_387193a[1].jpg](44232_html_6ac5b37f.jpg)
Fig. 20-Modul in care se realizeaza interactia intre floare si albina
Dupa ce floarea a fost vizitata de o albina (fiindu-i luat polenul si nectarul) sarcina florii ramane schimbata(sarcinile opuse se neutralizeaza), din cauza contactului cu insecta, pentru cateva minute. Astfel, urmatoarele albine care vin, nu mai simt campul electric. Nu se stie inca cum simt acestea campurile electrice insa se crede ca perisorul de pe corpul lor are un rol important actionand in acelasi mod in care actioneaza parul de pe mana noastra cand ne apropiem de ecranul unui televizor mai vechi. Cu un alt experiment, profesorul Robert Daniel care face parte din echipa de cercetatori de la Bristol, a demonstrat ca aceste campuri electrice au un rol important si in ceea ce priveste memoria albinelor. Alegand flori din aceeasi specie, cu aceeasi culoare, dar conectate la tensiuni diferite: unele neutre, altele la 10V si restul la 30V. Unele flori aveau o substanta dulce, iar altele detineau chinina care este amara si nu este pe placul albinelor. Prin mai multe vizite la aceste flori, s-a constat ca albinele au retinut mai bine florile care contineau substanta dulce cand acestea erau conectate la 30V(Fig. 21).
De asemenea, trebuie precizat ca un zbor nu dureaza mai mult de cateva minute, deci pozitia Soarelui nu se schimba. Albinele tin minte unghiul de plecare si la intoarcere cauta stupul in directia unghiului opus. Totodata, la intoarcere spre deosebire de plecare albina percepe Soarele pe partea opusa a ochiului. Cu alte cuvinte, pentru a reveni la stup, albina ia pozitia “in oglinda” in raport cu Soarele. Cu scopul de a demonstra acest lucru s-a facut un experiment in care, la intoarcerea albinelor spre stup, Soarele a fost ascuns cu ajutorul unui ecran; apoi cu ajutorul unei oglinzi, asupra albinelor au fost dirijate razele solare din partea opusa. Ca rezultat, s-a observat ca instantaneu albinele s-au intors din drum, pornind in directia opusa. Albina poseda un simt de orientare deosebit de dezvoltat si de precis care se bazeaza in primul rand pe pozitia fata de Soare a sursei de hrana. Ele sunt capabile sa se orienteze cu precizie dupa Soare, la orice ora din cursul zilei. Daca Soarele este ascuns de un nor sau de un obstacol masiv, de exemplu un munte, este suficient ca albinele sa poata observa o portiune de cer albastru pentru ca ele sa-si mentina directia de zbor ca si cum Soarele ar fi vizibil. Aceasta se datoreaza proprietatii pe care o are ochiul albinei, de a percepe lumina polarizata. In schimb, daca cerul este complet acoperit de nori albina nu are posibilitatea sa se orienteze. Existenta ochilor compusi confera un mare avantaj pentru orientarea pe timpul zborului. Astfel, in zbor albinele vad prin omatide toate imaginile ce corespund diferitelor regiuni ale cerului si al caror aspect depinde de pozitia Soarelui. Ansamblul elementelor vizuale cuprinde astfel bolta cereasca in intregime, iar cea mai mica deviatie fata de directia adoptata pentru zbor este inregistrata de fiecare omatida in parte. In aceste conditii pentru albine pastrarea directiei si corectarea traiectoriei de zbor spre sursa de hrana si inapoi la stup sunt usor de realizat.
Miscarile albinelor la intoarcerea in stup au fost descrise pentru prima data cu cca 100 de ani in urma. Dar abia in ultimele decenii s-a cunoscut importanta si semnificatia lor. S-a constatat ca in interiorul familiei de albine are loc o informare de la o albina la alta privind directia, departarea, calitatea si cantitatea sursei de hrana. Exista doua tipuri specifice de dans: dansul circular si dansul balansat. Experiment Se asaza 2 vase cu sirop de zahar la distante diferite, avand fiecare un observator, si anume: la 10 m un vas cu sirop de zahar concentrat si la 300m alt vas cu sirop de zahar mai diluat. Dupa putin timp, s-a constatat ca, la vasul din apropiere cu hrana concentrata, s-au adunat multe culegatoare, in timp ce la vasul indepartat numai rareori isi facea aparitia cate o albina. In paralel, observatorul de la stupul experimental (stupul vitrina) a constatat ca majoritatea albinelor intoarse la stup cu gusa plina executau dansul circular. Dupa o ora de observatii repetate, vasele cu hrana au fost inversate. Curand dupa aceasta s-a observat ca aglomerarea albinelor avea loc la vasul indepartat, in timp ce la vasul din apropiere, albinele erau practic absente. La intoarcerea in stup culegatoarele executau dansul balansat.
Dansul circular (hora) inseamna ca sursa de hrana se afla in imediata apropiere a stupului la mai putin de 50m. Acest dans se repeta de mai multe ori cu intreruperi in diferite parti ale stupului, cercurile executate avand raza mai mica sau egala cu cea a unei celule si durand o jumatate de minut. !Mesajul transmis prin acest dans indica numai ca sursa de hrana se afla in apropierea stupului fara a indica insa directia care nu constituie o problema datorita distantei mici(Fig. 22 a).
Dansul balansat (oscilant) La o distanta mai mare de 50m liniile dansului in forma de secera se schimba tot mai mult din dansul balansat. Apar treptat la inceput mai slabe, apoi tot mai puternice miscari oscilatorii. Cand figura este complet inchisa atunci se indica o distanta de peste 100m. Dansul este influentat de distanta de la stup pana la locul de hranire, de directia formata de stup si Soare si de cantitatea si concentratia de zahar a hranei(Fig.22 b)
Fig.22-Dansul Albinelor Urmarind urmatoarele grafice se poate observa cum variaza dansul balansat in functie de distanta pe care o au albinele de parcurs pana la hrana(Fig. 23 si Fig. 24). 
Fig. 23 – Numar balansari in functie de distanta 
Fig. 24 Numar piruete in functie de distanta
Concluzie: Cu cat distanta este mai mare numarul piruetelor (pe intervalul de 15 secunde) scade, iar numarul balansarilor creste.
De asemenea, dansul indica si unghiul la care se gaseste locul de hranire fata de locul unde este soarele pe bolta cereasca. In functie de acest unghi, directia pe care se fac balansarile este reprezentata in Fig. 25. 
Fig. 25-Dansul albinelor in functie de unghi In ultimul rand, daca sursa de hrana descoperita este bogata atat in zahar, cat si cantitativ dansurile sunt mai viguroase. Un dans vioi este foarte mobilizant, atrangand la cules mai multe lucratoare. BENEFICII Albina aduce o multitudine de beneficii omului prin miere, propolis, laptisor de matca, polen si venin. Am ales doar cateva dintre ele, pe acelea care nu sunt foarte cunoscute. Miere Mierea este singurul aliment care contine toate vitaminele si mineralele existente in natura. Mai mult, continutul bogat in glucoza al mierii este o sursa de hrana pentru celula nervoasa, care aduce energie organismului, alungand stresul si oboseala intelectuala. El se obtine astfel: albina ia nectarul de la flori, acesta este depozitat in stomacul albinei (aflat in cavitatea abdominala) unde impreuna cu enzimele zaharul se transforma in fructoza si glucoza, cand ajunge in stup cu o parte se hranesc celelalte albine si o parte este depozitata in formele hexagonale din stup, cu ajutorul aripilor albina evapora apa si astfel ramane doar mierea care mai tarziu este culeasa de om.
Studiu:
Propolisul Propolisul este o substanta rasinoasa, de culoare verde-bruna sau cafenie, cu o aroma placuta de muguri de plop, miere, ceara si vanilie . Considerat inca de unii produs "secundar" al stupului, este folosit atat de om, cat si de albine in scopuri sanitare inca din cele mai vechi timpuri. Astfel, printre insusirile sale se numara cele antibacteriene, antibiotice si cicatrizante.
ester fenil-etilic de acid cafeic. Oamenii de stiinta au facut un experiment pe soareci si au verificat nivelul de antioxidanti din corpul lor in prezenta radiatiilor electromagnetice. Celor care aveau in corp propolis nu li s-a modificat nivelul de antioxidanti (substante ce ne protejeaza de radiatii) in timp ce la ceilalti soareci nivelul a scazut. Va recomandam sa luati de cateva ori pe zi propolis daca sunteti expusi excesiv la aceste radiatii provenite de la televizor, calculator, telefon etc.
In concluzie, indeplinindu-si misiunea fata de planta, fata de sine si fata de om albina se inscrie si prin propolis in ciclul natural al biosferei. Laptisorul de matca Laptisorul de matca, elaborat de catre albinele doici, contine 66,5% apa si 34,95% substante uscate (proteine, grasimi, zahar).
Studiu:
Din diferite studii s-a constatat ca laptisorul de matca este probabil cel mai puternic stimulator natural pentru celulele stem.
Polenul contine proteine, aminoacizi, zahar, minerale, vitamine, apa, grasimi si substante hormonale.
-salcamul: calmant -castanul(dulce) : favorizeaza circulatia venoasa si arteriala, decongestioneaza ficatul si prostata -papadia: diuretica, actionand favorabil asupra rinichilor si vezicii urinare -teiul: calmant, sedativ -cimbrisor: activeaza circulatia; tonic si usor afrodiziac; actioneaza si ca antiseptic.
Efectele si intrebuintarile terapeutice ale polenului poliflor sunt cuprinzatoare ca si potentialul inepuizabil al naturii de a inlatura perturbarile ce intervin in ciclul natural. Veninul de albine Veninul de albine e cunoscut in slujba sanatatii inca de pe vremea culturii egiptene si a fost utilizat pana in zilele noastre. Terapia cu venin de albine a fost promovata de Charles Mraz, un apicultor american pe la sfarsitul anilor '60. Veninul de albine se foloseşte pe larg sub formă de preparate medicamentoase fabricate în industria farmaceutică şi în stare proaspătă - prin înţepături, modul de administrare fiind divers: frecţiuni, injecţii, inhalaţii, electroforeză, sub formă de înţepături directe de albine. Veninul poate vindeca:
Studii:
PERICOLUL IN CARE SE AFLA ALBINA In ultimii ani s-a sesizat o problema globala care ar putea afecta majoritatea ecosistemelor. Numarul de albine a inceput sa scada in mai multe state, iar motivul nu este unul sigur. In mod normal cam 10% din coloniile de albine mor in timpul iernii, insa SUA rata a crescut la 30-35%. Unele dintre cauze ar putea fi stropitul plantelor cu pesticide, variatiile climaterice si lipsa proteinelor din alimentatia albinelor. Pe langa aceste posibile cauze se afla si actiunea radiatiilor electromagnetice. Acestea sunt unde transversale generate de campuri electrice si magnetice in continua schimbare, emise de telefoane si de conexiunile wireless. S-ar parea ca acesta este motivul disparitiei evidentiat chiar si prin cateva cercetari facute de oamenii de stiinta.
Mai multe cercetari se vor face in SUA cu privire la disparitia albinelor. Ganditi-va ca Marea Britanie castiga anual 290 milioane $ de pe urma albinelor, pe cand valoarea lor economica in SUA ajunge pana la 12 miliarde $. In concluzie, radiatiile electromagnetice ne afecteaza atat pe noi, cat si pe albine si daca incercati sa le evitati contribuiti putin si la protejarea lor. Concluzie Putem invata foarte multe lucruri de la albine ca de la alte vietati pe care le trecem cu vederea, de asemenea existenta lor este vitala pentru omenire asa ca ar trebui sa le protejam. Cum? Prin folosirea telefoanelor mobile nu mai cand este cazul si pentru amenajarea unor gradini cu flori care sunt pe placul acestora: lavanda, degetel rosu, flori galbene si asa mai departe. Bibliografie
Yüklə 95,19 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
sunt constante, vom avea viteza si presiunea de pe pereti care vor varia. In figura de mai sus se observa ca partea de sus este mai bombata, linia de curent de aer avand o distant mai mare de parcurs decat in cazul de jos. Luand in considerare formula prezentata anterior, reiese ca presiunea de pe pereti in cazul 1(partea de sus) este mai mica decat presiunea de pe pereti in cazul 2(partea de jos) in acest mod aripa este impinsa in sus.
, albina fiind activa(putand zbura) de la temperaturi mai mari de 
vom avea urmatoarele valori:
![bee_chart-300x181[1].png](44232_html_1003c7a1.png)